Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 379/2003 AI generated

Eviction of commercial tenant: jurisdictional scope of commercial lease disputes between legal entities

Case Number Decizia nr. 379/2003
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal on cassation filed by the tenant, leaving in force the lower courts' orders compelling the tenant to vacate the commercial premises and pay damages equivalent to the post-expiration rent. The dispute concerned an action for eviction and payment of occupancy damages after the tenant failed to release a leased space from a commercial building once the lease term expired in December 1999. The tenant argued the case fell within civil jurisdiction and that the assessed rent value was excessive, but the court held that the lease between two commercial entities constituted a commercial legal relationship, placing it under the jurisdiction of the commercial court. The court further rejected the challenges to the debt amount and procedural arguments as failing to meet the strict grounds for cassation review under Article 304 of the Civil Procedure Code, thereby upholding the commercial nature of the litigation and the calculated liability.

Legislator headnote

AI generated

art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ, art. 304 C. proc. civ; Eviction of commercial tenant: jurisdictional scope of commercial lease disputes between legal entities: Natura litigiului, în cauză, este comercială, astfel că întemeiat cauza a fost soluționată de tribunal în primă instanță, conform art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

Keywords

AI generated
eviction of commercial tenant commercial litigation leasing grounds of jurisdiction value in dispute legal entity

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 8 din 2 februarie 2001, Tribunalul Bistrița Năsăud a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta SC A. SA București și a dispus evacuarea pârâtei SC A.L. SA Bistrița din imobilul situat în Bistrița, în suprafață de 108,51 mp.

A fost obligată pârâta și la plata sumei de 2604,240 dolari S.U.A., în echivalent, 68.634.745 lei, cu cheltuieli de judecată aferente.

S-a reținut că reclamanta a închiriat, la data de 9 octombrie 1996, spațiul din litigiu pârâtei, termenul închirierii expirând la 31 decembrie 1999, dar pârâta a refuzat să elibereze spațiul, deși reclamanta, în mod repetat i-a solicitat acest lucru. Pentru deținerea spațiului după data expirării contractului, pârâta a fost obligată și la plata despăgubirilor în echivalentul chiriei ce ar fi fost datorată.

Apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței menționate a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 706 din 18 iunie 2001.

Împotriva acestei ultime hotărâri, pârâta a declarat recurs, susținând că este netemeinică și nelegală, întrucât:

- soluționarea cauzei era de competența Judecătoriei Bistrița, întrucât natura acesteia este civilă și nu comercială, obiectul pricinii fiind încheierea unui spațiu locativ;

- chiria la care a fost obligată nu-și are temei, întrucât în zona respectivă se practică prețul de 1 dolari S.U.A. pe metrul pătrat, astfel că nu datorează decât 800 de dolari S.U.A.

Recursul este nefondat.

Natura litigiului, în cauză, este comercială, astfel că întemeiat cauza a fost soluționată de tribunal în primă instanță, conform art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

Închirierea unui spațiu comercial, în temeiul unui contract de închiriere intervenit între două societăți comerciale, se caracterizează ca un raport de drept comercial, astfel că nu poate fi primită susținerea recurentei-pârâte privind natura civilă a litigiului.

Sunt fără temei criticile recurentei privind valoarea debitului, precum și susținerile potrivit cărora chiria practicată ar fi de 1 dolar S.U.A. pe metrul pătrat, nefiind dovedită în fond și apel.

Se reține că recursul întemeiat pe aceste susțineri, privind fondul cauzei, nu se încadrează în motivele limitativ reglementate de art. 304 C. proc. civ.

Față de cele de mai sus, hotărârea atacată fiind legală, recursul urmează să fie respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta SC A.L. SA Bistrița împotriva deciziei nr. 706 din 18 iunie 2001 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 28 ianuarie 2003.