Timber sale price dispute: appeal against annulment of arbitral award dismissed.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the defendant, thereby upholding the appellate court's decision that had previously rejected the plaintiff's action to annul an arbitral award. The dispute concerned a commercial contract for the sale of timber, where the ad-hoc arbitral tribunal had determined that the price was fixed at the level established during a public auction, differing from the plaintiff's argument that the price should be adjusted based on the exchange rate between the national currency and the dollar. The Supreme Court held that the appellant failed to demonstrate any violation of public order, good morals, or mandatory legal provisions as required by Article 364(1) of the Code of Civil Procedure, which is the exclusive ground for challenging such awards in this context, confirming that the lower courts correctly found no basis for annulment.
Legislator headnote
AI generatedart. 303 C. proc. civ, art. 364 pct. 1 C. proc. civ; Timber sale price dispute: appeal against annulment of arbitral award dismissed: Curtea face mențiunea că în prezenta cauză se vor examina doar motivele de recurs formulate în termen legal și depuse în scris la dosarul cauzei, nu și cele depuse peste termenul prevăzut de art. 303 C. proc. civ. aflate la dosar.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Hotărârea arbitrală din 12 decembrie 2000 Arbitrajul Ad-hoc de pe lângă CCI Neamț a admis în parte acțiunea reclamantei S.C. S.P. S.A. Piatra Neamț și s-a stabilit în contradictoriu cu pârâta D.S. Neamț ca prețul de contractare și facturare a materialului lemnos la care se referă contractul nr. 1840/18 septembrie 2000 dintre părți este cel stabilit prin procesul verbal de adjudecare la licitația din 7 septembrie 2000, diferențiat pe partizi conform anexei la contract.
Acțiunea în anularea hotărârii arbitrale formulată de reclamantă prin care s-au invocat cazurile prevăzute de art. 64 pct. a, c și i C. proc. civ. a fost respinsă ca nefondată prin decizia nr. 42 din 10 decembrie 2002 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr. 4069/2002 soluționat în fond după casare cu trimitere de către Curtea Supremă de Justiție.
Pentru a hotărî astfel instanța de control judiciar a reținut că nici una din criticile formulate prin acțiunea în anulare și anume :
- litigiul, nu era susceptibil de soluționare pe calea arbitrajului, nefiind un litigiu patrimonial;
- Tribunalul arbitral și-a depășit limitele investirii;
- Hotărârea arbitrală încalcă dispozițiile imperative ale H.G. nr. 695/1998 de aplicare a Regulamentului de vânzare de către R.N.P. a masei lemnoase destinată agenților economici nu a fost dovedită astfel că instanța nu a putut reține vreunul din cazurile de anulare a hotărârii invocate de reclamantă.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâta D.S. Piatra Neamț.
Curtea face mențiunea că în prezenta cauză se vor examina doar motivele de recurs formulate în termen legal și depuse în scris la dosarul cauzei, nu și cele depuse peste termenul prevăzut de art. 303 C. proc. civ. aflate la dosar.
Prin motivele scrise ce se vor examina, recurenta formulează o singură critică a deciziei Curții de apel și anume cea privind greșita acceptare a stabilirii prețului în lei excluzând actualizarea raportată la cursul leu-dolar.
Cum această critică a fost invocată drept temei al acțiunii în anularea hotărârii arbitrale adresată Curții de Apel Bacău care ar atrage incidența art. 364 pct. 1 C. proc. civ. și care se referă la încălcarea prin hotărârea arbitrală a ordinii publice, a bunelor moravuri ori a dispozițiilor imperative ale legii și cum se constată că nici una din aceste cerințe ale textului nu sunt întrunite în cauză așa cum corect s-a reținut prin decizia atacată, Curtea:
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta D.S. Piatra Neamț, împotriva deciziei nr. 42 din 10 decembrie 2002 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică, astăzi 15 octombrie 2003.