Scope of nullification contest excluding substantive errors in evidence assessment and res judicata analysis
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the nullification contest against its previous decision, thereby upholding the lower appellate court's ruling that upheld the administrative authority's denial of the company's request to recognize uninterrupted seniority and award points for a specific transport route. The dispute arose from a commercial and administrative case where the plaintiff company, challenging the Authority's decision, argued that the appellate court had failed to examine its defense of res judicata and had unjustifiably disregarded expert evidence. The Court determined that the nullification contest was inadmissible because Article 318 of the Code of Civil Procedure strictly limits such remedies to formal procedural errors or material mistakes, not substantive errors in legal interpretation or the appreciation of evidence; since the appellate court had systematically analyzed all motives for modification, no omission of a ground for cassation or modification occurred, leaving the prior decision in force.
Legislator headnote
AI generatedart. 318 C. proc. civ; Scope of nullification contest excluding substantive errors in evidence assessment and res judicata analysis: Potrivit art. 318 C. proc. civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau, admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 23 septembrie 2011, CS S.C. SRL cu sediul în comuna Bărbătești Vâlcea, a formulat în contradictoriu cu Autoritatea Rutieră Română și SC H. SRL Râmnicu Vâlcea contestație în anularea Deciziei nr. 2362 din 20 aprilie 2011 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal i-a respins recursul declarat împotriva Sentinței nr. 167 din 28 iulie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, admițând însă recursul autorității pârâte și modificând în parte hotărârea în sensul respingerii cererii de recunoaștere a vechimii neîntrerupte și a numărului de puncte pe traseul Râmnicu Vâlcea - Bărbătești.
Contestatoarea a invocat cu referire la propriul recurs cazul prevăzut de art. 318 teza a II-a C. proc. civ., privind necercetarea din greșeală a unora dintre motivele de modificare a hotărârii atacate.
Astfel, s-a învederat că instanța de recurs nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra excepției autorității de lucru judecat în raport de Sentința nr. 31 din 20 martie 2006 prin care s-a statuat asupra dreptului la licență de transport al societății.
De asemenea, a mai arătat contestatoarea, instanța de recurs nu a cercetat fondul cauzei și nu a ținut cont de probatoriul administrat, menținând dispozițiile din sentința pronunțată la fond care a înlăturat în mod nejustificat expertiza efectuată în cauză.
Potrivit art. 318 C. proc. civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau, admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Aceste dispoziții vizează greșeli de procedură și nu erori de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor incidente procedurale.
Textul art. 318 C. proc. civ. nu dă părților posibilitatea de a reclama modul de apreciere a probelor ori de aplicare a legii, în vederea rejudecării recursului, dispozițiile sus-menționate fiind de strictă interpretare și vizând aspectele formale ale judecății pentru verificarea cărora nu este necesară o reexaminare a fondului litigiului sau o reapreciere a probelor.
Omisiunea la care se referă dispozițiile art. 318 teza a II-a C. proc. civ. există numai atunci când instanța de recurs nu a cercetat realmente unul dintre motivele de modificare sau de casare invocate, nu și atunci când procedând la sistematizarea lor, le-a examinat împreună și nu punctual.
În cauză instanța de recurs având de examinat criticile formulate atât de societatea reclamantă, cât și de autoritatea pârâtă, cât și de autoritatea pârâtă, le-a sistematizat și analizat separat, pronunțându-se asupra lor.
În consecință, întrucât nu subzistă motivul de contestație în anulare invocat, Curtea va respinge cererea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge contestația în anulare formulată de SC S.C. SRL Bărbătești împotriva Deciziei nr. 2362 din 20 aprilie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 7 decembrie 2011.