Property restitution deadline: failure to respond to notification under Law No. 10/2001 assimilated to unjustified refusal
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, leaving in force the lower court's order requiring the local municipality to issue a restitution decision for a 280-square-meter plot of land, and ordered the appellant to pay litigation costs. The dispute concerned a property restitution claim under Law No. 10/2001, where the claimant, an heir to a property expropriated by the state in 1988, sought in-kind restitution and monetary damages after the municipality failed to respond to his notification for over six years. The Court held that the statutory deadline for the administration to process restitution notifications is mandatory, not permissive, and since the municipality significantly exceeded this period without providing a substantive response, the failure was legally assimilated to an unjustified refusal, thereby validating the lower courts' grant of restitution while rejecting the subsidiary argument regarding the necessity to calculate updated compensation amounts as procedurally improper.
Legislator headnote
AI generatedart. 30 din Legea nr. 58/1974, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 23 din Legea nr. 10/2001, art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001; Property restitution deadline: failure to respond to notification under Law No. 10/2001 assimilated to unjustified refusal: În motivarea recursului, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul a reiterat susținerile referitoare la interpretarea art. 23 din Legea nr. 10/2001 și a adăugat că, de vreme ce reclamantul a primit despăgubiri la exproprierea terenului, restituirea în natură este condiționată de rambursarea acelor despăgubiri, al căror cuantum actual nu a fost încă stabilit.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
La 1 octombrie 2007, reclamantul C.B. a chemat în judecată pe pârâții Primăria Municipiului București și Primarul General al Municipiului București, solicitând:
restituirea în natura a terenului de 280 mp. situat în București, Șos. P., ori acordarea de măsuri reparatorii, conform Legii nr. 10/2001;
10.000 euro daune materiale și morale pentru repararea prejudiciului creat prin neprocesarea și ignorarea repetată a sesizărilor pe care le-a formulat în perioada 2001-2007, timp de 6 ani.
În motivarea cerem, întemeiată pe art. 21 și urm. din Legea nr. 10/2001, reclamantul a susținut că terenul menționat a fost cumpărat la 31 decembrie 1949, prin act autentificat, de către I.T., autorul său, decedat la 9 noiembrie 1975; statul a preluat acest teren în anul 1988, cu plata unei despăgubiri derizorii, de numai 350 RON; este unic moștenitor al defunctului proprietar și soției acestuia (decedată la 13 decembrie 1995) și nu a primit niciun răspuns la notificarea formulată în baza Legii nr. 10/2001;
- în anul 2006, valoarea de piață a terenului preluat abuziv de stat (care în prezent este liber) se ridica la cel puțin 400.000 euro.
Tribunalul București, secția a IV-a civilă, prin sentința nr. 1425 din 23 septembrie 2008, a admis în parte acțiunea, i-a obligat pe pârâți să emită dispoziție de restituire în natură a terenului de 280 mp., situat în București, Șos. P., identificat prin raportul de expertiză întocmit în cauză și a respins restul pretențiilor.
S-a reținut că:
- terenul de 280 mp. solicitat de reclamant a aparținut autorilor acestuia și a fost preluat de stat în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974 (140 mp.) și Decretului nr. 304/1989 (tot 140 mp.);
- expertiza efectuată în cauză a identificat terenul în discuție și a concluzionat că acest imobil este liber, neocupat de construcții și neafectat de servituti legale;
- reclamantul nu și-a dovedit pretențiile referitoare la daunele materiale și morale.
Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin decizia nr. 272 din 14 aprilie 2009, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâți.
S-a reținut că:
- apelanții susțin că termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 alin. (1)-(2) din Legea nr. 10/2001 este de recomandare și începe să curgă de la completarea dosarului cu acte doveditoare;
- aceste critici sunt nefondate deoarece în speță a fost depășit considerabil (cu peste 5 ani) termenul prevăzut de textul invocat de apelanți, care curge de la data depunerii notificării și că absența răspunsului persoanei juridice notificate este asimilată unui refuz nejustificat, iar în asemenea situații instanța de judecată poate soluționa pe fond cererea persoanei îndreptățite.
Primarul General al Municipiului București a declarat recurs, prin care a solicitat casarea ultimei hotărâri, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea stabilirii sumei actualizate plătite reclamantului sau, în subsidiar, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
În motivarea recursului, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul a reiterat susținerile referitoare la interpretarea art. 23 din Legea nr. 10/2001 și a adăugat că, de vreme ce reclamantul a primit despăgubiri la exproprierea terenului, restituirea în natură este condiționată de rambursarea acelor despăgubiri, al căror cuantum actual nu a fost încă stabilit.
Prima critică este nefondată deoarece termenul de 6 luni prevăzut de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 (în actuala redactare) pentru soluționarea notificării este imperativ, iar pârâtul recurent nu a adus nicio dovadă în justificarea depășirii lui considerabile.
Cealaltă critică nu poate fi analizată pentru că a fost formulată pentru prima dată în recurs, deci „omisso medio".
Așa fiind, conform art. 312 alin. (1) și (274) C. proc. civ., prezentul recurs va fi respins ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata sumei de 2.000 RON cheltuieli de judecată, corespunzător onorariului apărătorului intimatului reclamant, dovedit prin chitanța depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Municipiul București prin primarul general împotriva deciziei nr. 272 din 14 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
Obligă pe recurent la plata sumei de 2000 RON cheltuieli de judecată către intimatul - reclamant C.B.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2010.