Inadmissibility of recourse against final judgment in prosecutor resolution complaint under Law No. 202/2010
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed as inadmissible the appeal filed by the complainant against a lower court decision, thereby upholding the trial court’s ruling that declared the complainant’s action time-barred and ordering the complainant to pay 50 RON in judicial costs. The case involved a complaint filed by the complainant against two prosecutor's resolutions which, respectively, refused to initiate criminal proceedings against a notary public for abuse of office and intellectual forgery, and dismissed the complainant's earlier objection to that refusal; the complainant argued the complaint was filed within legal time limits, but the lower court found it exceeded the 40-day statutory period. Relying on the fact that the challenged decision was issued after the entry into force of Law No. 202/2010, the Supreme Court invoked Article 24(1) of that Law and the amended Article 2781(10) of the Code of Criminal Procedure, which established that judgments of the judge in such complaints are final and not subject to appeal, rendering the recourse legally inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen, art. 246 C. pen, art. 289 C. pen, art. 25 C. pen, art. 290 C. pen, art. 291 C. pen; Inadmissibility of recourse against final judgment in prosecutor resolution complaint under Law No. 202/2010: The case involved a complaint filed by the complainant against two prosecutor's resolutions which, respectively, refused to initiate criminal proceedings against a notary public for abuse of office and intellectual forgery, and dismissed the complainant's earlier objection to that refusal; the complainant argued the complaint was filed within legal time limits, but the lower court found it exceeded the 40-day statutory period. Relying on the fact that the challenged decision was issued after the entry into force of Law No. 202/2010, the Supreme Court invoked Article 24(1) of that Law and the amended Article 2781(10) of the Code of Criminal Procedure, which established that judgments of the judge in such complaints are final and not subject to appeal, rendering the recourse legally inadmissible.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited in the reasoning immediately preceding the dispositive to establish that the appealed sentence was final and not subject to appeal, justifying the dismissal of the recourse as inadmissible.
Cited as the basis for obliging the appellant to pay judicial costs to the state.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 282/PI din 29 septembrie 2011, Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins ca tardivă plângerea formulată de petentul D.V. împotriva rezoluției din 15 martie 2011 dată în Dosar nr. 191/P/2010 și a rezoluției din 16 mai 2011 dată în Dosar nr. 571/II/2/2011 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut, în esență, că, prin rezoluția din 15 martie 2011 dată în Dosar nr. 191/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public D.A.A., cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și fals intelectual prevăzute de art. 246 C. pen. și art. 289 C. pen., neînceperea urmăririi penale față de numitul I.N., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, prevăzute de art. 25 C. pen. raportat la art. 289 C. pen., art. 290 C. pen. și art. 291 C. pen.
Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere petentul D.V., plângere care a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția din 16 mai 2011 dată în Dosar nr. 571/II/2/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Sub număr Dosar 830/59/2011 a fost înregistrată la Curtea de Apel Timișoara, secția penală, plângerea formulată de petentul D.V. împotriva rezoluțiilor din 15 martie 2011 dată în Dosar nr. 191/P/2010, respectiv 16 mai 2011 dată în Dosar nr. 571/II/2/2011 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Examinând plângerea formulată de petent prin prisma prevederilor art. 2781 alin. (1) și (2) C. proc. pen., instanța a constatat că plângerea formulată de petentul D.V. este tardiv formulată, pentru următoarele considerente:
Rezoluția din 15 martie 2011 dată în Dosarul nr. 191/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a fost comunicată petentului la data de 01 aprilie 2011, conform filei de comunicare, iar împotriva acestei rezoluții petentul a formulat plângere la Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, expediind plângerea la data de 18 aprilie 2011 (data poștei), Procurorul general emițând rezoluția din 16 mai 2011 în Dosar nr. 571/II/2/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, care a fost comunicată petentului la 26 mai 2011, conform filei de comunicare de la dosar, iar împotriva acestor rezoluții petentul a formulat plângere, expediind la data de 17.06.2011 (data poștei) plângerea, petentul însă având la dispoziție doar un termen de 20 + 20 = 40 zile începând cu data comunicării rezoluției de către procurorul de caz, respectiv 1 aprilie 2011, acest termen fiind depășit, neavând relevanță termenul în care Procurorul general a soluționat și a comunicat rezoluția emisă de acesta.
Împotriva sentinței penale nr. 282/PI din 29 septembrie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, a declarat recurs petentul D.V., arătând în motivele de recurs depuse la dosar că apreciază că s-a comis o gravă eroare de fapt întrucât s-a încadrat cu plângerile formulate în termenele legale prevăzute de art. 278 C. proc. pen.
La termenul de judecată din data de 16 februarie 2012, instanța, din oficiu, a invocat excepția inadmisibilității recursului în raport de dispozițiile art. 2781 alin. (10) C. proc. pen.
Recursul este inadmisibil.
Analizând sentința recurată prin prisma excepției invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta a fost pronunțată la data de 29 septembrie 2011, după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționări proceselor, la data de 26 noiembrie 2010.
Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din această lege „hotărârile pronunțate în cauzele penale înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul". Per a contrario, hotărârilor pronunțate în cauzele penale după intrarea în vigoare a acestei legi le vor fi aplicabile dispozițiile noii legi, inclusiv în ceea ce privește calea de atac.
Sub acest ultim aspect, din examinarea dispozițiilor Legii nr. 202/2010 se poate observa că alin. (10) al art. 2781 C. proc. pen. a fost modificat prin art. 18 pct. 39 în sensul că „hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) este definitivă”.
Ca atare, cum sentința recurată a fost pronunțată sub imperiul noii legii care prevede că hotărârea pronunțată de judecător în plângerea întemeiată pe dispozițiile art. 2781 C. proc. pen. este definitivă, cum de altfel era menționat și în dispozitivul hotărârii, văzând și dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta nu mai putea fi atacată cu recurs, astfel că va respinge recursul ca inadmisibil, iar în baza art. 192 alin. (2) din același Cod va obliga recurentul la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul D.V. împotriva sentinței penale nr. 282/PI din 29 septembrie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.
Obligă recurentul-petent la plata sumei de 50 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 februarie 2012.