Prosecutor's no-investigation ruling upheld; appeal over judges' abuse-of-office complaint inadmissible
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as inadmissible, upholding the lower court's decision that had rejected the complaint against the prosecutor's resolution not to commence criminal investigation; the appellant was ordered to pay 200 RON in judicial costs. The dispute concerned a challenge to a prosecutor's resolution declining to start criminal proceedings against two judges for abuse of office, after the complainant alleged they had violated their duties by issuing an unlawful ruling. The decisive legal basis was Article 278¹(1) of the Criminal Procedure Code, as amended by Law No. 202/2010, which made the first-instance judgment on such complaints final and abolished the appeal, so the appellant had pursued a remedy not provided by law; the appeal was therefore dismissed as inadmissible under Article 385¹⁵(1)(a) of the Criminal Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 246 C. pen, art. 2781 alin. (1) C. proc. pen, art. 18 pct. 39 din Legea nr. 202/2010, art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Prosecutor's no-investigation ruling upheld; appeal over judges' abuse-of-office complaint inadmissible: The dispute concerned a challenge to a prosecutor's resolution declining to start criminal proceedings against two judges for abuse of office, after the complainant alleged they had violated their duties by issuing an unlawful ruling. The decisive legal basis was Article 278¹(1) of the Criminal Procedure Code, as amended by Law No. 202/2010, which made the first-instance judgment on such complaints final and abolished the appeal, so the appellant had pursued a remedy not provided by law; the appeal was therefore dismissed as inadmissible under Article 385¹⁵(1)(a) of the Criminal Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for dismissing the appeal as inadmissible, because it was filed against a decision that had become final under the amended provisions.
Applied to order the appellant to pay court costs to the state.
Full text
Asupra recursului de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 376 din 6 octombrie 2011, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul V.V. împotriva rezoluției nr. 518/II-2/2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A.
A fost obligat petentul la plata sumei de 100 RON, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, în esență, prima instanță a reținut:
Prin rezoluția nr. 235/P/2009 din 30 martie 2011 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimații P.S. și B.A.C. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 C. pen.
S-a reținut de către procuror că cei doi magistrați-judecători nu și-au încălcat atribuțiile de serviciu pentru a pronunța o hotărâre nelegală. Împotriva acestei rezoluții, petentul V.V. a formulat plângere la D.N.A. – Serviciul Teritorial București.
Prin rezoluția nr. 518/II/2/2011 din 5 mai 2011, procurorul-șef al Serviciului Teritorial București din cadrul D.N.A. a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petent.
Împotriva rezoluției sus-menționată, petentul s-a adresat instanței susținând că soluția atacată este nelegală.
Curtea de Apel București, secția I penală, prin sentința penală nr. 376 din 6 octombrie 2011 a respins plângerea formulată de petentul V.V. ca fiind nefondată.
Împotriva acestei hotărâri petentul a declarat recurs.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit dispozițiilor art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin art. 18 pct. 39 din Legea nr. 202/2010, privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, sentința judecătorului prin care s-a respins plângerea, cu consecința menținerii rezoluției sau ordonanței de neurmărire penală, respectiv de netrimitere în judecată este definitivă.
În consecință, constatând că, în speță, sentința instanței de fond a fost pronunțată la data de 6 octombrie 2011, așadar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, Înalta Curte reține că această hotărâre este definitivă, mențiune existentă de altfel atât în minuta, cât și în dispozitivul sentinței atacate.
Printre modificările aduse Codului de procedură penală, de natură a contribui la accelerarea soluționării proceselor se regăsește și suprimarea unor căi de atac, respectiv și a recursului împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță în materia plângerii rezoluțiilor și ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată.
Ca atare, întrucât petiționarul a formulat o cale de atac neprevăzută de legea în vigoare, Înalta Curte urmează să respingă ca inadmisibil recursul cu care a fost investită, conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., obligând totodată, petiționarul la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul V.V. împotriva sentinței penale nr. 376 din 6 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă recurentul-petiționar la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 aprilie 2012.