Contractual late-payment penalties: whether offsetting in local currency precludes recalculation at interbank exchange rates
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania rejected the appellant's appeal, thereby upholding the Court of Appeal’s decision that affirmed in part the lower court’s judgment, which ultimately ordered the debtor to pay 60,616,053 lei in contractual late-payment penalties and 8,729,379 lei in litigation costs. The dispute concerned a commercial construction contract where the creditor claimed the difference resulting from recalculating outstanding balances at the interbank exchange rate, arguing that the payment obligation was denominated in foreign currency, while the debtor contended that the majority of the contract value had been settled via offsetting in local currency and thus penalties should be calculated at the agreed contractual rate of 0.16% per day of delay. Relying on the doctrine of integral interpretation of contractual clauses and Articles 1069 and following of the Civil Code, the Court determined that since the price was expressed in local currency terms and payments were made predominantly through offsetting, the creditor’s request to apply a fluctuating exchange rate was unjustified; consequently, the applicable penalty remained the fixed contractual rate, and the appeal was dismissed as unfounded without an order for appellate costs against the prevailing party.
Legislator headnote
AI generatedart. 304 C. proc. civ, art. 274 C. proc. civ; Contractual late-payment penalties: whether offsetting in local currency precludes recalculation at interbank exchange rates: Mai întâi, este de observat că recurenta nu invocă nici unul din cazurile de casare ori de modificare a deciziei recurate din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința 381 din 26 februarie 2001, Tribunalul Cluj a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. P.C. SRL Cluj Napoca în contradictoriu cu pârâta S.C. U.C. S.A. Cluj Napoca care a fost obligată să plătească reclamantei 196.113.245 lei cu titlu de penalități de întârziere pentru perioada până la 11 septembrie 2000, precum și 16.539.530 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut în baza înscrisurilor depuse de reclamantă și a dispozițiilor art. 1069 și urm. C. civ. că în temeiul contractului 43 din 11 iunie 1998, reclamanta a executat pentru pârâtă lucrări pe care aceasta trebuia să le plătească în termen de 5 zile de la emiterea facturilor.
Conform art. 3 pct. 2 din contract plata trebuia făcută la cursul valutar interbancar, la data efectuării plății. Între părți a avut loc și o compensare de plăți, urmare căreia reclamanta a considerat că pârâta conform clauzei 3.2 din contract trebuia să-i mai achite diferența pretinsă prin acțiune, așa cum a dispus instanța de fond prin hotărârea pronunțată.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta criticând-o numai sub aspectul cuantumului penalităților susținând că din moment ce cea mai mare parte a contravalorii lucrărilor a fost achitată prin compensare (conform procesului verbal 76 din 1 martie 1999) ea datorează penalitățile calculate conform clauzei prevăzută de art. 3.4 din contract, adică 0,16% pe zi de întârziere, în total 60.616.053 lei nu și diferența la curs valutar.
Prin decizia nr. 740 din 21 iunie 2001 Curtea de Apel Cluj, admițând apelul pârâtei pentru motivele invocate a schimbat sentința în sensul că a admis în parte acțiunea reclamantei obligând pârâta la plata sumei de 60.616.053 lei cu titlu de penalități precum și 8.729.379 lei cheltuieli de judecată în fond și apel.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru calculul greșit al penalităților pe de o parte, pe de altă parte pentru greșita interpretare a procesului verbal de compensare.
Criticile sunt neîntemeiate iar recursul se va respinge pentru considerentele ce urmează:
Mai întâi, este de observat că recurenta nu invocă nici unul din cazurile de casare ori de modificare a deciziei recurate din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Trecând peste acest aspect, instanța reține că în mod corect a interpretat Curtea de Apel Cluj clauza privitoare la penalități. Aceasta deoarece în art. 3.1 din contract s-a precizat contravaloarea în valută a prețului în lei pe mp de lucrări fără alte mențiuni, deci nu s-a stabilit un preț în valută. Pretenția recurentei reclamante de calculare a prețului la cursul valutar interbancar reactualizat, (cursul bancar nu se reactualizează, el este cel fixat de BNR pentru ziua respectivă) câtă vreme plățile s-au făcut majoritar prin compensare iar calculul plăților reciproce s-a făcut în lei, nu se justifică un alt mod de calcul doar pentru obligațiile de plată ale pârâtei, interpretarea integrală a clauzelor contractuale nefăcând loc unei astfel de modalități de calcul.
În ce privește procesul verbal de compensare, pentru considerentele expuse mai sus, în mod corect instanța de apel a reținut stingerea datoriilor reciproce dintre părți la valorile în lei acolo menționate.
În fine, cum prin acțiunea introductivă reclamanta a solicitat doar penalități, acestea nu pot fi altele decât cele convenite de părți 0,16% pe zi întârziere, adică suma la care a fost obligată pârâta prin decizia recurată care apare astfel ca fiind legală și temeinică.
Având în vedere prevederile art. 274 C. proc. civ., urmează a se respinge cererea pentru obligarea la cheltuieli de judecată formulată de recurenta reclamantă.
Față de considerentele ce preced, Curtea:
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamanta S.C. P.C. SRL Cluj Napoca, împotriva deciziei nr. 740 din 21 iunie 2001 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ.
Respinge cererea de cheltuieli de judecată a intimatei pârâte S.C. U.C. S.A. Cluj Napoca.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică, astăzi 15 octombrie 2003.