Legality of vehicle registration fee requirement surviving abrogation of specific tax statutes under general "tax established by law" reference
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal of Bucharest's decision to reject the exception of illegality against specific provisions of Ministerial Order No. 1,501/2006. The case concerned a challenge to the legality of an administrative regulation requiring proof of payment for vehicle registration, with the appellant arguing that the requirement for a "special tax" was illegal following the abrogation of specific fiscal code articles (Arts. 2141–2143) that had governed such taxes. The court held that the exception was meritless because the legal framework for vehicle-related taxes remained intact through subsequent legislation, specifically Emergency Government Ordinance No. 50/2008 (pollution tax) and Law No. 9/2012, which established that the general reference in the Order to a "tax established by law" was not restrictive to any specific act. The decisive legal basis was the interpretation that the 2006 Order was validly issued under O.U.G. No. 195/2002 and that the continuous existence of statutory obligations for vehicle taxes rendered the alleged legislative void and illegality of the registration requirements unfounded.
Legislator headnote
AI generatedart. 19 din O.U.G. nr. 195/2002, art. 4 din Legea nr. 554/2004, art. 304 și 3041 C. proc. civ; Legality of vehicle registration fee requirement surviving abrogation of specific tax statutes under general "tax established by law" reference: 1,501/2006. The case concerned a challenge to the legality of an administrative regulation requiring proof of payment for vehicle registration, with the appellant arguing that the requirement for a "special tax" was illegal following the abrogation of specific fiscal code articles (Arts. 2141–2143) that had governed such taxes. The court held that the exception was meritless because the legal framework for vehicle-related taxes remained intact through subsequent legislation, specifically Emergency Government Ordinance No. 50/2008 (pollution tax) and Law No. 9/2012, which established that the general reference in the Order to a "tax established by law" was not restrictive to any specific act. The decisive legal basis was the interpretation that the 2006 Order was validly issued under O.U.G. No. 195/2002 and that the continuous existence of statutory obligations for vehicle taxes rendered the alleged legislative void and illegality of the registration requirements unfounded.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited for analyzing the appeal and declaring it unfounded, leading to the dismissal of the appeal.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 11 ianuarie 2011 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, având de soluționat recursul formulat împotriva sentinței nr. 1617/18 iunie 2010 a Tribunalului Gorj, a dispus sesizarea Curții de Apel București cu soluționarea excepției invocate de reclamantul P.S.R. privind nelegalitatea dispozițiilor art. 7 alin. (1) lit. j) din Ordinul nr. 1.501/2006 emis de Ministerul Administrației și Internelor.
Excepția de nelegalitate a fost respinsă prin Sentința civilă nr. 2469 din 29 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a stabilit că actul administrativ a fost emis în conformitate cu dispozițiile art. 19 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, prevederile considerate de reclamant ca nelegale referindu-se la noțiunea de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, sintagmă care, după abrogarea dispozițiilor art. 2141 - 2143 C. fisc., își găsește corespondent în conceptul de taxă de poluare, prevăzut de O.U.G. nr. 50/2008.
Instanța de fond a constatat că nu poate fi reținută nelegalitatea textului art. 7 alin. (1) lit. j) din ordin pe considerentul îngrădirii dreptului de folosință asupra autovehiculului, prin prezentarea dovezii plății taxei de poluare, în condițiile în care această obligație fiscală nu a fost instituită prin Ordinul nr. 1.501/2006, ci prin O.U.G. nr. 50/2008 a cărei nelegalitate, ori neconformitate cu normele dreptului comunitar nu poate fi examinată pe calea reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul P.S.R., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, reclamantul a învederat că prevederile a căror nelegalitate a invocat-o pe cale de excepție contravin dispozițiilor C. fisc., în executarea căruia a fost emis ordinul, necesitatea prezentării dovezii plății taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule rămânând fără temei legal, urmare abrogării dispozițiilor art. 2141 - 2143 C. fisc., neavând relevanță că prin O.U.G. nr. 50/2008 a fost reglementată taxa de poluare pentru autovehicule.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivul invocat și de prevederile art. 304 și 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 1.501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberării autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, intrat vigoare la 1 decembrie 2006, a fost emis în temeiul art. 19 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în art. 7 alin. (1) din ordin, fiind enumerate documentele pe baza cărora se efectuează înmatricularea permanentă sau temporară a vehiculelor, la lit. j) a textului fiind prevăzută dovada plății taxei de înmatriculare, stabilită potrivit legii.
Nu se poate susține că, urmare a abrogării prevederilor art. 2141 - 2143 C. fisc., în vigoare de la 1 ianuarie 2007 până la 1 iulie 2008, care reglementau taxele speciale pentru autoturisme, a existat vid legislativ cu privire la instituirea unei taxe pentru autovehicule, în condițiile în care o astfel de obligație a fost reglementată în continuare de O.U.G. nr. 50/2008 - taxa de poluare - și în prezent de Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
Așadar, în mod justificat instanța de fond a constatat existența cadrului legal privind instituirea taxei pentru autovehicule, indiferent de denumirea acestei obligații, în raport de care, sintagma „taxă stabilită potrivit legii” prevăzută de Ordinul nr. 1.501/2006 nu este restrictivă, nefăcând trimitere la un anumit act normativ.
În consecință, soluția de respingere a excepției de nelegalitate fiind întemeiată, Curtea va respinge recursul declarat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de P.S.R. împotriva Sentinței civile nr. 2469 din 29 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2012.