State liability claim for judicial conduct dismissed as unfounded due to lack of administrative act and independence of judicial power
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, leaving in force the lower court's judgment that rejected the claimant's action, thereby ruling in favor of the defendant ministry. The dispute concerned a claim for 5,880 RON in moral and material damages against the Ministry of Justice, stemming from the claimant's dissatisfaction with the handling of a separate criminal case and a petition regarding that case, which the claimant alleged caused a prejudicial administrative act. The court held that the claim failed because the claimant did not prove the illegality of an administrative act issued by the ministry nor a causal link between such an act and the alleged harm; furthermore, the court emphasized that the ministry bears no liability for the exercise of judicial power by independent courts, as stipulated in Article 1(1) of Law No. 304/2004, and that the conditions for state liability under Article 1(1) of Law No. 554/2004 were not met.
Legislator headnote
AI generatedart. 3041 C. proc. civ, art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 1 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, art. 312 alin. (1) C. proc. civ, art. 20 din Legea nr. 554/2004; State liability claim for judicial conduct dismissed as unfounded due to lack of administrative act and independence of judicial power: Instanța de fond a constatat întemeiat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru admiterea acțiunii și obligarea ministrului intimat la plata daunelor morale și materiale solicitate în cuantum de 5.880 RON, deoarece recurentul-reclamant nu a dovedit nelegalitatea unui act administrativ întocmit de intimat și legătura de cauzalitate a unui asemenea act cu prejudiciul pretins a fi fost adus drepturilor sale recunoscute de lege.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Procedura în fața primei instanțe
Prin acțiunea înregistrată la data de 16 septembrie 2009, reclamantul L.G. a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Justiției la plata sumei de 5880 RON, reprezentând daune morale și materiale pentru prejudiciul cauzat prin refuzul de soluționare a petiției depuse cu privire la modul de soluționare a dosarului nr. 3521/2/2008 aflat pe rolul Curții de Apel București, secția penală.
2. Hotărârea instanței de fond
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a pronunțat Sentința civilă nr. 4354 din 5 noiembrie 2010, prin care a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a apreciat că este neîntemeiată acțiunea formulată de reclamant, întrucât pârâtul nu poate fi obligat la plata unor despăgubiri în temeiul Legii nr. 554/2004, în condițiile în care nu se poate stabili nelegalitatea unui act administrativ tipic sau asimilat.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul, solicitând casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică.
Recurentul a susținut că în mod greșit a fost respinsă acțiunea sa, fără a se avea în vedere refuzul nejustificat al intimatului-pârât de a soluționa petiția sa și de a-i acorda daunele morale și materiale solicitate.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte de va respinge prezentul recurs pentru următoarele considerente:
1. Argumente de fapt și de drept relevante
Instanța de fond a constatat întemeiat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru admiterea acțiunii și obligarea ministrului intimat la plata daunelor morale și materiale solicitate în cuantum de 5.880 RON, deoarece recurentul-reclamant nu a dovedit nelegalitatea unui act administrativ întocmit de intimat și legătura de cauzalitate a unui asemenea act cu prejudiciul pretins a fi fost adus drepturilor sale recunoscute de lege.
De asemenea, instanța de fond a constatat judicios că, nemulțumirea recurentului-reclamant privind modul de soluționare a dosarului nr. 3521/2/2008 al Curții de Apel București, secția penală nu poate constitui temei pentru acordarea despăgubirilor solicitate, întrucât ministerul intimat nu are obligații în ceea ce privește înfăptuirea justiției și în consecință, nu poate fi angajată răspunderea sa pentru actele puterii judecătorești, exercitată conform dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, de către Înalta Curte de Casație și Justiție de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
2. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia
Pentru considerentele care au fost expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de L.G. împotriva Sentinței nr. 4354 din 5 noiembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 iunie 2012.