Nullity of appeal for failure to substantiate statutory grounds of illegality under Code of Civil Procedure
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as null, leaving the Court of Appeal Brașov’s decision to reject the request to refer a constitutional question to the Constitutional Court as the final operative outcome. The dispute involved an appeal against a procedural ruling where the appellants, initially claiming an exception of unconstitutionality of Article 161(1) of the Code of Civil Procedure, failed to properly develop their grounds for appeal, resulting in a finding that their arguments were mere factual assertions rather than legal critiques fitting the statutory grounds for cassation. The court’s decisive legal basis was Articles 3021(c), 304, and 306(3) of the Code of Civil Procedure, which mandate that appeals must explicitly invoke and substantiate specific grounds of illegality; because the appellants’ claims regarding the lower court’s alleged failure to debate the constitutional issue could not be classified under any of the exhaustive grounds provided in Article 304, the appeal was deemed procedurally null and void.
Legislator headnote
AI generatedart. 161 alin. (1) C. proc. civ, art. 16 din Constituția, art. 29 din Legea nr. 47/1992, art. 3021 lit. c) C. proc. civ, art. 306 alin. (3) C. proc. civ, art. 304 C. proc. civ; Nullity of appeal for failure to substantiate statutory grounds of illegality under Code of Civil Procedure: Potrivit art. 3021 lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se sprijină recursul și dezvoltarea lor, iar potrivit art. 306 alin. (3) C. proc. civ., indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea acestuia, dacă încadrarea într-unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 este posibilă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 69Ap/12 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - s-a respins contestația la executare având ca obiect lămuriri cu privire la înțelesul, lămurirea sau aplicarea Deciziei civile nr. 47/A/20 ianuarie 2003 Tribunalului Brașov. A obligat contestatorii la plata sumei de 700 RON reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții G.B.T. și G.T., care au invocat, prin mandatară, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 161 alin. (1) C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 16 din Constituția României.
Prin încheierea pronunțată la data de 06 septembrie 2010 Curtea de Apel Brașov a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, apreciind că nu sunt întrunite cerințele art. 29 din Legea nr. 47/1992.
Astfel, s-a constatat că, în realizarea demersului de sesizare a Curții Constituționale, instanța de drept comun are obligația să verifice dacă textul a cărui neconstituționalitate s-a invocat are legătură cu soluționarea cauzei și că această legătură trebuie privită din perspectiva normelor de drept material și procesual, cărora le este circumscris litigiul dedus judecății.
Împotriva încheierii de ședință din 06 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Brașov au declarat recurs reclamanții G.B.T. și G.T. care au susținut următoarele critici.
Instanța învestită cu soluționarea cererii de sesizare a Curții Constituționale a evitat dezbaterea ei, procedând la soluționarea cererii incidente cu privire la dovedirea calității de reprezentant. Se mai susține că în mod greșit completul a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, textul care face obiectul criticii în speță au legătură cu soluționarea litigiului în condițiile de respectare a drepturilor consacrate prin Constituție și Convenția Europenă a Drepturilor Omului.
Analizând recursul declarat prin prisma dispozițiilor incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursule este nul pentru considerentele ce succed:
Potrivit art. 3021 lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se sprijină recursul și dezvoltarea lor, iar potrivit art. 306 alin. (3) C. proc. civ., indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea acestuia, dacă încadrarea într-unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 este posibilă.
Per a contrario, rezultă că, dacă dezvoltarea motivelor de recurs nu face posibilă încadrarea lor într-unul din cazurile de nelegalitate prevăzute expres și limitativ de art. 304 C. proc. civ., sancțiunea care intervine este nulitatea recursului.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivelor de recurs pentru indicarea unuia dintre cazurile de casare sau modificare reglementate de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat la motivul de recurs invocat.
Deși recurenta Primăria municipiului București, prin Primar General invocă incidența motivului de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., niciuna din susținerile ce se regăsesc în declarația de recurs nu poate fi încadrată în acest motiv de recurs.
Astfel, simplele afirmații privind evitarea dezbaterii de către instanță a cererii de sesizare a Curții Constituționale, nu sunt decât susțineri de fapt, ce nu pot fi încadrate în cazurile de nelegalitate reglementate de art. 304 C. proc. civ.
Susținerile recurenților reclamanți nu se încadrează în niciunul din motivele de nelegalitate reglementate de art. 304 C. proc. civ., motiv pentru care se va constata nulitatea recursului declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Constată nul recursul declarat de reclamanții G.B.T. și G.T. împotriva încheierii de ședință din 06 septembrie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie de conflicte de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 octombrie 2011.