Human trafficking and organized crime convictions upheld on appeal; sentences and damages affirmed.

Deliberând asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 207/2010 a Tribunalului Iași, secția penală, au fost condamnați următorii inculpați:

1. P.C., născut C.C., poreclit „C.”, cetățean român, cu studii gimnaziale, fără ocupație, recidivist, la următoarele pedepse:

- 6 (șase) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) C. pen. cu aplic. art. 13, art. 41 alin. (2), C. pen., art. 37 lit. a) și 33 lit. a) C. pen.;

- 5 (cinci ) ani și 6 (șase) luni închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 lit. a) și 33 lit. a) C. pen.

S-au repus în individualitatea lor pedepsele componente ale pedepsei rezultante de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 776 din 05 decembrie 2005 a Judecătoriei Hârlău, definitivă prin decizia penală nr. 199 din 14 martie 2006 a Tribunalului Iași, după cum urmează:

- 6 (șase) luni închisoare prin sentința penală nr. 776 din 05 decembrie 2005 a Judecătoriei Hârlău, definitivă prin decizia penală nr. 199 din 14 martie 2006 a Tribunalului Iași, pentru săvârșirea la data de 07 august 2004 a infracțiunii prevăzută de art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplic. art. 74, 76 C. pen. și

- 6 (șase) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 219 din 19 aprilie 2002 a Judecătoriei Hârlău, menținută prin decizia penală nr. 981 din 24 septembrie 2002 a Tribunalului Iași și definitivă prin decizia penală nr. 136 din 18 aprilie 2003 a Curții de Apel Iași, cu privire la care s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prin sentința penală nr. 776/2005 a Judecătoriei Hârlău.

S-a constatat că faptele deduse judecății, comise în perioada septembrie 2003 - februarie 2004, sunt concurente între ele, precum și cu infracțiunea prevăzută art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplic. art. 74 lit. c) și 76 lit. d) C. pen., comisă la 07 august 2004, și pentru care s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 776 din 05 decembrie 2005 a Judecătoriei Hârlău, definitivă prin decizia penală nr. 199 din 14 martie 2006 a Tribunalului Iași, iar acest concurs de infracțiuni a fost realizat în termenul de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 219 din 19 aprilie 2002 a Judecătoriei Hârlău, menținută prin decizia penală m. 981 din 24 septembrie 2002 a Tribunalului Iași și definitivă prin decizia penală nr. 136 din 18 aprilie 2003 a Curții de Apel Iași.

În baza dispozițiilor art. 36 alin. (2), art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele arătate, precum și pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 776 din 05 decembrie 2005 a Judecătoriei Hârlău, definitivă prin decizia penală nr. 199 din 14 martie 2006 a Tribunalului Iași. aplicând pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., care s-a cumulat, în conformitate cu dispozițiile art. 864 și 83 C. pen. cu pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 219/2002 a judecătoriei Hârlău, aplicându-se pedeapsa rezultantă de 6 (șase) ani și 6 (șase) luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Pedeapsă rezultantă de executat pentru inculpatul P.C. - 6 (șase) ani și 6 (șase) luni închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 71 alin. (2) C. pen. s-au interzis inculpatului P.C. drepturile prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata și în condițiile prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen. și art. 88 C. pen. din pedeapsa rezultantă de 6 (șase) ani și 6 (șase) luni închisoare, pentru inculpatul P.C. s-a dedus perioada deja executată, de la 09 mai 2006 până la 23 ianuarie 2007 și durata reținerii și arestării preventive, de la de la 20 martie 2006 la 07 septembrie 2007.

2. P.M.,cetățean român, cu studii medii, căsătorită, fără antecedente penale, fără ocupație, iară loc de muncă, la următoarele pedepse:

- 5 (cinci) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 13 C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.;

- 5 (cinci) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea ni. 39/2003 cu aplic. art. 37 lit. a) și 33 lit. a) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. inculpata P.M. va executa pedeapsa rezultantă de 5 (cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 71 alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatei P.M. drepturile prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata și în condițiile prevăzută de art. 71 C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 88 din pedeapsa rezultantă pentru inculpata P.M., de 5 ani închisoare, s-a dedus durata reținerii și arestării preventive de la 20 martie 2006 la data de 21 iulie 2007.

3. M.C.C., porecla „P.”, cetățean român, cu studii medii, administrator la SC L. SRL, recidivist, la următoarele pedepse:

- pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 13 C. pen., art. 37 lit. b) și 33 lit. a) C. pen.:

- 6 (șase) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 13 alin. (1), alin. (3) teza 1, alin. (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C. pen., art. 37 lit. b) și 33 lit. a) C. pen.

- 5 (cinci) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 lit. b) și 33 lit. a) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. inculpatul M.C.C. va executa pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare și pedeapsa complimentară de 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 71 alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatului M.C.C. drepturile prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata și în condițiile prevăzută de art. 71 C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 88 din pedeapsa rezultantă pentru inculpatul M.C.C. de 6 ani închisoare s-a dedus durata reținerii și arestării preventive, de la 20 martie 2006 la data de 07 septembrie 2007.

4. M. (B.) M., cetățean român, cu studii medii, necăsătorită, fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

- 5 (cinci) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 13 C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.;

- 5 (cinci) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 13 alin. (1), alin. (3) teza I, alin. (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C. pen., art. 33 lit. a) C. pen.

- 5 (cinci) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. inculpata M. (fostă B.) M. va executa pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare și pedeapsa complimentară de 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 71 alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatei M. (fostă B.) M. drepturile prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata și în condițiile prevăzută de art. 71 C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 88 din pedeapsa rezultantă pentru inculpata M. (fostă B.) M. s-a dedus durata reținerii și arestării preventive, de la 20 martie 2006 la data de 21 iulie 2007.

5. M.M., poreclit „M.” cetățean român, cu studii medii, de profesie muncitor, cunoscut cu antecedente penale, la următoarele pedepse:

- 6 (șase) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 13 C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.;

- 5 (cinci ) ani și 6(șase) luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. 33 lit. a) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. inculpatul M.M. va executa pedeapsa de 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complimentară de 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 71 alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatului M.M. drepturile prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata și în condițiile prevăzută de art. 71 C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 88 din pedeapsa rezultantă pentru inculpatul M.M. de 6 ani închisoare s-a scăzut durata reținerii și arestării preventive, de la 29 martie 2006 la data de 07 septembrie 2007.

6. M. (născută M.) A.M., cunoscută cu antecedente penale, la următoarele pedepse:

- 6 (șase) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 13 C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.;

- 5 (cinci ) ani și 6 (șase) luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. 33 lit. a) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. inculpata M. (născută M.) A.M. va executa pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare și pedeapsa complimentară de 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 71 alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatei M. (născută M.) A.M. drepturile prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata și în condițiile prevăzută de art. 71 C. pen.

7. N.C., poreclit „B.”, recidivist, la următoarele pedepse:

- 5 (cinci) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 13 C. pen., art. 37 lit. b) și art. 33 lit. a) C. pen.;

- 5 (cinci) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 lit. b) și art. 33 lit. a) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. inculpatul N.C. va executa pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare și pedeapsa complimentară de 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 71 alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatului N.C. drepturile prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata și în condițiile prevăzută de art. 71 C. pen.

8. C. (fost B.) V. necunoscut cu antecedente penale la următoarele pedepse:

- 3 (trei) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 13 C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen., a art. 74 alin. (2) și 76 lit. b) C. pen.;

- 3 (trei) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. 33 lit. a) C. pen., a art. 74 alin. (2) și 76 lit. b) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. inculpatul C. (fost B.) V. va executa pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și pedeapsa complimentară de 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 71 alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatului C. (fost B.) V. drepturile prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata și în condițiile prevăzută de art. 71 C. pen.

9. C.M., cetățean român, cu studii medii, de profesie administrator, fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

- 3 (trei) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 13 C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen., a art. 74 alin. (2) și art. 76 lit. b) C. pen.;

- 3 (trei) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., a art. 74 alin. (2) și art. 76 lit. b) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. inculpata C.M. va executa pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și pedeapsa complimentară de 2 ani interzicerea drepturilor prevăzută art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 71 alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatei C.M. drepturile prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata și în condițiile prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza dispozițiilor art. 357 C. proc. pen. s-a constatat că prin încheierile de ședință din prezentul dosar, pronunțate la data de 21 iulie 2007 și, respectiv, 06 septembrie 2007, s-a luat față de inculpații P.M., P.C., M.C.C., M. (fostă B.) M., M.M., măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, prevăzută de art. 136 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., măsură care, potrivit legii, durează până la soluționarea definitivă a cauzei.

S-a dispus revocarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea prevăzută de art. 136 alin. (1) litera b C. proc. pen. luate față de inculpații P.M., P.C., M.C.C., M. (fostă B.) M., M.M., revocare executorie la rămânerea definitivă a prezentei sentinței.

În temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 și a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpata P.M. suma de 1.500 de euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plății, obținută prin exploatarea sexuală a părții vătămate G. (născută „C.”) L.

În temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 și a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpații P.M. și P.C., suma de 6.000 de euro, câte 3.000 de euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plății, de la fiecare inculpat, obținută prin exploatarea sexuală a părții vătămate R.E.

În temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 și a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpații M.C.C. și M. (fostă B.) M. suma de 12. 000 de euro obținută prin exploatarea sexuală a părții vătămate V.O.G., câte 6.000 de euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plății, de la fiecare inculpat.

În temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 și a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpații M.C.C. și M. (fostă B.) M. suma de 3.700 de euro, câte 1.850 de euro de la fiecare inculpat sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plății, obținută prin exploatarea sexuală a părții vătămate L.G.E.

În temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 și a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpata M. (fostă B.) M. suma de 1.120 de euro sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plății obținută prin exploatarea sexuală a părții vătămate Z.V.

În temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 și a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpații M.M. și M. (născută M.) A.M. suma de 2.000 de euro, obținută prin exploatarea sexuală a părții vătămate M. (fostă U.) P.O. câte 1.000 de euro de la fiecare inculpat sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plății.

În temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 și a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpații M.M., M. (născută M.) A.M. și N.C. suma de 20.000 de euro obținută prin exploatarea sexuală a părții vătămate C. (fostă D.) A.F., câte 6.666 de euro de la fiecare inculpat sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plății.

În temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 și a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpații M.M., M. (născută M.) A.M. și N.C. suma de 5.000 de euro, obținută prin exploatarea sexuală a părții vătămate H.A.M., câte 1.666 de euro de la fiecare inculpat sau echivalentul său în lei, la cursul B.N.R. din ziua plății.

În temeiul dispozițiilor ari 19 din Legea nr. 678/2001 și a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpații M.M., M. (născută M.) A.M. și N.C. suma de 45.000 de euro, câte 15.000 de euro de la fiecare inculpat. obținută prin exploatarea sexuală a părții vătămate C. (fostă C.) A.N.

În temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 și a art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpații C.M. și C. (fost B.) V. suma de 16.500 de euro obținută prin exploatarea sexuală a părții vătămate I.V., câte 8.250 de euro de la fiecare inculpat.

În baza art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 14 C. proc. pen., art. 998 și următoarele C. civ. s-a respins ca nefondată acțiunea civilă formulată de G. (născută C.) L.

În baza art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 14 C. proc. pen., art. 998 și următoarele C. civ. s-a respins ca nefondată acțiunea civilă formulată de R.E.

S-a luat act că partea vătămată V.O.G. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

S-a luat act că partea vătămată L.G.E. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 14 C. proc. pen., art. 998 și următoarele C. civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de Z.V. Au fost obligați în solidar inculpații M.C.C. și M. (fostă B.) M. la plata sumei de 3.000 de euro prin echivalent în lei, la cursul B.N.R. din ziua plății, către partea civilă Z.V., cu titlul de despăgubiri civile, daune morale.

S-a luat act că partea vătămată M. (fostă U.) P.O. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 14 C. proc. pen., art. 998 și următoarele C. civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de C. (fostă D.) A.F. Au fost obligați în solidar inculpații M.M., M. (născută M.) A.M. și N.C. la plata sumei de 10.000 de euro prin echivalent în lei, la cursul B.N.R. din ziua plății către partea civilă C. (fostă D.) A.F., cu titlul de despăgubiri civile, daune morale.

S-a luat act că partea vătămată H.A.M. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 14 C. proc. pen., art. 998 și următoarele C. civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de C. (fostă C.) A.N. Au fost obligați în solidar inculpații M.M., M. (născută M.) A.M. și N.C. la plata sumei de 10.000 de euro prin echivalent în lei, la cursul B.N.R. din ziua plății către partea civilă C. (fostă G.) A.N., cu titlul de despăgubiri civile, daune morale.

S-a luat act că partea vătămată I.V. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În temeiul dispozițiilor art. 357 C. proc. pen. raportat la art. 163 C. proc. pen. s-au menținut măsurile asigurătorii constând în sechestrul impus asupra sumelor de:

- 2265 de euro, ridicate la 20 martie 2006 de la inculpații C.M. și C. (fost B.) V.;

- 128 de RON, 20 de euro și 5 lire sterline, 45 de grame de bijuterii (individualizate în procesul - verbal încheiat la data de 24 martie 2006 - fila 584 - d.u.p. 413D/P/2006) ridicate la 20 martie 2006 de la P.M. și P.C.;

- 3.000 de RON și 20 de euro, ridicate la 20 martie 2006 de la M.C.O. la data de 20 martie 2006, măsuri dispuse prin ordonanța procurorului nr. 18D/P/2005 din 30 martie 2006.

În temeiul dispozițiilor art. 357 C. proc. pen. raportat la art. 163 C. proc. pen. s-au menținut măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanța nr. 181D/P/2005 din 10 aprilie 2006, constând în sechestrul asigurător asupra următoarelor bunuri:

- cota indiviză deținută de M.C.C. asupra imobilului Brutărie în suprafață de 348 de m.p. situat în teritoriul administrativ intravilan al satului Belcești, deținut conform contractului de vânzare - cumpărare autentificat prin încheierea nr. 924 din 06 decembrie 2005 de către notarul public din localitatea Belcești, E.B.;

- cota indiviză deținută de către inculpata M. (fostă B.) M. asupra imobilului apartament, situat în satul Tomești, comuna Tomești, conform contractului de vânzare - cumpărare autentificat din 17 februarie 2005 la B.N.P. - C.C.

- imobilul situat în comuna Cotnari, județul Iași, apartament, județul Iași, aparținând inculpatului P.C. conform contractului de vânzare - cumpărare autentificat din 11 septembrie 2003 de către B.N.P. - G.P. din comuna Cotnari, județul Iași.

- imobilul situat în Iași, str. Păcurari, aparținând inculpaților M.M. și M. (născută M.) A.M., conform contractului de vânzare - cumpărare autentificat din 20 iunie 2003 la B.N.P. - B.D., intabulat în cartea funciară a municipiului Iași.

Au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut următoarele:

Inculpații P.M., P.C., M.C.C., M. (fostă B.) M., M.M. și M.A.M., B.V. și C.M. sunt născuți și au locuit până în anul 2003, locuind, de altfel, și în prezent (cu excepția inculpatei M.A.M.) în localitatea Belcești, județul Iași. Fiind de vârste apropiate, cei 9 inculpați au dezvoltat relații apropiate, facilitate și de dorința lor comună de acumulare patrimonială facilă. Inculpații sunt în prezent căsătoriți între ei, soții B., soții P., soții M., soții C., având înainte de 2003 statutul de prieteni sau concubini, cu excepția soților Pânzaru, care erau deja căsătoriți. Legăturile dintre aceste persoane au avut la baza rudenia, afinitatea și vecinătatea (M.C. este vecin cu C.M., C.M., fratele inculpatei C.M. este căsătorit cu sora M.P., N.C. este rudă îndepărtată cu B.V.)

În perioada 2002 - 2003, inculpații arătați au plecat în afara granițelor țării, căutând modalități de a realiza venituri consistente. Din referatele de evaluare întocmite de consilierul de probațiune din cadrul Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Iași rezultă că, în comunitate, inculpații sunt cunoscuți ca persoane cu venituri consistente, dubioase și de temut, despre inculpatele C.M., M. (fostă B.) M., P.M. și M.A.M. cunoscându-se că în acea perioadă ar fi practicat prostituția sub tutela actualilor lor soți - inculpații din prezenta cauză.

Fără a putea atribui vreunuia dintre inculpați inițiativa constituirii grupului, din cauza atitudinii nesincere a acestora, în anul 2003, toți cei 8 inculpați, ajutându-se reciproc și colaborând. au constituit un nucleu cu preocupări infracționale. Având perspectiva dobândirii unor venituri consistente din traficul de tinere în vederea practicării prostituției, cei 8 inculpați au luat hotărârea de duce în Italia tinere românce în vederea practicării prostituției, sumele de bani obținute de acestea urmând să revină în totalitate inculpaților.

Fiecare dintre cele 4 cupluri urmărea să exploateze, exclusiv, cât mai multe tinere, fără a împărți veniturile fiecăreia între ele, însă colaborarea lor, ajutorul reciproc condiționa succesul transportării, cazării, supravegherii tinerelor în vederea realizării scopului comun - obținerea de venituri din practicarea prostituției de către tinere nevoiașe și lipsite de instruire și ajutor, fără vreo consecință negativă pentru inculpați. Sub acest aspect, din derularea evenimentelor în ceea ce privește transformarea fiecărei victime într-un obiect, aducerea ei la stare de aservire și dependență față de inculpați, rezultă modalitatea comună de operare și faptul că inculpații au acționat în mod organizat, având fiecare atribuții specifice fără de care succesul întregii activități infracționale nu putea fi realizat.

Într-o primă etapă, inculpații, în cuplu sau bărbații împreună se deplasau în diverse localități din Moldova, identificau tinere despre care se știa că ar dori să plece în străinătate la muncă, care nu aveau cunoștințe despre modul de călătorie transfrontalieră, care aveau situații financiare precare, nu aveau educație, proveneau din familii numeroase și cu mari dificultăți financiare, ușor de manipulat și convins numai prin perspectiva unui câștig consistent. Inculpații le propuneau tinerelor să plece în străinătate cu ajutorul lor ; în funcție de atitudinea fetelor, unora li se comunica faptul că în străinătate urmau să practice prostituția, altora li se promiteau locuri de muncă în baruri, fabrici și locuințe particulare, unde ar fi trebuie să lucreze ca și dame de companie. chelnerițe, muncitoare, îngrijitoare de copii sau de persoane în etate. De fiecare dată însă fetele erau înșelate, chiar în ipoteza în care li se spunea că vor practica prostituția, întrucât li se crea perspectiva libertății și a unor venituri considerabile pentru ele, perspectivă esențial diferită de statutul lor real de persoane aservite, aduse în situații critice - prostituate de stradă care nu primeau nici o sumă din cele obținute, fără documente de identitate, într-o țară străină în care nu aveau abilități de comunicare, menținute la limita subzistenței prin furnizarea hranei și a unui loc în care să doarmă.

Între localitatea de domiciliu situată în județele Iași, Vaslui, Botoșani, Suceava și localitatea Padova, traseul tinerelor victime este comun: racolarea în localitatea de domiciliu prin ademenire, cazarea temporară într-un apartament în municipiul Iași până la procurarea documentelor de călătorie, transportul rutier pe ruta Iași - Padova realizată de inculpați, cazarea fetelor în localitatea P., în imobilul deținut de D.A. - un proxenet din Republica Moldova, conducerea victimelor pe Via Alessandro Manzoni și Gattamelata, negocierea cu clienții, preluarea sumelor de bani, supravegherea lor, exercitarea de presiuni fizice și psihice pentru menținerea victimelor sub control. Pe acest traseu, fetele fiecărui cuplu de inculpați interacționau și cu ceilalți din grup.

Activitatea inculpaților P.M. și P.C.: Inculpații P.M. și P.C. au obținut suma de 7.500 de euro din exploatarea sexuală a părților vătămate G.L. și R.E. Situația de fapt reținută prin rechizitoriu este corectă și dovedită cu mijloacele de probă administrate.

Partea vătămată G.L. (fosta G.), în vârstă de 20 de ani, cu studii medii. a fost racolată în noiembrie 2003 prin înșelăciune de către P.C. și P.M. Tânăra provine dintr-o familie cu o situație financiară extrem de precară, tatăl său decedând în urmă cu mai mulți ani. La sfârșitul lunii noiembrie a anului 2003, într-o zi, aflându-se într-o stație de autobuz din localitatea Târgu Frumos și îndreptându-se spre localitatea Balș a fost abordată de către inculpatul P.C. ce i-a pus mai multe întrebări legate de situația ei familială și profesională. El i-a propus să îi faciliteze deplasarea în străinătate unde. sub protecția lui, urma să practice prostituția, beneficiile obținute urmând a fi împărțite în mod egal. Dată fiind situația sa materială precară, partea vătămată a acceptat, iar inculpatul P.C. a achitat toate taxele necesare eliberării pașaportului. Până la plecarea în Italia, în intervalul de timp de o lună și jumătate, inculpatul P.C. i-a câștigat încrederea tinerei dându-i mici sume de bani, de 500.000 - 600.000 ROL, fără a-i cere nimic în schimb și a vizitat-o, împreună cu inculpata P.M. la locuința sa din comuna Balș. P.C. s-a oferit să efectueze demersurile necesare pentru obținerea documentelor de călătorie, suportând și costurile inerente.

După efectuarea demersurilor legale privind obținerea documentelor, partea vătămată a fost condusă în municipiul Iași de către inculpații P.C. și M., care au luat-o cu un autoturism de la domiciliu. În Iași a locuit într-un apartament din P. împreună cu inculpații P.C., P.M., M.C.C., B.M. și partea vătămată Z.V. despre care a aflat că era minoră. Aceasta din urmă fusese racolată în același scop.

După ce a petrecut o noapte în apartamentul din Iași, G.L. a fost urcată într-un tren împreună cu toate persoanele menționate mai sus și transportată până la Arad, biletele de tren fiind cumpărate de P.C. care îi ținea și pașaportul. După o noapte petrecută la Arad, la o pensiune, împreună cu aceleași persoane, la data de 10 februarie 2004, G.L. împreună cu inculpata P.M. au urcat într-un microbuz cu destinația Padova, în același microbuz urcând și Z.V., însoțită de B.M. Din discuțiile purtate între inculpați, partea vătămată a înțeles că M.C.C. și P.C. urmau să se deplaseze spre Timișoara „unde mai aveau alte fete pe care să le ducă în Italia”. În localitatea Padova, G.L. a fost cazată în imobilul lui D.A.

A doua zi după ce a ajuns în Italia, partea vătămată a fost scoasă în stradă de inculpata P.M., care se prostitua și ea în intervalul orar 21.00 - 7.00. Inculpata P.M. era cea care aborda clienții, dădea părții vătămate prezervative, încasa banii obținuți în urma practicării de raporturi și relații sexuale de către G.L.

În continuare, partea vătămată G.L. a urmat același itinerar ca și cel descris de către partea vătămată Z.V., în orașul Padova prostituându-se circa șapte nopți în beneficiul inculpaților P.C. și P.M. care au cules în totalitate beneficiile materiale rezultate de pe urma acestei prestații, respectiv, circa 1.500 de euro.

După cele șapte nopți fiind nemulțumită de condițiile în care trăia, de „munca” pe care o făcea și de faptul că nu fusese remunerată în nici un fel, partea vătămată a fugit din hotelul în care era cazată profitând și de împrejurarea potrivit căreia pașaportul său fusese lăsat la recepția hotelului.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 1.500 de euro pe care a obținut-o din practicarea prostituției, apreciind că este îndreptățită la această sumă, fiind „vorba de munca sa, de corpul său”.

Situația de fapt astfel reținută rezultă din analiza coroborată a declarațiilor sale cu cele date de partea vătămată Z.V., cu aspectele consemnate în procesele - verbale de prezentare pentru recunoaștere întocmite de organele de cercetare penală, în procesele - verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliției de frontieră cu privire la situația trecerii frontierei de stat de către inculpați și părțile vătămate.

Partea vătămată G.L. a recunoscut după fotografii pe inculpații P.C. și P.M., M.C.C. și B.M., în prezența martorilor asistenți (filele 107- 128 - d.u.p.).

În fața instanței de judecată, partea vătămată G.L. a menținut declarațiile date în cursul urmării penale, a relatat liber evenimentele petrecute în anii 2003 - 2004. Pentru a-și proteja viața de familie pe care a dobândit-o între timp, partea vătămată G.L. a încercat să disimuleze intenția sa de a practica prostituția, intenție pe care a afirmat-o în mod repetat în cursul urmăririi penale, exprimând regretul că, pe fondul lipsurilor materiale și al influenței inculpaților a acceptat o astfel de variantă imorală de procurare a veniturilor necesare traiului.

Partea vătămată a descris în fața instanței de judecată modalitatea exactă în care se racolau clienții și modul în care se desfășura viața sa de zi cu zi. Astfel, partea vătămată a declarat că nu cunoștea limba italiană, că pașaportul său rămăsese la recepția hotelului, că nu putea intra în hotel decât la ora 7 dimineața, astfel că uneori dormea pe bănci din parc după ora 5 dimineața, că primea mâncare de la P.M. și B.M., că nu i se permitea să păstreze vreo sumă de bani, că i se reproșa de către inculpata P.M. că aduce prea puțini bani, fiind amenințată cu „sosirea băieților”, urmând „să vadă ce va păți”. Partea vătămată a mai declarat că începând cu cea de-a patra noapte a început să discute cu Z.V. în vederea găsirii unei modalități de a fugi și că a profitat de bunăvoința unui client care a ajutat-o să-și recupereze pașaportul și să fugă în România, acesta plătindu-i și biletul de transport până în România.

Declarațiile părții vătămate se coroborează pe deplin cu cele ale părții vătămate Z.V. Și aceasta din urmă - „fata cuplului B. - M.” - a descris același traseu, același modalitate de racolare a clienților, aceeași modalitate de deposedare de către inculpați a sumelor de bani pe care le obținea, același trai de zi cu zi și aceeași dorință de evadare din umilință. Z.V. a povestit modalitatea în care P.M. se comporta cu G.L., luându-i pașaportul, luându-i toți banii câștigați, afișând o atitudine neechivocă de dominare a părții vătămate, care a fost lipsită de libertatea de mișcare și de libertate sexuală.

Partea vătămată G.L., la fel ca toate celelalte părți vătămate din prezenta cauză au declarat că prețul unui raport sexual era de 30 de euro, că în medie, avea 6-7 clienți pe noapte, astfel încât suma de 1.500 de euro pe care partea vătămată declară că a câștigat-o pentru inculpați apare ca fiind corectă.

Din declarațiile părților vătămate G.L. și Z.V. rezultă că inculpații le-au adus la stadiul de aservire; aflate într-o țară străină a cărei limbă nu o cunoșteau, tară documente de identitate și călătorie, fără bani, părțile vătămate nu aveau altă soluție decât de a accepta umilința și sclavia până la găsirea unei soluții de a se salva.

Din procesele - verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliției de frontieră cu privire la situația trecerii frontierei de stat de către inculpați și părțile vătămate rezultă că afirmațiile părții vătămate G.L. sunt adevărate. Potrivit acestor documente, ea a părăsit România prin punctul de trecere a frontierei Turnu la data de 10 februarie 2004 împreună cu Z.V., și cu inculpatele P.M. și B.M., întorcându-se în țară singură, după 9 zile, la data 19 februarie 2004, prin vama Borș (fila 106 - d.u.p.).

În cursul urmăririi penale inculpații P.C. și P.M. nu au dat declarații. Analizate în lumina dispozițiilor art. 69 C. proc. pen., declarațiile date în inculpați în cursul cercetării judecătorești nu pot servi la aflarea adevărului întrucât nu se coroborează cu niciuna dintre probele administrate. întrucât aceștia cunoșteau că figurează înscriși în procesele - verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliției de frontieră cu privire la situația trecerii frontierei de stat de către inculpați și părțile vătămate, ei au declarat că G.L. a călătorit cu P.M. spre Italia întâmplător, fiind împrumutată de soții Pânzaru cu bani pentru a ajunge la prietenul său, fiind cunoscută de P.C. care a beneficiat de serviciile sale sexuale, tânăra fiind prostituată în România.

Din relațiile furnizate de autoritățile italiene a rezultat că P.C. și P.M. au fost cercetați de Poliția din Padova, la plângerea numitei C.A., pentru trafic de persoane, P.M. fiind prinsă de autorități, ocazie cu care a declarat că se numește V.L. din Rusia.

Audiați în calitate de martori în dosarul penal privind pe inculpatul D.A. inculpații P.C. și P.M. au declarat că au închiriat o cameră din imobilul acestuia, dar că nu au avut cunoștință despre activitățile acestuia.

Dosarul penal privind pe D.A. nu a putut fi conexat la prezenta cauză întrucât, în această cauză a intervenit o hotărâre definitivă până la discutarea cererii de conexare formulate de inculpații P.C. și P.M., urmată de trimiterea cauzei spre rejudecare și reluarea urmării penale.

Partea vătămată R.E. avea în anul 2003 vârsta de 22 de ani, era divorțată, avea un copil minor și nu avea o ocupație stabilă.

La începutul lunii septembrie 2003, prin intermediul unei cunoștințe ea l-a cunoscut pe inculpatul P.C. care i-a propus să-i faciliteze plecarea în Italia, unde urma să îi găsească un loc de muncă în calitate de chelner. Ea a acceptat iar în cursul unei discuții ulterioare, inculpatul i-a spus că poate să-i găsească loc de muncă în calitate de damă de companie într-un bar de noapte, această activitate neimplicând activitatea de prostituție, veniturile ei situându-se în jurul sumei de până la 500 euro pe noapte, ea nefiind de acord cu această propunere. La insistențele repetate ale inculpatului P.C., partea vătămată R.E. a acceptat propunerea și a fost condusă de către inculpat în Iași unde a fost cazată într-un apartament, aici cunoscându-i pe inculpatul M.C.C. și pe numita L.G.E.

În ziua de 26 septembrie 2003 partea vătămată a plecat către Italia împreună cu inculpații P.C. și M.C.C. precum și cu numita L.G.E.

Pe data de 29 septembrie 2003, partea vătămată a ajuns în Padova unde a fost cazată într-un imobil situat pe strada Vigo D'Arzere unde se mai aflau inculpatele B.M. și P.M. precum și partea vătămată V.O.G. și numitele C.A., M.L. și H.R.I. Ea l-a întrebat pe P.C. unde se afla barul unde urma să lucreze acesta i-a comunicat că de fapt trebuia să se prostitueze. Neavând pașaportul asupra ei, care era deținut de către traficanți, neavând bani și necunoscând limba italiană, partea vătămată R.E. a fost nevoită să accepte, prostituându-se circa două luni pe Via Manzzoni. Banii câștigați de ea, circa 6.000 de euro, au fost însușiți de către soții P.C. și P.M. Partea vătămată relatează că în perioada șederii ei în acel imobil erau stabilite reguli stricte de către inculpații P.C. și M.C.C. în sensul că fetele nu puteau ieși din imobil decât seara după orele 21 când erau conduse în locul unde trebuiau să se prostitueze de către inculpatele B.M. și P.M. Ea mai arată că imobilul respectiv era închiriat de către un cetățean din Republica Moldova pe numele D.A. care supraveghea de asemenea mai multe fete care se prostituau, dintre acestea ea recunoscând după fotografie pe numita M.L. Pe de altă parte, partea vătămată a recunoscut din fotografiile prezentate mai multe fete care se prostituau alături de ea, respectiv: V.O.G., H.R.I., L.G.E. - se prostituau pentru B.M. și M.C.C.; C.A. - se prostitua în folosul inculpaților P.C. și P.M.

Partea vătămată a fost surprinsă la un moment dat de către poliția din Padova în stradă și reținută, ea declinându-și, conform indicațiilor primite de la traficanți, o altă identitate respectiv B.P. din Rusia - acesta este numele pe care l-a indicat în declarația sa și partea vătămată V.O.G.

Partea vătămată se constituie parte civilă în cauză cu suma de 6.000 de euro, obținută din practicarea prostituției, apreciind că este îndreptățită să obțină suma de bani menționată.

Situația de fapt astfel reținută rezultă din analiza coroborată a declarațiilor sale cu cele date de celelalte părți vătămate și în special de partea vătămată L.G.E., cu aspectele consemnate în procesele - verbale de prezentare pentru recunoaștere întocmite de organele de cercetare penală, în procesele - verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliției de frontieră cu privire la situația trecerii frontierei de stat de către inculpați și părțile vătămate.

Partea vătămată R.E. a recunoscut după fotografii pe inculpații P.C. și P.M., precum și pe D.A., în prezența martorilor asistenți. (filele 144- 158 - d.u.p.)

Din procesele - verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliției de frontieră cu privire la situația trecerii frontierei de stat de către inculpați și părțile vătămate rezultă cu afirmațiile părții vătămate R.E. sunt adevărate. Potrivit acestor documente, ea a părăsit România prin punctul de trecere a frontierei Turnu la data de 29 septembrie 2003 împreună cu L.G.E. și cu inculpații P.C. și M.C.C., întorcându-se în țară singură, la data de 16 decembrie 2003, așa cum însăși a declarat.( filele 137-144). Partea vătămată R.E. a arătat că în cursul șederii în apartamentul din Padova erau impuse reguli stricte de către de către P.C. și M.C.C. în sensul că fetele puteau ieși din casă numai doar seara, pașapoartele se aflau mereu asupra traficanților, hainele pentru fetele care se prostituau erau cumpărate de P.M. și B.M., care făceau și mâncare. Partea vătămată i-a recunoscut după fotografie pe toți cei menționați, precum șipe D.A., pe care l-a indicat ca proprietar al imobilului de locuit, care obținea bani cu titlul de chirie, dar și din practicarea prostituției de către numita M.L. (filele 144-158). Cu privire la activitatea inculpaților, la fel ca și G.L., partea vătămată R.E. a arătat că P.C. și P.M. o protejau pe ea și pe C.A.. Declarația sa corespunde adevărului, dat fiind că cei doi inculpați menționați au fost reținuți în Italia. la plecarea acesteia.

Declarația părții vătămate R.E. se coroborează pe deplin cu cea dată de L.G.E., traficată și ea, care a confirmat datele privind cazarea în Iași, transportul părții vătămate R.E., cazarea în Italia și activitatea de prostituție desfășurată, precum și regulile de conduită în imobil, relațiile stabilite între cei care locuiau în același imobil, precum și relațiile acestora cu numitul D.A., pe care aceasta l-a indicat ca și proxenet, arătând că inculpații P.C. și M.C.C. aveau obligația „să-i dea lui D.A. o fată pentru a se prostitua pentru el, la fiecare două fete care se prostituau în beneficiul lor. L.G. a arătat că ea a devenit una dintre aceste fete „date lui D.A.”. însăși expresia folosită de partea vătămată L.G. este edificatoare pentru înțelegerea modului în care inculpații din prezenta cauza priveau „fetele aflate sub tutela inculpaților” pe „le dădeau” ca pe obiecte, drept monedă de plată a chiriei numitului D.A.

R.E. nu a putut fi audiată pe parcursul cercetării judecătorești.

În cursul urmăririi penale inculpații P.C. și P.M. nu au dat declarații. Analizate în lumina dispozițiilor art. 69 C. proc. pen., declarațiile date în inculpați în cursul cercetării judecătorești nu pot servi la aflarea adevărului întrucât nu se coroborează cu niciuna dintre probele administrate. întrucât aceștia cunoșteau că figurează înscriși în procesele - verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliției de frontieră cu privire la situația trecerii frontierei de stat de către inculpați și părțile vătămate, ei au declarat că R.E. a fost amanta lui P.C. și, pentru că acesta se deplasa des în Italia, l-a însoțit până în Italia cu intenția de a se deplasa în Franța. Cu această ocazie, i-a fost prezentată inculpatei P.M. Pe lângă faptul că prezentarea de către P.C. a amantei L. soției P.M. este puțin credibilă și că ruta România - Franța nu trece în mod obișnuit prin Italia, instanța reține că declarațiile coroborate ale părților vătămate exclud apărarea inculpaților nesusținută de niciun mijloc de probă. P.M. a declarat că a cunoscut pe R.E. sub numele de C. Partea vătămată C.A.N., care a ajuns în Italia aproximativ în aceeași perioadă cu R.E., la data de 10 august 2003 și a stat mai mult de două luni, a declarat că P.C. și P.M. o protejau pe „C.”, pe care descris-o ca fiind din Deleni, șatenă, tuns scurt, având 1,70 m înălțime, și despre care știa că are acasă un copil”. Inculpații au găsit o explicație și pentru apropierea lor de numita C.A., declarând că aceasta este verișoară inculpatei P.M., fără a produce o dovadă în acest sens și fără a furniza vreo explicație faptului dovedit că C.A. i-a reclamat pe soții P. și pe D.A. în fața autorităților italiene pentru trafic de persoane în vederea practicării prostituției. Partea vătămată M.P.O. le-a indicat atât pe G.L., cât și pe L.G.E., dar și pe R.E., C.L., Z.V. și alte fete printre cele care practicau prostituția, controlate fiind de inculpați și care locuiau în imobilul lui D.A., (declarație fila 161). Partea vătămată I.V., traficată în același scop, transportată în Italia de B.V. și de C.M. în luna august 2003 și care a s-a aflat pe teritoriul Italiei în același timp cu R.E. a declarat că pentru P.C. și P.M. se prostituau R.E. și C.A. (declarație fila 87-d. u.p.).

Faptele inculpaților P.C. și P.M. care, în anul 2003 au racolat, transportat și găzduit părțile vătămate G. (fosta C.) L. și R.E. în scopul exploatării lor sexuale, în orașul italian Padova, obținând beneficii materiale în sumă de aproximativ 7.500 euro întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. pentru inculpatul P.C.

Inculpatul P.C. este recidivist postcondamnatoriu, el fiind condamnat prin sentința penală nr. 1643/2001 a Judecătoriei Arad la pedeapsa închisorii de 1 ani și o lună cu aplicarea art. 861 C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat din care a fost scăzută perioada de arest preventiv stabilindu-se un termen de încercare de 2 ani și 6 luni (sentința penală nr. 219 din 19 aprilie 2002 a Judecătoriei Hârlău) - fila 438.

Inculpații P.C. și P.M. s-au apărat afirmându-și cu putere nevinovăția, dar au solicitat în cursul cercetării judecătorești și al dezbaterilor schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul P.C. din infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) și 33 lit. a) C. pen. în infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar pentru inculpata P.M. din infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen. în infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Ei au solicitat achitarea sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, condamnarea lor pentru săvârșirea infracțiunii de „proxenetism” la pedeapsa închisorii, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., apreciind că pedeapsa poate fi redusă sub minimul special prevăzut de textul de încriminare, în condițiile în care instanța va constata împrejurări care pot constitui circumstanțe atenuante. Au mai solicitat suspendarea executării pedepsei pe care instanța o va aplica inculpaților sub supraveghere, conform art. 861 C. pen. și luarea unor măsuri de supraveghere în baza art. 862 C. pen.

Au arătat inculpații că „probele administrate în cauză - cu referire în exclusivitate la declarațiile martorelor victimă - atestă că raportat la situația de fapt reținută prin rechizitoriu, părțile vătămate G.L. și R.E. nu au fost constrânse să întrețină relații sexuale cu diverși bărbați, nefiind amenințate prin violență sau alte forme de constrângere, fraudă sau înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea de a-și exprima voința sau de a se apăra.

În cazul de față, din declarațiile celor două martore - victimă R.E. ce a fost ascultată doar în faza de urmărire penală și G.L., audiată nemijlocit și în fața instanței, rezultă că aceste persoane au fost informate de la început cu privire la activitățile ce urmau a fi prestate în străinătate unde, respectiv faptul că urmau să practice prostituția.

Probatoriul administrat în cauză atestă că cele două părți vătămate au acceptat necondiționat propunerile avansate de inculpatul recrutor P.C. Astfel, presupusa „recrutare” s-a făcut cu acordul „martorelor - victimă” pe baza unui consimțământ valabil exprimat și în înțelegere cu inculpatul P.C.

Din declarațiile presupuselor victime date în fața organelor judiciare nu a rezultat că acestea să fi fost silite, forțate ori obligate de soții coinculpați P. pentru a face anumite lucruri pe care de bună voie nu le-ar fi făcut, sau să aibă o anumită conduită ori un altfel de comportament, împotriva voinței lor.

În cauza de față, solicită a se avea în vedere faptul că elementul esențial de diferențiere între infracțiunea de „trafic de persoane” și infracțiunea de „proxenetism constă în caracterul neviciat al consimțământului și, în absența unor probe care să dovedească utilizarea de către inculpați a vreunui mijloc dintre cele enumerate în art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 și care au capacitatea de a vicia consimțământul victimelor, considerând că în contextul împrejurărilor concrete în care s-a desfășurat activitatea infracțională a celor doi inculpați, se impune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de „trafic de persoane” în infracțiunea de „proxenetism”.

După cum reține și I.C.C.J. în decizia nr. 16/2007, dată în soluționarea unui recurs în interesul legii, distincția dintre infracțiunea de „trafic de persoane” și cea de „proxenetism” este dată de obiectul juridic generic diferit al celor două încriminări, respectiv de valoarea socială diferită, protejată de legiuitor prin textele incriminatorii ale celor două legi. Drept urmare, în cazul în care o persoană, fără a întrebuința constrângeri, îndeamnă sau înlesnește practicarea prostituției ori trage foloase de pe urma practicării prostituției de către persoane majore, săvârșește infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 C. pen.

Sub denumirea de „proxenetism” este prevăzut în art. 329 C. pen. îndemnul ori înlesnirea practicării prostituției de către o persoană sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției, precum și recrutarea unei persoane pentru prostituție, ori traficul de persoane în acest scop.

Astfel, în cazul de față, consideră că elementul material al laturii obiective a infracțiunii de,.proxenetism se prezintă sub forma unei pluralități de acțiuni alternative - recrutare pentru prostituție. îndemnul la prostituție și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției - fiecare din modalitățile arătate fiind susceptibilă de a duce la consumarea infracțiunii, iar urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relațiile de conviețuire socială și se realizează prin însăși săvârșirea activității încriminate, fără a fi condiționată de producerea unui rezultat.

Față de aceste considerente inculpații P.C. și P.M. solicită a se observa că în speța de față, nu este realizată sub aspectul laturii obiective nici una din modalitățile alternative ale infracțiunii de „trafic de persoane” - și anume recrutarea, transferarea, cazarea, primirea unei persoane prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin fraudă sau înșelăciune, abuz de autoritate sau alte modalități prevăzute în textul de lege - fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de „proxenetism”, prevăzut de art. 329 alin. (1) C. pen. în varianta recrutării, îndemnului la prostituție și tragerii de foloase de pe urma acestor activități ilicite în condițiile unui consimțământ valabil exprimat al victimelor și în înțelegere cu cei doi inculpați - aspect susținut în declarațiile martorelor - victimă date atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței de fond.”

Instanța și-a însușit pe deplin distincția făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii dintre infracțiunea de trafic de persoane sau de minori și proxenetism, însă a apreciat că interpretarea dată de inculpați acestei decizii nu este în concordanța cu litera și spiritul ei și nici cu probele din dosarul de față.

Din probele dosarului a rezultat că G.L. a fost de acord să meargă în Italia în vederea practicării prostituției în considerarea obținerii unor sume importante de bani și fără a consimți la pierderea sau știrbirea în vreun mod a libertății sale. De asemenea, partea vătămată R.E. a dorit să meargă în străinătate la muncă, promițându-i-se inițial un loc de muncă în calitate de chelner. Ea a acceptat, iar în cursul unei discuții ulterioare, inculpatul P.C. i-a spus că poate să-i găsească loc de muncă în calitate de damă de companie într-un bar de noapte, această activitate neimplicând activitatea de prostituție, veniturile ei situându-se în jurul sumei de până la 500 de euro pe noapte, ea nefiind de acord cu această propunere. La insistențele repetate ale inculpatului P.C., partea vătămată R.E. a acceptat propunerea. R.E. nu și-a asumat benevol practicarea prostituției și nu a consimțit la aservirea sa. Inculpații P.M. și P.C., în cooperare cu celelalte persoane trimise în judecată în prezenta cauză au parcurs toate etapele pe care în mod normal le presupune un astfel de proces.

Recrutarea se face în general prin oferte false de locuri de munca in străinătate, in special profesii care nu implica o munca calificata (chelnărița, bucătăreasa, dansatoare, baby-sitter, menajera etc.) în țări ca Spania, Italia, Grecia, Cehia, Germania, Franța etc. făcute direct victimelor sau prin intermediul cunoștințelor, rudelor sau a altor persoane apropiate. Transportul, urmat uneori de vânzare - are loc in tarile de destinație (in cazul vânzărilor repetate, pot fi doar tari de tranzit), fără știrea victimelor care devin proprietatea unor patroni, sechestrarea și exploatarea - sechestrarea in locuri bine izolate, închise, lipsa totala a posibilităților de comunicare (li se rețin actele de identitate, telefoanele mobile etc.) Exploatarea - tratamentul administrat victimelor: de la izolare, viol comis de una sau mai multe persoane, maltratare, amenințare, pana la, in unele cazuri crima, in momentul in care încearcă sa evadeze sau amenința traficanții cu deconspirarea, evadarea - se face in conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clienți, al politiei (razii) etc. și repatrierea - se face in conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clienți, al politiei (razii) etc.

Analizându-se diferența dintre infracțiunea de proxenetism și infracțiunea de trafic de persoane, respectiv trafic de minori, din punctul de vedere al manierei de exprimare a consimțământului de către victimă, instanța reține că dacă la proxenetism, persoana care este îndemnată sau căreia i se înlesnește practicarea prostituției, își dă acordul în mod nealterat, voința sa de a se prostitua aparținându-i în totalitate. în mod liber, în ceea ce privește traficul de persoane.

Consimțământul la exploatare, inclusiv în forma prostituției, este afectat de violență sau de modalități de captare non-agresivă, în urmărirea aceluiași scop.

Or, în speță, din materialul probator administrat a rezultat că racolarea victimelor s-a făcut prin inducerea în eroare a acestora, fiindu-le promisă fie practicarea liberă a prostituției în schimbul unor venituri foarte mari, fie angajarea cu contract de muncă în calitate de dansatoare sau dame de companie, activități ce presupuneau - conform prezentărilor făcute de inculpați, doar dans în fața clienților, determinarea acestora să consume cât mai mult și, dacă doreau să câștige bani mai mulți, victimele puteau să întrețină raporturi sexuale cu clienții, profitul obținut urmând a fi împărțit în mod egal; în cazul victimei R.E., propunerea făcută de inculpați a vizat obținerea unui loc de muncă decent, ce nu presupunea întreținerea de raporturi sexuale cu clienții.

Odată racolate, victimelor li s-au impus alte condiții decât cele promise - ele nu au putut stabili numărul clienților, practicile sexuale și nici nu au primit banii promiși, fiind controlate și intimidate de către inculpați. Victimele nu au avut alegeri esențiale precum cele privind hrana pe care doreau să o aibă, hainele pe care doreau să le îmbrace, durata de timp pe care doreau să o petreacă în stradă.

Prin urmare, acțiunile de traficare comise de inculpați au avut ca finalitate subiectivă scopul exploatării persoanei, astfel cum este definit în art. 2 din Legea nr. 678/2001, deci limitarea dreptului la libertate de voință și acțiune a părților vătămate, valori sociale protejate de legiuitor în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 678/2001, spre deosebire de infracțiunea de proxenetism care urmărește apărarea bunelor moravuri în relațiile de conviețuire socială și de asigurare licită a mijloacelor de existentă. Ele erau nevoite să suporte și să respecte condițiile și regulile impuse în casă de către inculpați, să rămână în stradă în intervalul orar 21.00 - 5.00, fiind nevoite uneori să doarmă pe bănci în parc până la ora 7 dimineața când aveau acces în imobil.

Manoperele arătate mai sus constituie tehnici de racolare prin înșelăciune în accepțiunea legii penale. Astfel, profitând de naivitatea și vulnerabilitatea pe care o au fetele în jurul vârstei de 20 ani, dar și de slaba inserție familială a acestora, inculpații au deturnat părțile vătămate de la posibilitatea unei vieți normale, amăgindu-le cu privire la avantajele iluzorii ale prostituției.

Față de aceste motive, instanța a respins ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpați.

Activitatea inculpaților M.C.C. și B.M.: Inculpații M.C.C. și B.M. au obținut suma de 23.900 de euro din exploatarea sexuală a părților vătămate majore L.G.E., V.O.G. și a minorei Z.V. Situația de fapt reținută prin rechizitoriu este corectă și dovedită cu mijloacele de probă administrate.

Astfel, partea vătămată L.G.E. locuia la nivelul anului 2003 în Iași, avea 27 de ani, studii 10 clase, era necăsătorită și nu avea o ocupație stabilă.

La începutul lunii septembrie 2003, prin intermediul unei cunoștințe ea i-a cunoscut pe inculpații M.C.C. și B.M. care i-au propus să-i faciliteze plecarea în Italia, unde urma să practice prostituția. Partea vătămată a acceptat, cu condiția ca la sfârșitul perioadei de 3 luni cât urma să stea în Italia, ea să primească suma de 1600 Euro. In ziua de 26 septembrie 2003 partea vătămată a plecat către Italia împreună cu inculpații P.C. și M.C.C. precum și cu partea vătămată R.E.

Pe data de 29 septembrie 2003, partea vătămată a ajuns în Padova unde a fost cazată într-un imobil situat pe strada Vigo D'Arzere (pe care ea și-o amintește ca fiind Gata Melatta) unde se mai aflau inculpatele B.M. și P.M. precum și partea vătămată V.O.G. și numitele C.A., M.L. și H.R.I. Partea vătămată L.G.E. s-a prostituat circa 3 săptămâni pe strada Gatta Melatta, banii câștigați de ea, circa 4.200 de euro, fiind însușiți de către inculpații B.M. și M.C.C. Partea vătămată arată că rolul inculpatelor B.M. și P.M. era cel de a colecta sumele de bani „produse” de către fete, de a face aprovizionarea cu cele necesare traiului. Ea mai arată că imobilul respectiv era închiriat de către un cetățean din Republica Moldova pe numele D.A. care supraveghea de asemenea mai multe fete care se prostituau, ea însăși fiind protejată circa 3 săptămâni, de către acesta, pentru care a câștigat aproximativ 2800 euro din care 600 i-au revenit, respectiv cele care au acoperit cheltuielile de cazare, masa și transport. Partea vătămată a recunoscut din fotografiile prezentate de către organele de urmărire penală mai multe fete care se prostituau alături de ea, respectiv V.O.G. și H.R.I., - se prostituau pentru B.M. și M.C.C.; R.E. și C.A. - se prostitua în folosul inculpaților P.C. și P.M. M.L., C.A.N., I.V., P.A. acestea se prostituau pentru D.A. Ea susține că a aflat de existența unei proceduri prestabilite în ceea ce privește funcționarea rețelei de traficanți, după cum urmează: pentru fiecare 2 fete aduse în casa de către P.C. și M.C.C. una se prostitua pentru cetățeanul moldovean. Pașapoartele fetelor, pe parcursul șederii lor în Italia, erau ținute de către persoanele ce le supravegheau, al său aflându-se asupra inculpatului M.C.C.

Partea vătămată mai relatează ca învinuitul D.A. a fost arestat, la începutul lunii noiembrie 2003. de către poliția italiană, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane.

Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal și nu a putu fi audiată pe parcursul cercetării judecătorești.

Situația de fapt astfel reținută rezultă din analiza coroborată a declarațiilor sale cu cele date de celelalte părți vătămate și în special de partea vătămată R.E., cu aspectele consemnate în procesele - verbale de prezentare pentru recunoaștere întocmite de organele de cercetare penală. în procesele - verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliției de frontieră cu privire la situația trecerii frontierei de stat de către inculpați și părțile vătămate.

Partea vătămată L.G.E. a recunoscut după fotografii pe inculpații B.M. și M.C.C., precum și pe D.A., în prezența martorilor asistenți. (filele 67- 77 - d.u.p.).

Din procesele - verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliției de frontieră cu privire la situația trecerii frontierei de stat de către inculpați și părțile vătămate rezultă că afirmațiile părții vătămate L.G.E. sunt adevărate. Potrivit acestor documente, ea a părăsit România prin punctul de trecere a frontierei Turnu la data de 29 septembrie 2003 împreună cu R.E. și cu inculpații P.C. și M.C.C., întorcându-se în țară singură. la data de 16 decembrie 2003, așa cum însăși a declarat.( filele 65-66). Partea vătămată L.G.E. a arătat că în cursul șederii în apartamentul din Padova erau impuse reguli stricte de către de către P.C. și M.C.C. în sensul că fetele puteau ieși din casă numai doar seara, pașapoartele se aflau mereu asupra traficanților, hainele pentru fetele care se prostituau erau cumpărate de P.M. și B.M., care făceau și mâncare. Partea vătămată i-a recunoscut după fotografie pe toți cei menționați, precum și pe D.A., pe care l-a indicat ca proprietar al imobilului de locuit, care obținea bani cu titlul de chirie, dar și din practicarea prostituției de către numitele M.L., C.A.N., I.V. și P.A..Cu privire la activitatea inculpaților, la fel ca și R.E. partea vătămată L.G.E., a arătat că B.M. și M.C.C. o protejau pe ea, pe H.R. și pe V.O.

Declarația părții vătămate L.G.E., se coroborează pe deplin cu cea dată de R.E. traficată și ea, care a confirmat datele privind cazarea în Iași. transportul părții vătămate L.G.E., cazarea în Italia și activitatea de prostituție desfășurată, precum și regulile de conduită în imobil, relațiile stabilite între cei care locuiau în același imobil. precum și relațiile acestora cu numitul D.A., pe care aceasta l-a indicat ca și proxenet. arătând că inculpații P.C. și M.C.C. aveau obligația „să-i dea lui D.A. o fată pentru a se prostitua pentru el, la fiecare două fete care se prostituau în beneficiul lor. L.G. a arătat că ea a devenit una dintre aceste fete date lui D.A.”. însăși expresia folosită de partea vătămată L.G. este edificatoare pentru înțelegerea modului în care inculpații din prezenta cauza priveau fetele aflate sub tutela inculpaților” pe care., le dădeau., ca pe obiecte, drept monedă de plată a chiriei numitului D.A., împreună cu documentul lor de identitate care era păstrat din momentul ieșirii din țară de către inculpați. L.G.E. a arătat că locul ales de M.C.C. pentru desfășurarea de către ea a activității de prostituție era Via Gatta Melatta, a descris modul în care erau racolați clienții, prețurile percepute, felul în care era supravegheată. Ea a mai arătat că rolul inculpatelor P.M. și B.M. era bine stabilit: ele făceau mâncare, strângeau banii de la fetele care se prostituau în beneficiul lor, asta întâmplându-se în fiecare dimineață. Ea a declarat că în noiembrie 2003, D.A. a fost arestat în Padova pentru trafic de persoane. Partea vătămată L.G.E. nu a putut fi audiată pe parcursul cercetării judecătorești.

Partea vătămată V.O.G. avea în anul 2003 vârsta de 18 ani, nu avea o ocupație stabilă, avea studii 9 clase, nu era căsătorită și nu avea copii. Aceasta a fost abordată în discoteca din satul Buhăiești, comuna Vulturești, județul Vaslui, unde locuia, în luna iulie 2003, de către inculpatul M.C.C. care i-a propus să îi însoțească în Italia pentru a practica prostituția sub supravegherea lui, ea urmând a câștiga sume substanțiale de bani.

Propunerea a fost refuzată însă, ulterior, partea vătămată a purtat o discuție cu numita H.R.I., o prietenă de-ale sale care i-a relatat că fusese plecată în Italia, în Padova, unde, sub supravegherea numiților M.C.C. și B.M. a practicat prostituția, primind 1.000 de euro pe lună. Tentată de posibilitatea unor câștiguri de asemenea anvergură, în urma unei discuții purtate cu inculpații B.M. și M.C.C., care au căutat-o la domiciliu, în luna septembrie, partea vătămată a acceptat noua propunere care i-a fost făcută de către aceștia, care i-au spus cava câștiga 1000 de euro în fiecare lună. în jurul datei de 10 - 11 septembrie 2003, ea s-a deplasat, împreună cu cei 2 inculpați în municipiul Iași, unde a fost cazată într-un apartament situat în cartierul Nicolina, timp de o săptămână, unde a locuit și împreună cu numita H.R.I.

În tot acest timp, cât a locuit în imobilul menționat mai sus, părții vătămate V.O.G. i-au fost cumpărate mai multe articole de îmbrăcăminte (pantofi, pantaloni, etc.) de către inculpații B.M. respectiv M.C.C. Totodată, la cererea inculpaților, partea vătămată le-a înmânat pașaportul ei turistic. în ziua de 17 septembrie 2003, părții vătămate i-a fost cumpărat bilet de autocar pentru ruta Iași - Italia de către inculpații B.M. și M.C.C. cu care, de altfel, a și călătorit până în localitatea Padova, Italia, împreună cu cei trei a călătorit și numita H.R.I. Inculpații mai sus menționați i-au împrumutat suma de 500 de euro pe care partea vătămată V.O.G. a prezentat-o la controlul de frontieră. Toți aceștia au ieșit din țară pe data de 18 septembrie 2003 și după două zile au ajuns în Italia, localitatea Padova. Partea vătămată V.O.G. împreună cu numita H.R.I. au fost cazate într-un imobil care aparține învinuitului D.A., cetățean al Republicii Moldova.

A doua zi, la îndemnul inculpaților M.C.C. și B.M., partea vătămată a fost condusă pe o stradă numită Via Manzzoni unde s-a prostituat în beneficiul acestora. Partea vătămată relatează că împreună cu ea practica prostituția și numita H.R.I. Partea vătămată V.O.G. s-a prostituat în beneficiul și sub supravegherea inculpaților B.M. și M.C.C. timp de două luni de zile obținând în acest sens aproximativ 20.000 de euro toate sumele încasate fiind luate de B.M. în fiecare dimineață când ajungea în imobilul în care locuia. Partea vătămată V.O.G. relatează că la aproximativ o săptămână după sosirea sa în Italia, în imobilul în care locuia au venit și inculpații P.C. și P.M. împreună cu alte două tinere pe nume C.A., respectiv R.E., ambele din județul Iași care, de altfel, au locuit în același imobil cu partea vătămată.

După aproximativ trei săptămâni de la sosirea în localitatea Padova, inculpatul M.C.C. a plecat în România însoțit fiind de inculpatul P.C., sumele obținute de V.O.G. fiind colectate de inculpata B.M. Partea vătămată relatează că sumele obținute în urma practicării prostituției pe strada Via Gatta Melatta de către numitele C.A., R.E. și o alta tânără pe nume L.G.F. erau colectate de inculpata P.M. care. de altfel, le și supraveghea.

În urma prezentării de fotografii judiciare cu victime ale traficului de persoane de pe raza județelor Iași și Vaslui, de către organele de urmărire penală, a recunoscut și alte tinere, pe lângă cele menționate mai sus, care se prostituau, după cum urmează: M.L. în beneficiul învinuitului D.A. și I.V. în beneficiul inculpaților B.V. și C.M. Toate aceste tinere locuiau în același imobil aparținând sau închiriat fiind de învinuitul D.A.

Situația de fapt astfel reținută rezultă din analiza coroborată a declarațiilor părții vătămate V.O.G. cu cele date de celelalte părți vătămate și în special de partea vătămată R.E., cu aspectele consemnate în procesele - verbale de prezentare pentru recunoaștere întocmite de organele de cercetare penală, în procesele - verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliției de frontieră cu privire la situația trecerii frontierei de stat de către inculpați și părțile vătămate.

Partea vătămată R.E. a recunoscut-o pe V.O.G. pe care o știa sub numele de K. și despre care știa că este din Vaslui, că se prostitua în beneficiul inculpaților B.M. și M.C.C.

Din procesele - verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliției de frontieră cu privire la situația trecerii frontierei de stat de către inculpați și părțile vătămate rezultă că afirmațiile părții vătămate V.O.G. sunt adevărate. Potrivit acestor documente, ea a părăsit România prin punctul de trecere a frontierei Nădlac la data de 18 septembrie 2003 împreună cu H.R. și cu inculpații B.M., M.C.C., P.M. P.C., C.A. întorcându-se în țară singură, la data de 16 decembrie 2003, așa cum însăși a declarat.(fila 80- d.u.p.). Din aceleași procese - verbale a rezultat că în mod repetat M.C.C. și H.R. au ieșit din țară însoțiți de alte tinere.

V.O.G. i-a recunoscut după fotografie pe inculpații B.M. și M.C.C., dar și pe numitul D.A. (filele 20-34). În ceea ce privește activitatea numitei H.R., care nu a fost cercetată în prezenta cauză din probatoriul administrat rezultă că aceasta era una dintre persoanele care îi ajuta pe inculpați să racoleze victime în vederea exploatării. Ea îndeplinea rolul persoanei de încredere a victimelor care. prin exemplul personal, contribuia la inducerea acestora în eroare cu privire la câștigurile obținute. prezentând avantajele prostituției și contribuind la convingerea tinerelor să practice prostituția. In acest sens este edificatoare declarația părții vătămate V.O.G., dar și declarația părții vătămate I.V. și a numitului H.M.I. Acesta din urmă, prieten cu H.A.C., sora H.R., solicita ajutorul organelor de poliție pentru a o împiedica pe H.R. să o ia în Italia pe sora ei mai mică. Din declarația dată rezultă că H.R. era cunoscută că fiind „traficant de carne vie”, că aceasta a forțat-o pe sora ei mai mică să-și obțină pașaportul, că era bănuită de aceasta că vrea s-o vândă și o ținea sechestrată în casă pentru a o duce în Italia în vederea practicării prostituției. Din declarația numitului H.M.I. ( fila77 - d.u.p.) a rezultat că H.R. a luat în locul surorii ei care a plecat de acasă pe o fată Ozana din Buhăiești și alte două pentru a le duce în Italia în vederea practicării prostituției.

Partea vătămată I.V., traficată în același scop, transportată în Italia de B.V. și de C.M. în luna august 2003 și care a s-a aflat pe teritoriul Italiei în același timp cu V.O.G. a declarat că pentru B.M. și M.C.C. se prostituau V.O.G. și H.R. (declarație fila 87-d.u.p.) Partea vătămată D.A.F. a indicat-o și ea pe V.O.G. ca fiind fata inculpaților B. și M.

În fața instanței de judecată partea vătămată V.O.G. a nuanțat declarația. încercând să-i disculpe pe inculpați, fără o motivație plauzibilă, declarând că a încercat să uite cele întâmplate și a și reușit într-o anumită măsură. Declarația dată de partea vătămată în cursul cercetării judecătorești nu se coroborează cu celelalte probe administrate și nu va fi avută în vedere la soluționarea cauzei.

Partea vătămată Z.V. avea în anul 2004 vârsta de 17 ani studii 7 clase, era necăsătorită, nu avea copii; face parte dintr-o familie extrem de numeroasă cu 10 copii care se confrunta cu mari dificultăți financiare, profesia de bază a părinților fiind cea de agricultor, neposesor de pământ. Aceasta a fost abordată la începutul anului 2004 (ianuarie) într-o seară în discoteca din satul R., județul B., unde domicilia de către numita V.T. pe care o cunoștea dinainte, aceasta spunându-i că are niște cunoștințe care ar putea-o ajuta să plece în străinătate pentru a munci legal, respectiv, pentru a îngriji persoane în vârstă.

Partea vătămată a fost de acord iar a doua zi numita V.T. i-a tăcut cunoștință la barul din satul Răuseni cu inculpații B.M. și M.C.C. cu care a purtat o discuție, Z.V. fiind de acord să meargă în Italia pentru a îngriji niște bătrâni. La această discuție a asistat și tatăl părții vătămate, Z.V. care și-a dat acordul de principiu atrăgându-le în mod expres atenția inculpaților să nu o implice pe fiica sa în activități de prostituție. In urma asigurării inculpaților relativ la faptul că acest lucru nu se va întâmpla, iar fiica lui va munci legal, numitul Z.V., în zilele următoare a fost transportat de către inculpatul M.C.C. în municipiul Botoșani la Serviciul Pașapoarte unde și-a dat acordul scris pentru că fiica lui să obțină pașaportul individual și să plece din țară.

In același context, partea vătămată a fost transportată de către același inculpat la Botoșani de mai multe ori, obținând pașaportul, taxele aferente fiind achitate de către inculpat. în continuare partea vătămată a fost condusă la Iași și cazată într-un apartament unde se mai aflau și numita G.L. și inculpații P.M. și P.C. Pe data de 10 februarie 2004 partea vătămată a plecat înspre Italia cu un autocar împreună cu numita G.L. și inculpatele B.M. și P.M., după două zile ajungând în orașul Padova; prețul transportului fusese achitat de către inculpata B.M.

In orașul de destinație, partea vătămată împreună cu G.L. au fost cazate la un hotel, iar inculpata B.M. i-a dat o pereche de pantofi, pantaloni, bluzițe, lenjerie intimă și o geacă de iarnă. A doua zi, inculpata B.M. i-a spus că activitatea pentru care fusese adusă în Italia era cea de prostituție, atrăgându-i totodată atenția că dacă nu se conformează nu va mai ajunge niciodată în țară.

În seara respectivă inculpatele B.M. și P.M. au condus pe părțile vătămate Z.V. și G.L. într-un parc unde timp de patru nopți Z.V. a fost nevoită să se prostitueze, în medie cu 7-8 bărbați pe noapte, obținând în total circa 1.120 euro, suma de bani colectată în totalitate de către inculpata B.M. Această parte vătămată relatează că în perioada respectivă i-a observat pe inculpații M.C.C. și P.C. luând de la partenerele lor banii proveniți din activitatea de prostituție. După patru zile petrecute în Italia partea vătămată Z.V., aflându-se în camera de hotel, la un moment dat, profitând de lipsa inculpatei B.M. a folosit telefonul mobil al acesteia contactând telefonic în țară pe un vecin al tatălui sau care posedă telefon, martorul D.I. din localitatea Rauseni, județul Botoșani. Partea vătămată a vorbit în cele din urmă cu tatăl său povestindu-i în termeni evazivi cele ce i se întâmplaseră. în timp ce efectua această convorbire telefonică a fost surprinsă de inculpata B.M. care a vorbit cu Z.V., acesta cerându-i imperativ să-i aducă fata acasă, în caz contrar el declarând că va alerta autoritățile. Inculpata s-a conformat, speriată fiind de consecințele unui eventual denunț, drept pentru care a adus-o pe partea vătămată în țară.

Z.V. relatează că, în hotelul în care fusese cazată i-a văzut pe inculpații M.C. și P.C. discutând cu un cetățean moldovean căruia îi spuneau „A.” (pe care l-a recunoscut după fotografie ca fiind învinuitul D.A.). Din discuțiile purtate între aceștia ea a înțeles ca fiecare dintre ei supravegheau mai multe fete din România pe care le obligau să se prostitueze. Dintre fotografiile prezentate de către organele de urmărire penală ea le-a recunoscut pe numitele C.A.N. și P.A. ca tăcând parte dintre fetele pe care le-a văzut în parcul din Padova unde fusese forțată să se prostitueze acestea prestând aceeași activitate. Partea vătămată Z.V. a declarat că la un moment dat a ascuns 50 de euro pe care îi primise de la un client, pentru a se putea repatria, însă suma de bani a fost descoperită asupra sa de B. și i-a fost luată. Partea vătămată folosește în mod repetat în declarațiile sale expresiile „fetele lui A.”, „fetele lui C.” etc., ceea ce denotă, o dată în plus stadiul de aservire la care acestea erau aduse. Atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești,m partea vătămată a declarat că nu a dorit să practice prostituția și nu acesta a fost scopul plecării în străinătate, dar că în Italia a acceptat să practice raporturi sexuale plătite cu necunoscuți întrucât se afla într-o țară străină. nu avea acte de identitate și nici bani și, minoră fiind, nu a întrevăzut o altă posibilitate până la evadare. Ea declarat că în apartamentul din Iași a cunoscut-o pe partea vătămată G.L. și că atunci când a ajuns în Italia și-a dat seama că aceasta din urmă știa scopul călătoriei.

Partea vătămată precizează că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 20.000 de euro, reprezentând daune materiale și morale pentru prejudiciul cauzat prin obligarea sa la practicarea prostituției, apreciind partea vătămată că în urma acestei activități s-a îmbolnăvit de sifilis și hepatită, fără a produce vreo dovadă în acest sens.

Declarația sa se coroborează cu cele ale martorului Z.V., tatăl părții vătămate, care a confirmat în totalitate declarația acesteia. El i-a recunoscut pe inculpații B.M. și M.C.C. pe care i-a indicat ca fiind persoanele care i-au promis că o vor duce pe fiica sa minoră în străinătate la muncă, care l-au condus în municipiul Botoșani, la sediul Serviciului Comunitar de eliberare a pașapoartelor unde și-a dat acordul ca fiica sa minoră să obțină pașaport individual. Aceleași persoane i-au dat bani să se întoarcă acasă cu autobuzul. iar pe fiica sa au luat-o cu ei, a mai arătat martorul. El a arătat că după ce a discutat cu Z.V. la telefon, fiica sa s-a întors acasă într-o stare generală bună și i-a comunicat că deși i s-a cerut, ea nu a practicat prostituția.

Martorul D.I. a confirmat că Z.V. l-a apelat telefonic cerând să vorbească cu tatăl său, declarând că nu i-a fost adus la cunoștință conținutul convorbirii.

Din declarația părții vătămate G.L. a rezultat traseul urmat de partea vătămată V.Z., despre care se știa că este minoră și că provine dintr-un sat din Botoșani. declarând la fel ca și aceasta că racolarea clienților în vederea practicării prostituției se făcea într-un parc din Padova de către P.M. care știa limba italiană și se prostitua și ea, precum și B.M., care supervizau activitatea victimelor, negociau cu clienții, le luau banii. Raporturile sexuale se practicau în stradă sau în mașinile bărbaților.

Faptele inculpaților M.C.C. și B.M. care, în anul 2003 au racolat, transportat și găzduit părțile vătămate V.O.G. și L.G., în scopul exploatării lor sexuale, în orașul italian Padova, obținând beneficii materiale în sumă de aproximativ 22.800 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 13 C. pen., art. 37 lit. b) și art. 33 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. pentru inculpatul M.C.C.

Fapta inculpaților M.C.C. și B.M. care, în anul 2003 au racolat transportat și găzduit partea vătămată minora Z.V., în scopul exploatării sexuale, în orașul italian Padova, obținând beneficii materiale în sumă de aproximativ 1.100 euro, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de Trafic de minori, prevăzută art. 13 alin. (1), alin. (3) teza I, alin. (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C. pen., art. 37 lit. b) și art. 33 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. pentru inculpatul M.C.C.

Inculpatul M.C.C. este recidivist postexecutoriu, el fiind condamnat prin sentința penală nr. 99 din 25 iunie 1996 a Tribunalului Iași la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de viol.

Inculpații M.C. și M.M. au solicitat în cursul cercetării judecătorești și al dezbaterilor schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de trafic de persoane și trafic de minori în infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpații M.C. și M.M. au invocat aceleași argumente ca și inculpații P.C. și M., arătând în plus că modalitatea prin care inculpații au realizat actele materiale, dovedește că scopul lor a fost protecția părților vătămate și nu exploatarea lor. Așa cum apar faptele săvârșite de către cei doi inculpați, două fapte materiale - prima în care este implicată partea vătămată V.O.G. și a doua în care apare partea vătămată Z.V. - se poate face mult mai lesne încadrarea acestora în infracțiunea de proxenetism. Chiar partea vătămată V.O.G., în fața instanței, a recunoscut că se prostitua și că a apelat la cei doi inculpați pentru a avea o protecție din partea lor și în nici un caz nu a fost obligată sau determinată într-un mod susceptibil a fi încadrat în dispozițiile art. 12 și art. 13 din Legea nr. 678/2001.

Din probele dosarului a rezultat că L.G.E. și V.O.G. au fost de acord să meargă în Italia în vederea practicării prostituției în considerarea obținerii unor sume importante de bani și fără a consimți la pierderea sau știrbirea în vreun mod a libertății lor. De asemenea, partea vătămată Z.V., minoră de 17 ani, a dorit să meargă în străinătate la muncă, promițându-i-se inițial un loc de muncă în calitate de menajeră pentru o familie de persoane în etate. Ea a acceptat, la fel și tatăl său, având perspectiva unor câștiguri oneste și foarte necesare familiei extrem de numeroase și sărace. L.G.E. și V.O.G. nu și-au asumat benevol practicarea prostituției în orice condiții și fără a obține vreo sumă de bani și nu au consimțit la aservirea lor. Inculpații M.C. și M.M., în cooperare cu celelalte persoane trimise în judecată în prezenta cauză au parcurs toate etapele pe care în mod normal le presupune un astfel de proces.

Recrutarea se face în general prin oferte false de locuri de munca in străinătate, in special profesii care nu implica o munca calificata (chelnărița, bucătăreasa, dansatoare, baby-sitter, menajera etc.) în țări ca Spania, Italia, Grecia, Cehia, Germania, Franța etc. făcute direct victimelor sau prin intermediul cunoștințelor, rudelor sau a altor persoane apropiate. Transportul, urmat uneori de vânzare - are loc in tarile de destinație (in cazul vânzărilor repetate, pot fi doar tari de tranzit), fără știrea victimelor care devin proprietatea unor patroni, sechestrarea și exploatarea - sechestrarea in locuri bine izolate, închise, lipsa totala a posibilităților de comunicare (li se rețin actele de identitate, telefoanele mobile etc.), ori recurgerea la izolarea spațială a victimelor de familii concomitent cu specularea situației lor dificile, exploatarea - tratamentul administrat victimelor: de la izolare,impunerea unui control, viol comis de una sau mai multe persoane, maltratare, amenințare, pana la, in unele cazuri crima, in momentul in care încearcă sa evadeze sau amenința traficanții cu deconspirarea, evadarea - se face in conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clienți, al politiei (razii) etc. și repatrierea - se face in conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clienți, al politiei (razii) etc.

Analizându-se diferența dintre infracțiunea de proxenetism și infracțiunea de trafic de persoane, respectiv trafic de minori, din punctul de vedere al manierei de exprimare a consimțământului de către victimă, instanța reține că dacă la proxenetism, persoana care este îndemnată sau căreia i se înlesnește practicarea prostituției, își dă acordul în mod nealterat, voința sa de a se prostitua aparținându-i în totalitate, în mod liber, în ceea ce privește traficul de persoane, consimțământul la exploatare, inclusiv în forma prostituției, este afectat de violență sau de modalități de captare non-agresivă, în urmărirea aceluiași scop.

Or, în speță, din materialul probator administrat a rezultat că racolarea victimelor s-a făcut prin inducerea în eroare a acestora, fiindu-le promisă fie practicarea liberă a prostituției în schimbul unor venituri foarte mari, fie angajarea cu contract de muncă în calitate de îngrijitoare de bătrâni, activități ce presupuneau - întreținerea de raporturi sexuale cu clienții, profitul obținut urmând a fi împărțit în mod egal; în cazul victimei minore Z., propunerea făcută de inculpați a vizat obținerea unui loc de muncă decent, ce nu presupunea întreținerea de raporturi sexuale cu clienții.

Odată racolate, victimelor li s-au impus alte condiții decât cele promise - ele nu au putut stabili numărul clienților, practicile sexuale și nici nu au primit banii promiși, fiind controlate și intimidate de către inculpați. Victimele nu au avut alegeri esențiale precum cele privind hrana pe care doreau să o aibă, hainele pe care doreau să le îmbrace, durata de timp pe care doreau să o petreacă în stradă.

Prin urmare, acțiunile de traficare comise de inculpați au avut ca finalitate subiectivă scopul exploatării persoanei, astfel cum este definit în art. 2 din Legea nr. 678/2001, deci limitarea dreptului la libertate de voință și acțiune a părților vătămate, valori sociale protejate de legiuitor în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 678/2001, spre deosebire de infracțiunea de proxenetism care urmărește apărarea bunelor moravuri în relațiile de conviețuire socială și de asigurare licită a mijloacelor de existentă. Ele erau nevoite să suporte și să respecte condițiile și regulile impuse în casă de către inculpați, să rămână în stradă în intervalul orar 21.00 - 5.00, fiind nevoite uneori să doarmă pe bănci în parc până la ora 7 dimineața când aveau acces în imobil.

Manoperele arătate mai sus constituie tehnici de racolare în accepțiunea legii penale. Astfel. profitând de naivitatea și vulnerabilitatea pe care o au fetele în jurul vârstei de 20 ani. dar și de slaba inserție familială a acestora, inculpații au deturnat părțile vătămate de la posibilitatea unei vieți normale, amăgindu-le cu privire la avantajele iluzorii ale prostituției.

Față de aceste motive, instanța a respins ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpați.

Activitatea inculpaților M.M., M.A.M. și N.C.

Inculpații M.M. și M.A.M. soția sa, cu ajutorul inculpatului N.C. și în cooperare cu alte persoane, în anul 2003, au racolat transportat și găzduit părțile vătămate majore M.P.O., D.A.F., H.A.M. și C. (fosta C.) A.N., în scopul exploatării lor sexuale, în orașul italian Padova, obținând beneficii materiale în sumă de aproximativ 77.000 euro. De racolare prin fraudă, înșelăciune și captație se ocupau de N.C. și M.M. Ei le formau fetelor convingerea că vor avea locuri de muncă bine plătite sau că vor practica prostituția într-o locație stabilă, neconstrânse, în vederea obținerii unei sume importante de bani la finalul unei perioade de trei luni. In ceea ce privește această perioadă de trei luni fixată de inculpați, ea dovedește faptul că inculpații urmăreau de la început exploatarea părților vătămate, asigurându-se că ele nu vor fugi pentru că aveau așteptarea primirii acestei sume de bani, dar urmărind în același timp ca, respectând condițiile vizei de ședere și nerămânând nici mai puțin, dar nici mai mult de trei luni în străinătate, fetele să nu sesizeze organele de poliție nici în străinătate, nici în România, fiind ușor amăgite că își vor primi banii ce li se cuvin acasă, unde inculpații considerau că nu li se poate întâmpla nimic întrucât nu existau probe, pe când în Italia un denunț însemna încetarea activității.

Partea vătămată D.A.F. avea în anul 2003 vârsta de 23 ani. absolvise doar 4 clase primare, era necăsătorită, nu avea o ocupație stabilă și locuia împreună cu părinții în satul Păun, comuna Bârnova Județul Iași. Ea a fost racolată, din comuna B. sat Păun, în luna iunie, anul 2003, de inculpatul N.C., alias „B.” și de inculpatul M.M., care au obținut consimțământul acesteia, spunându-i că în Italia va practica prostituția în beneficiul și sub supravegherea acestora, în acest sens urmând să-i fie asigurată cazarea, transportul și eliberarea documentelor de trecere a frontierei și de identitate, precum și suma de 2000 de euro pentru o perioadă de 3 luni. Părții vătămatei s-a comunicat de către inculpați că ei îi vor închiria o cameră unde îi vor aduce clienți, în vederea întreținerii de relații sexuale contra - cost.

În perioada imediat următoare acestui episod, inculpații N.C. și M.M. au depus demersuri pentru eliberarea cărții de identitate și a pașaportului pe numele părții vătămate D.A.F., taxele aferente fiind achitate de inculpați. în același scop de i inculpatul N.C. a fost cel care a completat cererile de eliberare a pașaportului, precum și a cărții de identitate în numele acesteia. Acest aspect rezultă din conținutul expertizei grafice care a fost întocmită în cauza - filele 240-245.

Până la eliberarea pașaportului, numita D.A.F., a fost „cazată” aproximativ 4 săptămâni în două imobile, situate, unul în cartierul Nicolina iar celălalt în cartierul Păcurari, de unde nu putea ieși decât însoțită de traficanți.

Un aspect important îi constituie acela că în imobilul din cartierul Nicolina, în care a locuit o perioadă, a cunoscut-o pe numita C.M., persoana care închinase sau cumpărase acest apartament. De asemenea numita D.A.F. a cunoscut în aceeași perioadă (în aceleași imobile menționate mai sus), pe numita H.A.M., aceasta fiind victima a traficului de persoane în prezentul dosar penal.

În ziua de 04 iulie 2003, împreună cu H.A.M., supravegheată de inculpatul M.M., numita D.A.F. a plecat în Italia, localitatea Padova, pe itinerariul de deplasare fiind întâmpinați de inculpata M.A.M., care se afla deja în Italia.

D.A.F. a fost cazată într-un imobil aparținând cetățeanului moldovean D.A., situat pe strada Vigo D'Arzere, în localitatea Padova, iar timp de aproximativ 1 lună și jumătate s-a prostituat în beneficiul și sub supravegherea lui M.M. și M.A.M., obținând beneficii de aproximativ 20.000 de euro, din toți acești bani, D.A.F. primind suma de 300 de euro de la aceștia, precum și cazare și hrană.

Relevant este aspectul referitor la faptul că în toată această perioadă cât a fost exploatată sexual în Italia, documentele numitei D.A.F. au stat în posesia soților M., precum și faptul că atât la plecarea din țară cât și la înapoierea în țară aceasta a fost însoțită de inculpatul M.M., așa cum reiese și din procesul - verbal de consemnare a intrărilor și ieșirilor din țară păstrate în evidențele Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

În timpul cât a locuit în imobilul din Padova, aceasta a cunoscut și locuit împreună cu mai multe tinere din România, județele Iași și Vaslui, care se prostituau pentru inculpații și învinuiții menționați în prezentul rechizitoriu, după cum urmează: I.V. - se prostitua în beneficiul numitei C.M. și B.V.; I.A.N., V.O.G., H.R.I. - se prostituau pentru B.M. și M.C.C.; T.M.V., M.L., N.M.A., P.A. - se prostituau în beneficiul lui D.A.; H.A.M. și C.A.N. - se prostituau în beneficiul soților M.

Toate aceste persoane au fost recunoscute, pe parcursul efectuării actelor de cercetare penală, de către partea vătămată D.A.F., cu ocazia prezentării fotografiilor judiciare, de către organul de urmărire penală.

Situația de fapt astfel reținută rezultă din analiza coroborată a declarațiilor părții vătămate D.A.F. cu cele date de celelalte părți vătămate și în special de partea vătămată H.A.M., cu aspectele consemnate în procesele - verbale de prezentare pentru recunoaștere întocmite de organele de cercetare penală, în procesele - verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliției de frontieră cu privire la situația trecerii frontierei de stat de către inculpați și părțile vătămate, probele tehnico - științifice administrate.

Audiată în cursul urmării penale și în fața instanței de judecată D. (actual C.) A.F. a prezentat o depoziție amplă care prin amănuntele furnizate, prin modalitatea de expunere și coerență prezintă garanția credibilității și obiectivității. Ea a prezentat pe larg relațiile de colaborare și sprijin reciproc existente între toți inculpații din prezenta cauză în vederea obținerii de venituri constante din exploatarea tinerelor induse în eroare prin captație și sugestie și reduse la stadiul de bunuri materiale producătoare de venituri. Partea vătămată a fost audiată de instanța de judecată în trei rânduri, înaintea și după reunirea cauzelor la care s-a făcut referire mai sus.

Partea vătămată D. (actual C.) A.F. a declarat că a fost racolată de M.M. și N.C. în vederea practicării prostituției în Italia, într-o cameră de hotel unde urma să i se aducă clienți de către cei doi. Urmare a acestei înțelegeri partea vătămată urma să obțină suma de 2000 de euro la finalul unei perioade de trei luni. Ea ar fi dreptul să aleagă clienții putându-i refuza pe cei care nu i-ar fi plăcut. A susținut partea vătămată de nu a cheltuit nici o sumă de bani pentru obținerea documentului de identitate și a celui de călătorie, serviciile fiindu-i asigurate de către inculpați. Ea a declarat în mod expres că a fost însoțită de N.C. la Poliție și la Serviciul comunitar de eliberare a pașapoartelor. Declarația sa se coroborează pe deplin cu aspectele consemnate în raportul de constatare tehnico - științifică din 03 martie 2006 emis de Serviciul criminalistic din cadrul I.P.J. Iași (fila 263 - d.u.p.) din care rezultă că cererea de eliberare a actului de identitate pe numele părții vătămate D.A.F. a fost completată de N.C., precum și cu cele consemnate în raportul de constatare tehnico-științifică din 03 martie 2006 emis de Serviciul criminalistic din cadrul I.P.J. Iași (fila 258 - d.u.p.) din care rezultă că cererea de eliberare a pașaportului pe numele părții vătămate D.A.F. a fost completată de N.C. Aceste probe infirmă în totalitate declarația inculpatului N.C. dată în cursul urmării penale potrivit căreia nu le cunoaște de D. și H. și nu le-a completat niciodată cereri de eliberare a documentelor de identitate sau de călătorie. De asemenea se infirmă și poziția nuanțată adoptată de acesta pe parcursul cercetării judecătorești, când a declarat că obținea în mod licit bani ajutând diverse persoane la completarea cererilor pentru eliberarea documentelor de identitate și de călătorie; inculpatul a omis să observe că a fost indicat de mai multe victime pe care le-a racolat și le-a însoțit la autoritățile competente în vederea obținerii documentelor în discuție.

Racolarea s-a făcut de către inculpații M.M. și N.C. prin prezentarea mincinoasă a avantajelor iluzorii ale prostituției, ca o activitate ușoară, la adăpost de violență stradală și sancțiuni legale, într-un mediu curat, decent și sub protecția unor persoane bine intenționate. Aceiași inculpați i-au asigurat cazarea în două apartamente din Iași pe durata obținerii documentelor, puncte de tranzit temporar.

Transportul a fost realizat pe ruta Iași - Padova de către inculpații M.M. și M.A.M.

Cazarea părții vătămate s-a realizat de către aceiași inculpați în apartamentul numitului D.A. și apoi la un hotel.

Supravegherea și controlul fetelor în stradă se realiza de către numitul D.A. care le urmărea. Abia la ajungerea în Italia, partea vătămată a aflat că urma să practice prostituția în stradă.

D. (actual C.) A.F. a fost reținută de Poliția Italiană, ocazie cu care s-a prezentat sub numele indicat de inculpați - N.

Repatrierea a fost dispusă de M.M., de teama autorităților având în vedere că soția sa fusese reținută împreună cu N.C., iar partea vătămată fusese identificată în stradă de organele de poliție.

În ceea ce privește caracterizarea inculpaților, partea vătămată a declarat că M.M. era ușor mai permisiv decât soția sa, M.A.M., aceasta fiind cea care avea rolul de a strânge banii câștigați, de a le supraveghea pe fete și de a organiza activitatea lor.

La întoarcerea în țară, contrar înțelegerii inițiale partea vătămată a primit de la M.A.M. suma de 200 de euro din cei 2.000 de euro câștigați de ea din practicarea prostituției spunându-i-se că atât merită și invocându-i-se existența unor datorii, metodă practicată frecvent de traficanții de persoane pentru a condiționa în general eliberarea victimelor de sub influența și controlul lor.

Față de suspiciunile apărătorilor inculpaților de influențare a victimelor de către organele de poliție, D. (actual C.) A.F. a declarat că ea a dorit să uite ceea ce s-a întâmplat în Italia, însă a fost căutată de C.A.N., de la care a înțeles a formulat plângere împotriva inculpaților. Partea vătămată a declarat că recunoscut în mod liber persoanele la care s-a referit în toate declarațiile - inculpați și părți vătămate și a declarat tot ce știa, din discuțiile la care a asistat întrucât „fetele nu aveau voie să pună întrebări”.

Din declarația părții vătămate D.A.F. a rezultat că pe teritoriul Italiei nu a avut pașaportul asupra ei,a practicat activitatea de prostituție în stradă, putând ieși din casă numai în timpul nopții, fiind urmărită de D.A., că toți banii obținuți - 20.000 de euro, cu excepția unei sume de 300 de euro, au fost însușiți de inculpați. A declarat partea vătămată că nu putea intra în legătură cu celelalte fete din casă și a recunoscut în sala de judecată pe inculpații C.M. și C.V., pe N.C. și pe M.M. Ea a arătat că persoanele pe care le-a recunoscut în fotografii la Poliție practicau prostituția ca și ea, locuind în aceeași casă. C.M. a fost reținută de Poliție pe stradă. ea adusese pe I.V.,. pe care a pus-o să se prostitueze”.

Partea vătămată a declarat că nu a fost rău tratată în Italia, în sensul că nu a fost agresat fizic sau verbal, singura grijă a traficanților fiind aceea de a primi banii. Din declarațiile părții vătămate a rezultat că a ascultat în întregime ordinele traficanților - le-a predat în întregime banii obținuți, nu a pus întrebări, nu a încercat să fugă, nu și-a reclamat libertatea. Față de acestea, nu ar fi existat motive pentru ca aceasta să fie agresată în vreun mod, lucru care s-a întâmplat însă cu alte victime. Reaudiată fiind la data de 05 ianuarie 2009, D.A.F. a declarat că pe stradă a fost supravegheată de M.M., N.C. și D.A. Partea vătămată a susținut că nu se putea întoarce în țară când dorea pentru a nu avea documente de călătorie și de identitate și că a cerut în mod repetat inculpatei să-i permită să plece, de fiecare dată aceasta spunându-i „că mai este doar un pic”..., La o săptămână sau două după ce a ajuns ea în Italia a existat o ceartă între B.M. și alte fete cazate în aceeași locație; cearta a plecat de faptul că unele fete (A. și încă o fată blondă din Belcești) nu au venit două zile la hotel și nu au adus banii, s-au distrat și când s-au întors au fost certate și bătute. Auzind acest lucru, este normal că a intrat spaima în mine și nu mi-am permis să lipsesc de la hotel sau să nu dau banii „(fila 203).

Declarațiile părții vătămate D.A.F. se coroborează integral cu cele date de părțile vătămate C.A.N. și H.A.M.

Din procesele - verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliției de frontieră cu privire la situația trecerii frontierei de stat de către inculpați și părțile vătămate (fila 192- d.u.p.) a rezultat că afirmațiile părții vătămate sunt adevărate. D.A.F. a ieșit din România prin vama Nădlac la data de 04 iulie 2003 împreună cu H.A.M. și M.M. și s-a întors în România la 25 august 2003 împreuna cu M.M.

Partea vătămată H.A.M. avea în anul 2003 vârsta de 18 ani, era necăsătorită și avea în întreținere un copil minor, a fost racolată din sat Comarna, comuna Comarna, județul Iași în luna iunie 2003 de inculpații M.M. și N.C. și, sub promisiunile acestora de găsire a unui loc de muncă în Italia, și-a dat acordul pentru a se deplasa în Italia. Cei doi traficanți i-au spus că îi vor facilita obținerea pașaportului, vor suporta cheltuielile de transport și cazare, iar în străinătate vor face demersuri în vederea obținerii unui loc de muncă legal.

În perioada imediat următoare, partea vătămată H.A.M. a venit în Iași, însoțită de către inculpații N.C. și M.M., fiind cazată în aceleași imobile în care a fost cazată și numita D.A.F. Imediat după ce au ajuns în Iași, potrivit relatării părții vătămate, ea a rămas împreună cu inculpatul M.M., în momentul despărțirii de inculpatul N.C., acesta dându-i celui de-al doilea o sumă de bani. In imobilul din cartierul Nicolina, partea vătămată H.A.M. i-a cunoscut pe inculpații B.V. și C.M. care locuiau în respectivul apartament.

După circa 1 săptămână, partea vătămată, împreună cu D.A.F. a fost transferată să locuiască într-un apartament situat în cartierul Păcurari (la etajul 10) unde a stat cea. 7 zile împreună cu M.M. și D.A.F. În toată această perioadă ea nu a părăsit locuința, întrucât exista o singură cheie ce se afla în permanență în posesia inculpatului M.M. În această perioadă, inculpatul i-a spus, de mai multe ori părții vătămate, că în Italia urmează să lucreze în calitate de chelneriță sau ospătăriță într-un bar. M.M., în continuare s-a ocupat de facilitarea obținerii de către partea vătămată a pașaportului acesteia, suportând cheltuielile legate de plata taxelor și însoțind-o la Serviciul Pașapoarte Iași.

Pe data de 04 iulie 2003, împreună cu D.A.F. și inculpatul M.M., numita H.A.M. a plecat în Italia, localitatea Padova, pe drum fiind întâmpinați de inculpata M.A.M., care se afla deja în Italia.

De menționat este că pe tot parcursul călătoriei, cu excepția momentelor de prezentare a documentelor la punctele de frontieră, pașapoartele celor două părți vătămate au rămas în posesia inculpatului.

H.A.M. a fost cazată într-un imobil aparținând cetățeanului moldovean D.A., situat pe strada Vigo D'Arzere, în localitatea Padova, unde a locuit aproximativ o lună, în aceeași cameră cu D.A.F. Imediat ce a ajuns în localitatea respectivă și a fost cazată, părții vătămate i s-a adus la cunoștință, de către inculpata M.A.M. că urmează să se prostitueze, în folosul său și al soțului său, ea acceptând, în cele din urmă, întrucât nu aveau nici un ban, nu cunoștea limba, iar pașaportul său fusese reținut de către traficanți. Timp de aproximativ 2 săptămâni, partea vătămată s-a prostituat pe strada Manzzoni, într-o parcare din apropierea unei benzinării, în beneficiul și sub supravegherea lui M.M. și M.A.M., obținând beneficii de aproximativ 5.000 de euro, din toți acești bani, ea neprimind nici un ban, ci doar cazare și hrană. In următoarele 2 săptămâni, partea vătămată s-a prostituat în beneficiul învinuitului D.A. căruia soții M. îi erau datori cu o sumă de bani. în această perioadă, partea vătămată a câștigat circa 2000 euro, ea neprimind, nici de această dată, vreun ban. Ea mai precizează că atât ei cât și celorlalte fete aflate în imobilul respectiv, nu li se permitea să părăsească apartamentul decât după orele 22,00, când plecau spre locul unde urmau să se prostitueze, însoțite și supravegheate de către M.A.M. După această perioadă, H.A.M. a fugit din locul în care se afla, găsind protecție la un cetățean albanez, pe nume T. (care nu a putut fi identificat), iar acesta a ajutat-o să vină în țară. după ce îl convinsese pe învinuitul D.A. să îi restituie pașaportul.

Părții vătămate H.A.M. i s-au prezentat de către organele de urmărire penală mai multe fotografii judiciare cu persoane victime ale traficului de persoane în zona respectivă, ea recunoscând dintre fetele ce erau cazate în aceeași locație ca și ea și care erau exploatate de către traficanți, pe următoarele : I.A.N., H.R.I. și T.M.V.- se prostituau pentru B.M. și M.C.C.; M.L., N.M.A., P.A., care se prostituau în beneficiul lui D.A.; D.A.F. și C. (fosta C.) A.N. - se prostituau în beneficiul soților M. Ea mai precizează că a înțeles că imobilul în care a locuit era închiriat (sau era chiar proprietatea) de către D.A., iar acesta primea bani de la restul membrilor grupului de traficanți, iar pașaportul său a fost, tot timpul, în posesia cetățeanului moldovean.

H.A.M. mai relatează că, într-una din zilele în care se afla în imobilul din strada Vigo D'Arzere ea a văzut când soții M.A.M. și M. au amenințat-o și lovit-o pe partea vătămată C.A.N., pe care au închis-o într-o cameră, întrucât aceasta refuza să se prostitueze pentru ei.

Situația de fapt astfel reținută rezultă din analiza coroborată a declarațiilor părții vătămate H.A.M. cu cele date de celelalte părți vătămate și în special de partea vătămată D.A.F., cu aspectele consemnate în procesele - verbale de prezentare pentru recunoaștere întocmite de organele de cercetare penală, în procesele - verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliției de frontieră cu privire la situația trecerii frontierei de stat de către inculpați și părțile vătămate, probele tehnico - științifice administrate.

Audiată în cursul urmării penale H.A.M. a prezentat o depoziție amplă care prin amănuntele furnizate, prin modalitatea de expunere și coerență prezintă garanția credibilității și obiectivității. Ea a prezentat pe larg relațiile de colaborare și sprijin reciproc existente între toți inculpații din prezenta cauză în vederea obținerii de venituri constante din exploatarea tinerelor induse în eroare prin înșelăciune și reduse la stadiul de bunuri materiale producătoare de venituri. Partea vătămată nu a putut fi audiată de instanța de judecată.

Partea vătămată H.A.M. a declarat că a fost racolată de M.M. și N.C. în vederea practicării prostituției în Italia, promițându-i-se un loc de muncă în calitate de barman sau ospătar. A susținut partea vătămată că nu a cheltuit nici o sumă de bani pentru obținerea documentului de călătorie, serviciile fiindu-i asigurate de către inculpați. Ea a declarat în mod expres că a fost însoțită de M.M. la Poliție și la Serviciul comunitar de eliberare a pașapoartelor.

Racolarea s-a făcut de către inculpații M.M. și N.C. prin prezentarea mincinoasă a avantajelor muncii în străinătate sub protecția unor persoane bine intenționate. Aceiași inculpați i-au asigurat cazarea în două apartamente din Iași pe durata obținerii documentelor, puncte de tranzit temporar.

Transportul a fost realizat pe ruta Iași - Padova de către inculpații M.M. și M.A.M.

Cazarea părții vătămate s-a realizat de către aceiași inculpați în apartamentul numitului D.A. și apoi la un hotel.

Supravegherea fetelor în stradă se realiza de către numitul D.A. care le urmărea. Abia la ajungerea în Italia, partea vătămată a aflat că urma să practice prostituția în stradă. A practicat prostituția două luni pentru M.M. și M.A.M., pentru care a obținut 500 de euro, după care a fost dată în contul unei datorii a acestor inculpați, cetățeanului moldovean D.A., fiind practic obiectul unui act de comerț. Partea vătămată s-a mai prostituat și pentru acesta o perioadă. câștigând 2.000 de euro reușind să se elibereze cu ajutorul unui cetățean albanez.

Repatrierea a fost realizată cu ajutorul unui cetățean albanez cu care victima s-a împrietenit, care, fie a cumpărat-o de la D., fie l-a convins prin alte modalități să o lase pe aceasta pe aceasta să plece, dându-i și pașaportul.

În ceea ce privește caracterizarea inculpaților, partea vătămată a declarat că M.M. a lovit-o și a amenințat-o pe C.A. atunci când aceasta a refuzat să se prostitueze.

Partea vătămată nu a primit de la inculpați nici o sumă de bani, dar nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Din declarația părții vătămate H.A.M. a rezultat că pe teritoriul Italiei nu a avut pașaportul asupra ei,a practicat activitatea de prostituție în stradă, putând ieși din casă numai în timpul nopții, fiind urmărită de D.A., că toți banii obținuți - 7.000 de euro, au fost însușiți de inculpați și de D.A.

Declarațiile părții vătămate H.A.M. se coroborează integral cu cele date de părțile vătămate C.A.N. și D.A.F.

Din procesele - verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliției de frontieră cu privire la situația trecerii frontierei de stat de către inculpați și părțile vătămate (fila 235- d.u.p.) a rezultat că afirmațiile părții vătămate sunt adevărate. H.A.M. a ieșit din România prin vama Nădlac la data de 04 iulie 2003 împreună cu D.A.F. și M.M. și s-a întors în România la 09 septembrie 2003 prin vama Borș.

Partea vătămată C. (fostă C.) A.N. avea în anul 2003 vârsta de 19 ani, a fost racolată, în municipiul Iași, în luna februarie 2003 de către inculpatul N.C. care a venit la domiciliul ei, acesta propunându-i un loc de muncă decent, ca dansatoare într-un club de noapte în Italia. Inculpatul i-a facilitat obținerea pașaportului, suportând cheltuielile de transport și cazare, completând în numele ei formularul tip cerere la Serviciul Pașapoarte Iași. Acest aspect rezultă din conținutul raportul de constatare tehnico-științifică din 03 martie 2006 emis de Serviciul criminalistic din cadrul I.P.J. Iași (fila 258-d.u.p.) din care rezultă că cererea de eliberare a pașaportului pe numele părții vătămate a fost completată de N.C. În acest timp, partea vătămată a cunoscut-o pe numita G.V.M. (sora inculpatului M.M.) care a preluat de la inculpatul N.C. documentele de identificare ale părții vătămate, aceasta spunându-i că în Italia va fi așteptată de către fratele și cumnata ei. Conform declarației părții vătămate, numita G.V.M. a cumpărat biletul de autocar, dându-i totodată și suma de 150 euro, pentru a o prezenta la frontieră.

Partea vătămată C.A.N. a plecat din Iași, cu un autocar, la data de 18 aprilie 2003, ajungând în localitatea Veneția din Italia, la data de 20 aprilie 2003, unde a fost așteptată de către M.A.M. Aceasta a condus-o, cu un taxi, în localitatea Padova, fiind cazată în imobilul situat pe strada Vigo D'Arzere. In acest moment, partea vătămată i-a solicitat inculpatei M.A.M. să îi arate locul unde urmează să lucreze, în calitate de dansatoare, iar aceasta i-a comunicat că va trebui, de fapt, să se prostitueze. Partea vătămată a refuzat categoric, drept pentru care inculpații M.M. și M.A.M. au sechestrat-o și violentat-o timp de 2 zile, într-o încăpere.

În cele din urmă, partea vătămată a fost nevoită să se prostitueze, sub supravegherea inculpatei M.A.M., pe strada Via Manzzoni, lângă o benzinărie, într-un parc, unde se prostitua și M.A.M. În timp, inculpații au silit-o pe victimă să întrețină nu numai relații sexuale normale, dar și orale.

Datorită faptului că partea vătămată nu știa limba italiană, în momentul în care era abordată de către un client, negocierea, cu privire la prețul prestațiilor sexuale se făcea de către inculpata M.A.M., iar în fiecare dimineață, banii „produși” de către ea erau luați de către inculpatul M.M. Ea s-a prostituat astfel circa 3 luni, moment în care, pentru a nu depăși perioada de ședere legală a revenit în țară, însoțită fiind de către M.A.M. După o săptămână, inculpata M.A.M. i-a cumpărat un bilet de tren, până la Arad, spunându-i că va fi așteptată de către un transportator (M.M.), care o va duce până în Italia. Partea vătămată s-a răzgândit, s-a reîntors la domiciliu, însă în scurt timp a fost contactată din nou de către aceeași învinuită și, sub imperiul amenințărilor sale a acceptat să se reîntoarcă în Italia, în localitatea Padova.

În total partea vătămată C.A.N. a obținut, pentru traficanți, suma totală de aproximativ 50.000 euro din care nu a primit nimic, fiindu-i suportate doar cheltuielile legate de cazare, transport, hrană și vestimentație.

În timpul cât a locuit în imobilul din Padova, aceasta a cunoscut și locuit împreună cu mai multe tinere din România, județele Iași și Vaslui, care se prostituau pentru inculpații și învinuiții menționați în prezentul rechizitoriu, după cum urmează: I.V. - se prostitua în beneficiul numiților C.M. și B.V.; M.I.R., I.A.N., V.O.G., H.R.I. - se prostituau pentru B.M. și M.C.C.; T.M.V., M.L., N.M.A., P.A. și C.A. - se prostituau în beneficiul lui D.A.; H.A.M. și D.A.F. - se prostituau în beneficiul soților M.; R.E. - se prostitua în folosul inculpaților P.C. și P.M. Partea vătămată a declarat că pe Via Gatta Melatta se prostituau B.M. și C.M.

Partea vătămată arată că banii obținuți de către ea sau de către celelalte tinere și care ajungeau în posesia traficanților erau transportați în România prin intermediul inculpatului M.C.C. sau a învinuitului D.A. sau prin transportatori ce făceau curse pe ruta Italia - România, fie prin sistemele de transfer bancar W.U. sau M.G., fiind trimiși de către inculpatul M.M., surorii sale, numita G.V.M.

Situația de fapt astfel reținută rezultă din analiza coroborată a declarațiilor părții vătămate C.A.M. cu cele date de celelalte părți vătămate și în special de D.A.F. și H.A.M., cu aspectele consemnate în procesele - verbale de prezentare pentru recunoaștere întocmite de organele de cercetare penală, în procesele - verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliției de frontieră cu privire la situația trecerii frontierei de stat de către inculpați și părțile vătămate, probele tehnico - științifice administrate și documentele ce atestă transferurile de bani provenind din prostituție.

Audiată în cursul urmării penale C.A.M. a prezentat o depoziție amplă coroborată cu procesele - verbale de prezentare pentru recunoaștere după fotografie, care prin amănuntele furnizate, prin modalitatea de expunere și coerență prezintă garanția credibilității și obiectivității. Ea a prezentat pe larg relațiile de colaborare și sprijin reciproc existente între toți inculpații din prezenta cauză în vederea obținerii de venituri constante din exploatarea tinerelor induse în eroare prin înșelăciune și reduse la stadiul de bunuri materiale producătoare de venituri. Partea vătămată nu a putut fi audiată de instanța de judecată.

Având probabil un nivel intelectual superior, partea vătămată C.A.M. a furnizat detalii privind modurile în care se transferau sumele de bani obținute din prostituție în România, precum și detalii importante precum modelul și numărul de înmatriculare ale autoturismului condus de D.A. La acestea se adaugă și faptul că aflându-se pe teritoriul Italiei o perioadă mai lungă de timp, în două etape, una incluzând și perioada august - septembrie 2003, ea a luat la cunoștință de activitatea tuturor inculpaților din prezenta cauză. confirmând că toate cuplurile de inculpați respectiv soții P., soții M., soții C. și soții M., în colaborare cu D.A. traficau tinere românce în vederea practicării prostituției, obținând sume importante de bani, că P.M., M.A.M., B.M. și C.M. erau și ele prostituate devenite traficante, că inculpații M.M., N.C., C.V., P.C. și M.C. se ocupau cu racolarea, transportul și supravegherea tinerelor, la aceasta participând și D.A., că fetele traficate și persoanele de mai sus locuiau în imobilul lui D.A. care primea drept chirie sume de bani și „fete care să lucreze pentru el”. Partea vătămată a relata întregul traseu urmat de la promisiunea mincinoasă a inculpatului N. privind obținerea unui loc de muncă în Italia până la repatrierea sa. Din raportul de constatare tehnico-științifică din 03 martie 2006 emis de Serviciul criminalistic din cadrul I.P.J. Iași (fila 258- d.u.p.) rezultă că cererea de eliberare a pașaportului pe numele părții vătămate C.A.M. a fost completată de N.C.

Din procesele - verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliției de frontieră cu privire la situația trecerii frontierei de stat de către inculpați și părțile vătămate( fila 225- d.u.p.) a rezultat că afirmațiile părții vătămate sunt adevărate. C.A.M. a ieșit din România prin vama Nădlac la data de 13 iulie 2003 împreună cu și M.A.M. și s-a întors în România la 18 august 2003, însoțită de aceeași inculpată, că de multe ori inculpații M.A.M. și M.M. călătoreau în străinătate cu un mijloc de transport în care se afla și un anume M.M. Declarațiile sale se coroborează cu cele ale părților vătămate D.A.F. și H.A.M. care au văzut că partea vătămată C.A.M. a fost ținută încuiată într-o cameră și supusă violenței fizice și psihice de către inculpații M. întrucât refuza să practice prostituția.

Din formularele de transfer W.U. depuse la dosarul cauzei rezultă că într-adevăr în perioada de referință aprilie - august 2003 Inculpații M.M. și M.A.M. au trimis din Italia în România sume de bani în valută unul pe numele celuilalt ori pe numele surorii lui M.M., M.A.M., așa cum a declarat partea vătămată C.A.M. (fila 304 și următoarele d. u.p.).

Partea vătămată M.P.O., în vârstă de 20 de ani. Aceasta a fost racolată, în luna septembrie a anului 2003, de către învinuita M.A.M. care i-a propus, ca și în cazul celorlalte părți vătămate, să îi faciliteze obținerea unui loc de muncă, în calitate de chelner, la un restaurant în Italia, care i-ar fi aparținut soțului său, M.M. În urma acceptului său, ea a fost cazată într-un apartament din Iași, strada Păcurari, unde a întâlnit-o pe numita D.E. Ea a asistat la o petrecere unde se mai aflau, în afară de M.M. și M.A.M., numiții B.V., M.C.C., B.M., C.M., P.C., G.V.M. După cca. 3 săptămâni, ea s-a deplasat împreună cu soții M. și D.E. în Italia, Padova, cheltuielile de transport fiind asigurate de către inculpați. Aici, ea a fost cazată la un hotel, împreună cu D.E., unde l-a cunoscut pe numitul D.A. Atât ei, cât și celeilalte fete le-au fost cumpărate de către M.A.M., mai multe articole vestimentare, iar seara, fără a li se spune nimic, au fost duse de către cetățeanul moldovean și de către inculpatul M.M. pe o stradă, lângă o benzinărie, spunându-li-se că trebuie să se prostitueze pentru ei. Partea vătămată și numita D.E. au refuzat, în cele din urmă fiind nevoite să accepte, în urma presiunilor de ordin psihic la care fuseseră supuse, sub amenințări la adresa lor și a familiilor lor din România.

Partea vătămată s-a prostituat, sub supravegherea inculpatei M.A.M., 4 zile, obținând cea. 2000 Euro, pe care i-a luat aceasta din urmă. După acest interval, atât ea cât și D.E. au denunțat autoritățile italiene, faptul că fuseseră traficate de către soții M. și de către D.A., care au organizat un flagrant, în urma căruia au fost reținuți D.A. și M.M. După acest episod, partea vătămată a fost sprijinită de către autoritățile italiene, fiind cazată într-un centru de protecție a victimelor traficului de persoane, după care ea a găsit de lucru, în calitate de menajeră, la o persoană, pentru care a lucrat cea. 8 luni, revenind în România.

Partea vătămată mai arată, în declarația sa, că pe stradă, în apropierea locului unde fusese nevoită să se prostitueze, se mai aflau și alte tinere, din România, dintre care a recunoscut, după fotografiile arătate de către organele de urmărire penală, pe următoarele: T.M., G.L., B.E., V.T., Z.V., M.L., N.M.A., R.E., C.A., H.A.M., P.A., C.A.N., A.V., L.G.E. Ea arată că aceste fete se aflau sub supravegherea cetățeanului moldovean D.A. pe care partea vătămată l-a recunoscut, de asemenea, după fotografiile arătate în cursul anchetei.

Din procesele - verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliției de frontieră cu privire la situația trecerii frontierei de stat de către inculpați și părțile vătămate (fila 165- d.u.p.) a rezultat că afirmațiile părții vătămate sunt adevărate. U. (actual M.) P.O. a ieșit din România prin vama Borș la data de 25 octombrie 2003 împreună cu D.A., M.M. și M.A.M. și s-a întors în România la 26 iunie 2004.

Pentru a-și recăpăta libertatea, partea vătămată a sesizat autorităților italiene faptele, după 4 zile în care s-a prostituat forțată de inculpați, M.M. și D.A. fiind arestați pentru traficarea sa și a numitei E.D.

Ulterior, partea vătămată M.P.O. și-a găsit un loc de muncă decent în Italia, unde s-a reîntors de mai multe, iar D.A.F. a revenit în România, a renunțat la ideea că va obține vreodată bani de la soții M., și-a găsit un loc de muncă decent și și-a întemeiat o familie.

M.M. a declarat că a fost arestat în Italia în noiembrie 2003 pentru traficarea numitelor U. (actual M.) P.O. și D.A., aserțiune dovedită prin înscrisurile depuse în fața Curții de Apel lași la data de 30 martie 2006, când a fost arestat. Din aceleași documente a rezultat că D.A. a fost cercetat și arestat pentru traficarea inculpatelor P.M. și B.M., iar M.A.M., alias P.N.H.G. a fost, de asemenea arestată pentru traficarea M.T.

N.C. a declarat că a fost arestat în Italia pentru trafic de persoane din România în vederea practicării prostituției în septembrie 2003, la plângerea unor fete necunoscute, o dată cu el fiind arestat „Chinezul,” un tânăr din Belcești.

În drept, faptele inculpaților M.M. și M.A.M. care. în anul 2003. au racolat transportat și găzduit părțile vătămate M.P.O., D.A.F., H.A.M. și C. (fosta C.) A.N., în scopul exploatării lor sexuale, în orașul italian Padova, obținând beneficii materiale în sumă de aproximativ 77.000 euro, colaborând în mod nemijlocit și cu inculpatul N.C. și cu alte persoane, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de Trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 13 C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele inculpatului N.C. care, în anul 2003, în complicitate cu inculpatul M.M. și inculpatul M.A.M., a racolat părțile vătămate D.A.F., H.A.M. și C. (fosta C.) A.N., în scopul exploatării lor sexuale, în orașul italian Padova, obținând beneficii materiale în sumă de aproximativ 75.000 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de Trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 13 C. pen., art. 37 lit. b) și 33 lit. a) C. pen.;(3 acte materiale).

Inculpata M.A.M. a solicitat admiterea cererii de schimbare a încadrării juridice. din infracțiunea reținută în sarcina inculpatei de „trafic de persoane”, prevăzută și pedepsită de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, în infracțiunea de „proxenetism”, prevăzută și pedepsită de art. 329 alin. (1) C. pen. Pentru acuratețe, s-a pus în discuție aceeași schimbare de încadrare și pentru inculpații M.M. și N.C. ; consideră inculpata că din probele administrate în dosar, cu referire îndeosebi la declarația martorei victimă C. - fostă D.A., care spune nemijlocit în fața instanței că a mers în Italia împreună cu inculpata M.A.M., de bună voie pentru a practica prostituția. Tot în această declarație partea mai spunea că toate celelalte 5 părți vătămate mergeau singure cu autobuzul spre locul unde urmau să se prostitueze, inculpata M.A.M. rămânând în camera de hotel, astfel toate aceste părți vătămate aveau posibilitatea de a coborî oriunde și să meargă la primul post de poliție, însă nu au făcut-o niciodată. S-a invocat decizia nr. 16/2007 a I.C.C.J., unde se arată că „în cazul în care o persoană, tară a întrebuința constrângeri îndeamnă sau înlesnește practicarea prostituției ori trage foloase de pe urma practicării prostituției de către persoane majore săvârșește infracțiunea de proxenetism”. Ori în cazul de față. din declarațiile date de părțile vătămate în fața instanței, rezultă clar că acestea au fost informate de la început cu privire la activitatea ce urma a fi prestată.

Instanța de fond și-a însușit pe deplin distincția făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție. în recurs în interesul legii, dintre infracțiunea de trafic de persoane sau de minori și proxenetism. însă a apreciat că interpretarea dată de inculpați acestei decizii nu este în concordanța cu litera și spiritul ei și nici cu probele din dosarul de față.

Din probele dosarului a rezultat că părțile vătămate D. și H. au fost de acord să meargă în Italia în vederea practicării prostituției în considerarea obținerii unor sume importante de bani și iară a consimți la pierderea sau știrbirea în vreun mod a libertății lor. De asemenea, partea vătămată C. (fostă C.) A.N. a dorit să meargă în străinătate la muncă, promițându-i-se inițial un loc de muncă în calitate de ă în calitate de dansatoare într-un bar de noapte, această activitate neimplicând activitatea de prostituție, veniturile ei situându-se la 2.000 de euro pentru trei luni, ea fiind de acord cu această propunere. C. (fostă C.) A.N. nu și-a asumat benevol practicarea prostituției și nu a consimțit la aservirea sa. Pentru că nu a dorit să se prostitueze a fost închisă în cameră timp de două zile, bătută și amenințată, aspecte constate personal de D. și H., care au avut perspectiva consecințelor opoziției la voința și cererile inculpaților.

Cu privire la D.A.F. s-a adus mai sus motivarea încadrării juridice a faptei a cărei victimă a fost în dispozițiile legii privind combaterea traficului de persoane.

În ceea ce privește pe partea vătămată M. (fostă U.) P.O., nevoită să prostitueze timp de 4 zile în condițiile impuse de inculpați, pentru a putea supraviețui într-o țară străină în care nu aveau posibilități de comunicare și mijloace necesare subzistenței, la primul moment prielnic a sesizat autoritățile italiene, a participat la organizarea unui flagrant în stradă în urma căruia M.M. și D.A. au fost arestați.

Inculpații M.M. și M.A.M., în cooperare cu celelalte persoane trimise în judecată în prezenta cauză au parcurs toate etapele pe care în mod normal le presupune un astfel de proces.

Recrutarea se face în general prin oferte false de locuri de munca in străinătate, in special profesii care nu implica o munca calificata (chelnărița, bucătăreasa, dansatoare, baby-sitter, menajera etc.), prezentarea avantajelor iluzorii ale prostituției prin mijloace non-agresivă in tari ca Spania, Italia, Grecia, Cehia, Germania, Franța etc. făcute direct victimelor sau prin intermediul cunoștințelor, rudelor sau a altor persoane apropiate. Transportul, urmat uneori de vânzare - are loc in tarile de destinație (in cazul vânzărilor repetate, pot fi doar tari de tranzit), fără știrea victimelor care devin proprietatea unor patroni, sechestrarea și exploatarea - sechestrarea in locuri bine izolate, închise, lipsa totala a posibilităților de comunicare (li se rețin actele de identitate, telefoanele mobile etc.) ori izolarea lor spațială și deposedarea de documente de identitate astfel încât se creează dependența victimei de traficant. Exploatarea - tratamentul administrat victimelor: de la izolare, viol comis de una sau mai multe persoane, maltratare, amenințare, pana la, in unele cazuri crima, in momentul in care încearcă sa evadeze sau amenința traficanții cu deconspirarea, evadarea - se face in conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clienți, al politiei (razii) etc. și repatrierea - se face in conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clienți, al politiei (razii) etc.

Analizându-se diferența dintre infracțiunea de proxenetism și infracțiunea de trafic de persoane, respectiv trafic de minori, din punctul de vedere al manierei de exprimare a consimțământului de către victimă, instanța reține că dacă la proxenetism, persoana care este îndemnată sau căreia i se înlesnește practicarea prostituției, își dă acordul în mod nealterat, voința sa de a se prostitua aparținându-i în totalitate, în mod liber, în ceea ce privește traficul de persoane, consimțământul la exploatare, inclusiv în forma prostituției, este afectat de violență sau de modalități de captare non-agresivă, în urmărirea aceluiași scop.

Or, în speță, din materialul probator administrat a rezultat că racolarea victimelor s-a făcut prin inducerea în eroare a acestora, fiindu-le promisă fie practicarea liberă a prostituției în schimbul unor venituri foarte mari, fie angajarea cu contract de muncă în calitate de dansatoare sau dame de companie, activități ce presupuneau - conform prezentărilor făcute de inculpați, doar dans în fața clienților, determinarea acestora să consume cât mai mult și, dacă doreau să câștige bani mai mulți, victimele puteau să întrețină raporturi sexuale cu clienții,urmând a obține la finalul unei perioade de 3 luni suma de 2000 de euro ; în cazul victimei C., propunerea făcută de inculpați a vizat obținerea unui loc de muncă decent, ce nu presupunea întreținerea de raporturi sexuale cu clienții.

Odată racolate, victimelor li s-au impus alte condiții decât cele promise - ele nu au putut stabili numărul clienților, practicile sexuale și nici nu au primit banii promiși, fiind controlate și intimidate, amenințate și lovite, aduse la stare de dependență de către inculpați. Victimele nu au avut alegeri esențiale precum cele privind hrana pe care doreau să o aibă, hainele pe care doreau să le îmbrace, durata de timp pe care doreau să o petreacă în stradă.

Prin urmare, acțiunile de traficare comise de inculpați au avut ca finalitate subiectivă scopul exploatării persoanei, astfel cum este definit în art. 2 din Legea nr. 678/2001, deci limitarea dreptului la libertate de voință și acțiune a părților vătămate, valori sociale protejate de legiuitor în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 678/2001, spre deosebire de infracțiunea de proxenetism care urmărește apărarea bunelor moravuri în relațiile de conviețuire socială și de asigurare licită a mijloacelor de existentă. Ele erau nevoite să suporte și să respecte condițiile și regulile impuse în casă de către inculpați. să rămână în stradă în intervalul orar 21.00 - 5.00, să practice relații sexuale de orice fel în autoturisme, să nu pună întrebări. să nu discute și să „producă” cât mai mulți bani. fiind nevoite uneori să doarmă pe bănci în parc până la ora 7 dimineața când aveau acces în imobil. Manoperele arătate mai sus constituie tehnici de racolare prin înșelăciune în accepțiunea legii penale. Astfel, profitând de naivitatea și vulnerabilitatea pe care o au fetele în jurul vârstei de 20 ani, dar și de slaba inserție familială a acestora, inculpații au deturnat părțile vătămate de la posibilitatea unei vieți normale, amăgindu-le cu privire la avantajele iluzorii ale prostituției.

Față de aceste motive, instanța de fond a respins ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpați.

Activitatea inculpaților C.M. ȘI C. (B.) V.: Inculpații B.V. și C.M. și în cooperare cu alte persoane, în anul 2003 au racolat transportat și găzduit partea vătămată I.V. în scopul exploatării sexuale. în orașul italian Padova, obținând beneficii materiale în sumă de aproximativ 24.000 euro.

Partea vătămată I.V. avea în anul 2003 vârsta de 23 de ani, era necăsătorită și avea un copil minor.

În luna august 2003, aceasta a fost abordată, în municipiul Iași de către inculpații C.M. și B.V., aceștia propunându-i să meargă în Italia, în orașul Padova. unde urma să lucreze în calitate de ospătar, la un restaurant. Aceștia s-au oferit să o ajute cu eliberarea pașaportului, drept pentru care, pe durata de 06 august 2003, însoțită de către inculpatul B.V., a mers la Serviciul Pașapoarte, din cadrul I.P.J. Iași, depunând cererea de obținere a actului, toate taxele aferente fiind plătite de către inculpatul B.V., începând cu data de 08 august 2003, partea vătămată a fost cazată de către inculpații B.V.

și C.M. într-un apartament, situat în cartierul Nicolina I, închiriat de către aceștia. Pe data de 13 august 2003, partea vătămată a plecat împreună cu cei doi inculpați înspre municipiul Arad, iar de la graniță a mers împreună doar cu inculpata C.M., cu o mașină de ocazie, până în Italia, în orașul Padova, oprindu-se lângă un complex comercial, de tip mall, Centro Gioto. Aici, cele două s-au întâlnit cu inculpații B.M. și M.C.C., care le-au însoțit pe strada Vigo D'Arzere, unde au fost cazate, în imobilul închiriat de către învinuitul D.A.

Aici, inculpata C.M. i-a spus că va trebui să practice prostituția, în beneficiul său, întrucât trebuie să își achite datoriile legate de transport și găzduire. Conform propriilor declarații, partea vătămată I.V., având în vedere faptul că nu avea asupra sa pașaportul, nu avea nici o sumă de bani și nu cunoștea limba italiană, a fost nevoită să accepte. Ea a fost condusă apoi de către inculpata C.M. pe strada Via Manzzoni, practicând prostituția cu aproximativ 8-9 bărbați pe noapte, contra unor tarife impuse de către inculpată, ce variau între 30 - 150 euro.

Partea vătămată a întreținut astfel relații sexuale contra cost aproximativ 2 luni, banii rezultați, aproximativ 24.000 euro, fiind însușiți, în totalitate de către inculpată. La un moment dat, în timpul desfășurării acestor activități, inculpata C.M. a fost arestată de către autoritățile italiene ea declinându-și o identitate falsă, respectiv D.P., astfel încât, sumele de bani rezultate din practicarea prostituției de către partea vătămată I.V. au fost colectate, o perioadă de timp de către inculpatul M.C.C., apoi de către inculpatul D.A., îndată de 22 octombrie 2003, partea vătămată I.V. a revenit în România, la scurtă vreme fiind contactată de către inculpatul B.V., care i-a remis suma de 1.500 euro.

Partea vătămată mai relatează că, la scurtă vreme după ce inculpata C.M. a fost pusă în libertate de către autoritățile italiene, ea a mai „primit” o nouă fată (probabil de la B.V.), pe nume R.I.O., din județul Vaslui, care a practicat prostituția, în folosul inculpatei C.M., o perioadă scurtă de vreme, pe data de 22 octombrie 2003, revenind, toate trei, în țară.

În timpul cât a locuit în imobilul din Padova, partea vătămată a cunoscut și a locuit împreună cu mai multe tinere din România, județele Iași și Vaslui, care se prostituau pentru inculpații și învinuiții menționați în prezentul rechizitoriu, după cum urmează: R.E. și C.A. - se prostituau în folosul inculpaților P.M. și P.C., R.I.O. - aceasta se prostitua pentru inculpații C.M. și B.V., I.A.N., V.O.G., H.R.I. - se prostituau pentru B.M. și M.C.C.; M.L., N.M.A., P.A. - se prostituau în beneficiul lui D.A.; C.A.N. - se prostitua la început în beneficiul inculpaților M.M. și M.A.M., iar ulterior pentru învinuitul D.A. Partea vătămată relatează că poreclele sub care erau cunoscuți inculpatul P.C. și M.C.C. erau „K.”, respectiv „P.”. Ea mai menționează că inculpatul M.M. avea o fire violentă, purtându-se urât cu fetele pe care le „proteja”, fapt care, l-a determinat, la un moment dat, pe învinuitul D.A. să le ia sub protecția sa.

Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal și nu a putut fi audiată pe parcursul cercetării judecătorești.

Situația de fapt astfel reținută rezultă din analiza coroborată a declarațiilor părții vătămate l.V. cu cele date de celelalte părți vătămate și în special de V.O.G. ( fila 11- confirmă că Ichim se prostitua pe aceeași stradă ca și ea), D.A.F. (I.V. se prostitua pentru C.M. și M.C.C. fila 187- d.u.p. ) C.A. (pentru grupul C.M. - B.V. se prostitua I.V.) H.A.M. (aceeași declarație - fila 233- d.u.p.), cu aspectele consemnate în procesele - verbale de prezentare pentru recunoaștere întocmite de organele de cercetare penală, în procesele - verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliției de frontieră cu privire la situația trecerii frontierei de stat de către inculpați și părțile vătămate.

Din procesele - verbale de verificare a bazei de date a Inspectoratului general al Poliției de frontieră cu privire la situația trecerii frontierei de stat de către inculpați și părțile vătămate rezultă că afirmațiile părții vătămate I.V. sunt adevărate. Potrivit acestor documente, ea a părăsit România prin punctul de trecere a frontierei Turnu la data de 14 august 2003 împreună cu inculpata C.M., întorcându-se în țară după 2 luni, la data de 22 octombrie 2003, împreună cu C.M. (fila 32 - d.u.p.).

Edificatoare este declarația părții vătămate cu privire la relațiile existente în imobilul din Padova, amănuntele furnizate dovedind că partea vătămată a perceput aceleași aspecte ca și părțile vătămate menționate mai sus, declarațiile lor coroborându-se pe deplin: „Apartamentul în care locuiam era închiriat de un cetățean moldovean pe nume A. Acesta îl punea la dispoziția numiților P.C. și M.C. pentru ca aceștia să aibă unde caza fetele care practicau prostituția în folosul lor. Tot în acest apartament locuia și M.M. cu concubina sa, A. Aceștia o aveau pe A.C. și pe M.L., ambele din Iași. M.M. era foarte violent și se purta urât cu fetele. Deoarece crea multe probleme, cetățeanul moldovean A. i-a luat fetele lui M., urmând să lucreze pentru el. Știu că după acest moment M. și A. au plecat în țară de unde s-au întors cu alte două fete în același apartament mai era și Ionică Andreea Nicoleta care practica prostituția pentru M.C. Ulterior, a venit și M.L., N.M.A., ele două fiind fetele lui Alex. Știu că M.C. avea cele mai multe fete la stradă dintre care îmi amintesc pe Roxana din cartierul Dacia (cartier in mun. Iași), A., O., P.A., P.C. avea mai multe fete printre care C.A. și P.M.”

Fapta inculpaților B.V. și C.M. care, în anul 2003 au racolat transportat și găzduit partea vătămată I.V., în scopul exploatării sexuale, în orașul italian Padova, obținând beneficii materiale în sumă de aproximativ 24.000 euro, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 13 C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.

Analizându-se diferența dintre infracțiunea de proxenetism și infracțiunea de trafic de persoane, respectiv trafic de minori, din punctul de vedere al manierei de exprimare a consimțământului de către victimă, instanța reține că dacă la proxenetism, persoana care este îndemnată sau căreia i se înlesnește practicarea prostituției, își dă acordul în mod nealterat, voința sa de a se prostitua aparținându-i în totalitate, în mod liber, în ceea ce privește traficul de persoane. consimțământul la exploatare, inclusiv în forma prostituției, este afectat de violență sau de modalități de captare non-agresivă, în urmărirea aceluiași scop.

Or, în speță, din materialul probator administrat a rezultat că racolarea victimei l.V. s-a făcut prin inducerea în eroare a acesteia, fiindu-le promisă angajarea cu contract de muncă în calitate de chelner -,urmând a obține sume importante de bani. Odată racolată și adusă în stare de dependență de inculpați, victimei - aflate pe teritoriul unei țări străine, neavând abilități de comunicare, i s-a impus practicarea prostituției, acceptarea fiind consecința lipsa alternativei de supraviețuire.

Prin urmare, acțiunile de traficare comise de inculpați au avut ca finalitate subiectivă scopul exploatării persoanei, astfel cum este definit în art. 2 din Legea nr. 678/2001, deci limitarea dreptului la libertate de voință și acțiune a părților vătămate, valori sociale protejate de legiuitor în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 678/2001, spre deosebire de infracțiunea de proxenetism care urmărește apărarea bunelor moravuri în relațiile de conviețuire socială și de asigurare licită a mijloacelor de existentă. Manoperele arătate mai sus constituie tehnici de racolare prin înșelăciune în accepțiunea legii penale. Astfel, profitând de naivitatea și vulnerabilitatea pe care o au fetele în jurul vârstei de 20 ani, dar și de slaba inserție familială a părții vătămate, inculpații au deturnat-o de la posibilitatea unei vieți normale, amăgind-o cu privire la avantajele iluzorii ale prostituției.

Cu privire la toate actele materiale de mai sus care se subsumează infracțiunii prevăzută de Legea nr. 678/2001 comise de toți inculpații, instanța de fond reține următoarele:

Cu privire la infracțiunile de trafic de persoane și trafic de minori, instanța a reținut forma continuată a acestor infracțiuni, întrucât recrutarea, cazarea/găzduirea și transportul victimelor a avut loc, evident în baza unei rezoluții infracționale unice, în aceleași condiții și prin aceleași modalități și, totodată, au vizat același scop, în sensul acestei concluzii fiind și dispozițiile art. 1 din Legea nr. 678/2001 din care rezultă că infracțiunea de trafic de persoane are un obiect juridic special, având de regulă un subiect pasiv multiplu. În acest context, numărul subiecților pasivi relevă o rezoluție infracționala unică, când se acționează în aceleași condiții.

Conform art. 16 din Legea nr. 678/2001, cu modificările și completările ulterioare. consimțământul persoanei victimă a traficului nu înlătură răspunderea penală a făptuitorului.

Din perspectiva acestei dispoziții legale, rezultă voința legiuitorului de a sancționa infracțiunile de trafic de persoane,independent de consimțământul victimei, fiind lipsită de orice relevanță exprimarea acestuia în contextul activității infracționale a inculpaților.

În cazul infracțiunii prevăzute în art. 12 din Legea nr. 678/2001, cu modificările și completările ulterioare, care sancționează traficul de persoane majore, este subînțeleasă lipsa consimțământului victimei la vreuna dintre acțiunile desfășurate de traficant, atâta timp cât existența infracțiunii este condiționată de utilizarea unor procedee de natură a înfrânge libertatea de a hotărî și acționa a persoanelor față de care se exercită acestea, mijloacele de constrângere fiind susceptibile de a vicia un eventual consimțământ care, obținut în aceste circumstanțe, este afectat de violență. doi sau eroare esențială.

Dintr-o primă perspectivă, este cert și faptul că părțile vătămate - chiar și cele care au acceptat să se prostitueze -, au fost supuse unor anumite presiuni și abuzuri, ele fiind izolate, duse într-un mediu străin, unde nu cunoșteau pe nimeni, erau supravegheate tot timpul, iar o parte au fost abuzate fizic (fiind bătute, întrucât nu câștigau suficienți bani), au fost lipsite de documente și de orice resurse financiare, au fost exploatate din punct de vedere sexual, toate aceste mecanisme de constrângere având drept consecință alterarea consimțământului inițial exprimat de victime.

Dintr-o altă perspectivă, dar care ține tot de domeniul aplicării și interpretării legii, ca prerogativă rezervată exclusiv puterii judecătorești, se poate aprecia că, prin edictarea Legii nr. 678/2001, care are caracter de lege specială în raport cu norma generală cuprinsă în Codul penal. puterea legiuitoare și-a exprimat voința ca fapte precum cele deduse judecății de față să fie examinate prin prisma noilor norme de incriminare, adaptate schimbărilor petrecute în corpul social. Aliniindu-se legislațiilor modeme prin adoptarea Legii nr. 300/2006. de ratificare a Convenției Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane (publicată în M. Of. nr. 622 din 19 iulie 2006), țara noastră a introdus în dreptul intern un instrument juridic extrem de util în conturarea infracțiunilor examinate mai sus.

Astfel, potrivit definițiilor date prin art. 4 din Convenție:

„a) expresia trafic de ființe umane desemnează recrutarea, transportul, transferul, cazarea sau primirea persoanelor, prin amenințarea cu ori prin utilizarea forței sau a altor forme de constrângere, prin răpire, fraudă. înșelăciune, abuz de autoritate ori de o situație de vulnerabilitate. Exploatarea cuprinde cel puțin exploatarea prostituției celorlalți sau alte forme de exploatare sexuală.

b) consimțământul unei victime a traficului de ființe umane la exploatarea enunțată la lit. a) nu prezintă relevanță atunci când a fost utilizat unul dintre mijloacele enunțate la lit. a);

c) recrutarea, transportul, transferul, cazarea sau primirea unui copil în scopul exploatării se consideră trafic de ființe umane, chiar dacă nu implica nici unul dintre mijloacele enunțate la lit. a);

d) termenul copil desemnează orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani”.

Preluând această viziune asupra modalității de incriminare a faptelor de trafic, legiuitorul național a prevăzut expres, în cuprinsul art. 16 din Legea nr. 678/2001 că, și atunci când victima consimte, răspunderea penală a făptuitorului nu este înlăturată.

Prin edictarea Legii nr. 678/2001, legiuitorul a urmărit să instituie în ordinea de drept națională un grad foarte ridicat de protecție, aproape absolut, în favoarea persoanelor minore considerate victime ale traficului de ființe umane, față de orice acțiune menită să îi aducă în poziția de obiecte ale exploatării sexuale.

Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 reținută în sarcina inculpaților :

Incriminată la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate (act normativ ce a intrat în vigoare la data de 28 februarie 2003), infracțiunea de „constituire a unui grup infracțional organizat” presupune, sub aspectul laturii obiective, comiterea uneia dintre următoarele acțiuni alternative: inițiere, constituire, aderare sau sprijinire. Fiecare dintre aceste 4 acțiuni alternative trebuie să se refere la un grup infracțional organizat. Facem trimitere la cele arătate în introducerea situației în fapt a prezentului dosar și la actele materiale comise de fiecare inculpat.

Noțiunea de „grup infracțional organizat” este definită în art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003 și constă în „grupul structural, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii unei sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau un alt beneficiu material”.

Rezultă din această definiție că grupul infracțional organizat, în sensul dispozițiilor Legii nr. 39/2003, presupune îndeplinirea mai multor condiții, și anume:

- numărul minim al membrilor grupului să fie de 3 persoane;

- să existe o anumită organizare a grupului, adică fiecare membru să aibă un rol determinat, nefiind exclusă și o organizare ierarhică;

- acțiunile grupului să se desfășoare în mod coordonat;

- grupul să existe pentru o anumită perioadă de timp;

- să se urmărească un dublu scop, respectiv comiterea de infracțiuni grave (dintre cele enumerate la pct. 1-20 de la lit. b) a art. 2 din Legea 39/2003) și obținerea unui avantaj material.

În cauză, analizând activitatea infracțională dovedit că a fost comisă de inculpații P.M., P.C., M.C.C., M. (fostă B.) M., M.M., C.M., C. (fost B.) V., M. (născută M.) A.M., N.C. se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Cei patru tineri din Belcești se cunoșteau, așa cum s-a arătat anterior, fiind vecini și în anumite cazuri rude și afini. Din probele dosarului rezultă că inițial P.M. și B.M. s-au prostituat în Italia sub „protecția cetățeanului moldovean A.D. (care a și fost arestat pentru acesta).”, după care, împreună cu soții lor au continuat propria activitate de trafic de persoane în vederea practicării prostituției, colaborând în continuare cu Alexandru D., M.A.M. și C.M., inițial prostituate și ele, desfășurând aceste activități pe același teritoriu. au hotărât, la rândul lor, considerând probabil că este mai profitabil, ca împreună cu concubinii lor, care ulterior le-au devenit și soți, să desfășoare activitate de trafic de persoane în vederea practicării prostituției, sub supravegherea numitului D.A.

Constituirea grupului - inițiativa și condițiile nu au putut fi stabilite din cauza lipsei de cooperare a inculpaților cu organele judiciare.

Din probatoriul administrat a rezultatat că grupul, constituit din P.M., P.C. M.C.C., M. (fostă B.) M., M.M., C.M., C. (fost B.) V., M. (născută M.) A.M., N.C. a avut continuitate în timp, pe perioada anilor 2003- 2004. desfășurându-și activitatea în felul următor:

- pe teritoriul României inculpații P.C., M.C.C., M. (fostă B.) M.. M.M., N.C. și C. (B.) V. se ocupau de racolarea tinerelor provenind din familii nevoiașe cu un grad de instrucție scăzut și cu o inserție socială slabă. promițându-le locuri de muncă oneste, ca și chelnerițe, dansatoare. menajere. dame de companie, ori prezentându-le avantajele prostituției, creându-le perspectiva falsă a obținerii unor sume importante de bani practicând prostituția în libertate și în condiții decente. potrivit propriilor alegeri, urmând ca veniturile să fie împărțite în mod egal. Racolarea fetelor se făcea atât pentru practicarea prostituției în favoarea lor, dar și pentru D.A.

- inculpații P.C., M.C.C., M.M., N.C. și C. (B.) V. se ocupau de obținerea documentelor de călătorie, însoțind victimele de serviciile de evidență a populației și de eliberare a pașapoartelor. Pe durata necesară obținerii acestor documente, cazarea victimelor se făcea într-un apartament din Iași, de pe strada Nicolina. închiriat de Inculpații C.M. și C. (B.) V. sau într-un apartament de pe șoseaua Păcurari, închiriat de M.C.C. și B.M.

- transportul pe ruta Iași - Padova se asigura de către P.M., B.M., M.M., M.A.M., C.M.

- cazarea fetelor se realiza pe strada Vigo D’Arzere într-un imobil închiriat de D.A., care avea și drept de rezidență în Italia.

- supravegherea fetelor în stradă se realiza de toți inculpații, întotdeauna în cooperare cu D.A.

În ceea ce privește împărțirea sumelor câștigate, instanța de fond reține că, fără a afecta coeziunea grupului, banii primiți de fiecare dintre cuplurile M., Cojocariu, P.. și M. se împărțeau între ei, precum și cu D.A., victimelor nefiindu-le dată nici o sumă de bani, cu mici excepții constând în sume infime. Fiecare dintre cupluri avea obligația de a plăti sume de bani lui D.A., precum și de a-i aduce fete din România în vederea practicării prostituției.

Au susținut inculpații că au acționat separat, că nu au știut unii cu ce se ocupă ceilalți și cu atât mai mult nu au avut reprezentarea formării sau sprijinirii unui grup infracțional.

Din declarațiilor părților vătămate rezultă că deși fiecare cuplu avea fetele lui. însă inculpații colaborau organizat și se sprijineau reciproc în toate activitățile.

G.L.- racolată de P.C., cazată în apartamentul din Șoseaua Păcurari, unde locuiau soții M., transportată în Italia împreună cu partea vătămată Z.V. de M.C.C., M. (fostă B.) M., P.C. și P.M. - pe teritoriul României, și de M. (fostă B.) M. și P.M. după ieșirea din țară, cazate la imobilul lui D.A. Supravegherea desfășurării activității de prostituție se realiza de aceleași inculpate care cumpărau haine victimelor și pregăteau mâncarea..In tot timpul cât m-am prostituat acolo atât P.M. cât și B.M. supervizau activitatea noastră'*. Activitatea ei a încetat ca urmare a evadării de sub supravegherea inculpaților.

R.E.,_racolată de P.C. cazată într-un apartament, aici cunoscându-i pe inculpatul M.C.C. și pe numita L.G.E. transportată către Italia împreună cu inculpații P.C. și M.C.C. precum și cu numita L.G.E., a fost cazată în apartamentul lui D.A., a fost supravegheată la stradă de soții P. urma regulile din casă impuse strict de P.C. și M.C., M.M. și P.M. făceau mâncare și se prostituau și ele. Activitatea ei fost oprită de arestarea lui D.A., în noiembrie 2003, când a fost abandonată în Italia de inculpați, fără a primi vreun ban, soții P. și M. întorcându-se în România.

L.G.E., racolată de M.C.C. și B.M., partea vătămată a plecat către Italia împreună cu inculpații P.C. și M.C.C. precum și cu partea vătămată R.E., a fost cazată în apartamentul lui D.A., a fost supravegheată la stradă de soții P., urma regulile din casă impuse strict de P.C. și M.C., M.M. și P.M. făceau mâncare și se prostituau și ele, s-a prostituat pentru soții M., după care a fost dată lui D.A., prostituându-se pentru acesta. Activitatea ei fost oprită de arestarea lui D.A., în noiembrie 2003, când a fost abandonată în Italia de inculpați.

Z.V., minoră, racolată de B.M. și M.C.C., cazată într-un apartament unde se mai aflau și numita G.L. și inculpații P.M. și P.C., transportată în Italia cu un autocar împreună cu numita G.L. și inculpatele B.M. și P.M., s-a prostituat împreună cu G.L. împreună cu care locuia, banii fiindu-i luați de B.M. și dați lui M.C.C. Activitatea sa a încetat la amenințarea telefonică a tatălui părții vătămate cu sesizarea autorităților din România.

V.O.G., racolată de B.M. și M.C.C., cazată într-un apartament situat în cartierul Nicolina, timp de o săptămână, unde a locuit și împreună cu numita H.R.I., transportată pe ruta Iași - Italia de către inculpații B.M. și M.C.C., cazată într-un imobil care aparține învinuitului D.A., unde au locuit și B.M. și M.C.C., s-a prostituat în beneficiul și sub supravegherea inculpaților B.M. și M.C.C. timp de două luni de zile. Activitatea ei a fost întreruptă de arestarea lui D.A. și a inculpatelor P.M. și B.M., fetele „împrăștiindu-se fiecare pe unde a putut”.

D. (ACTUAL C.) A.F., racolată de M.M. și N.C., cererea de eliberare a actului de identitate pe numele părții vătămate D.A.F. a fost completată de N.C., cererea de eliberare a pașaportului pe numele părții vătămate D.A.F. a fost completată de N.C.; Transportul a fost realizat pe ruta Iași - Padova de către inculpații M.M. și M.A.M., Cazarea părții vătămate s-a realizat de către aceiași inculpați în apartamentul numitului D.A. și apoi la un hotel, Supravegherea și controlul în stradă s-a realizat de către numitul D.A. care le urmărea, repatrierea a fost dispusă de M.M., de teama autorităților având în vedere că M.A.M. fusese reținută împreună cu N.C., iar partea vătămată fusese identificată în stradă de organele de poliție.

H.A.M. - racolată de inculpații M.M. și N.C., cazată în unde imobilul din cartierul Nicolina în i-a cunoscut pe inculpații B.V. și C.M. care locuiau în respectivul apartament, transferată locuiască într-un apartament situat în cartierul Păcurari (la etajul 10) unde a stat cea. 7 zile împreună cu M.M. și D.A.F., transportată în Italia de M.M., localitatea Padova, pe drum fiind întâmpinați de inculpata M.A.M., care se afla deja în Italia, cazată imobilul aparținând cetățeanului moldovean D.A., supravegheată la stradă de M.M. și D., dată în contul unei datorii lui D. pentru care s-a prostituat până la evadare, care s-a realizat cu ajutorul unui albanez.

C. (fostă C.) A.N., racolată de către inculpatul N.C. care i-a facilitat obținerea pașaportului, suportând cheltuielile de transport și cazare, completând în numele ei formularul tip cerere la Serviciul Pașapoarte Iași, transportul asigurat de G.V.M. (sora inculpatului M.M.), ajunsă în localitatea Veneția din Italia a fost așteptată de către M.A.M. care a cazat-o a în imobilul lui D.A., supravegheată de M.A.M., banii „produși'* de către ea fiind luați de către inculpatul M.M. S-a întors în țară la expirarea vizei. Banii obținuți de către ea sau de către celelalte tinere și care ajungeau în posesia traficanților erau transportați în România prin intermediul inculpatului M.C.C. sau a învinuitului D.A. sau prin transportatori ce făceau curse pe ruta Italia - România, fie prin sistemele de transfer bancar W.U. sau M.G., fiind trimiși de către inculpatul M.M., surorii sale, numita G.V.M.

M.P.O. - racolată de M.A.M., cazată într-un apartament din Iași, strada Păcurari, unde a întâlnit-o pe numita D.E., transportată de soții M. și D.E. în Italia, Padova. cheltuielile de transport fiind asigurate de către inculpați. Aici, ea a fost cazată la un hotel, împreună cu D.E., unde l-a cunoscut pe numitul D.A. Supravegheată la stradă de cetățeanul moldovean și de către inculpatul M.M. A denunțat autoritățile italiene, faptul că fusese traficată de către soții M. și de către D.A., care au organizat un flagrant, în urma căruia au fost reținuți D.A. și M.M.

I.V. - racolată de C.M. și B.V., cazată de către inculpații B.V. și C.M. într-un apartament, situat în cartierul Nicolina I, închiriat de către aceștia, transportată de inculpata C.M., cu o mașină de ocazie, până în Italia, în orașul Padova, așteptată de B.M. și M.C.C. care le-au însoțit pe strada Vigo D'Arzere, unde au fost cazate, în imobilul închiriat de către învinuitul D.A., supravegheată la stradă de C.M., practicând prostituția, iar după arestarea acesteia, a fost preluată de M.C.C., apoi de către inculpatul D.A.

Inculpații P.M., P.C., M.C.C., M. (fostă B.) M., M.M., C.M., M. (născută M.) A.M., N.C. au locuit în toată perioada în care s-au aflat pe teritoriul Italiei în imobilul lui D.A. unde erau cazate în același timp aproximativ 22 de tinere victime. Numărul inculpaților și modalitatea lor de acțiune au fost de natură să le asigure succesul și paralizeze voința victimelor de a acționa. Inculpatele și victimele erau în permanență supravegheate în stradă de D.A., inculpații se sprijineau reciproc, dar nu puteau funcționa fără activitatea acestuia, dovadă fiind faptul că la arestarea unuia dintre inculpații P.M., P.C., M.C.C., M. (fostă B.) M., M.M., C.M., C. (fost B.) V., M. (născută M.) A.M., N.C., activitatea de trafic de persoane continua aproximativ în același mod, fetele fiind lăsate să plece sau preluate de altul dintre inculpați, pe când la momentul arestării lui D. activitatea a încetat.

A arătat instanța de fond că inculpații P.M., P.C., M.C.C., M. (fostă B.) M., M.M., C.M., C. (fost B.) V., M. (născută M.) A.M., N.C. au acționat nu în condițiile unei participației ocazionale, ci în condițiile participației constituite așa cum este prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, nefiind necesar pentru reținerea infracțiunii, ca fiecare dintre inculpați să îndeplinească un singur rol, să participe la fiecare infracțiune care intră în scopul grupului, atât timp cât, din probatoriul administrat rezultă voința lor comună de racola și duce în Italia în scopul exploatării prin practicarea prostituției și în vederea obținerii de venituri a câtor mai multe fete, amăgite cu perspectiva unor câștiguri pe care inculpații știau de la început că nu le vor permite să le obțină.

În opinia instanței de fond, aceste activități ale inculpaților P.M., P.C., M.C.C., M. (fostă B.) M., M.M.. C.M., C. (fost B.) V., M. (născută M.) A.M., N.C., plasate după 28 februarie 2003, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de inițierea sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Sub aspectul încadrărilor juridice date faptelor inculpaților P.M., P.C., M.C.C., M. (fostă B.) M., M.M., C.M., C. (fost B.) V., M. (născută M.) A.M., N.C., instanța reține că toată activitatea infracțională dedusă judecății conform art. 317 C. proc. pen. s-a desfășurat în timp înaintea de modificarea legii nr. 678/2001 prin O.U.G. nr. 79 din 14 iulie 2005, prin care s-au modificat conținutul agravantelor infracțiunii de trafic de minori prevăzută de art. 13 din lege și limitele de pedeapsă pentru aceeași infracțiune, constatând că legea veche este mai favorabilă inculpaților din perspectiva cuantumului pedepselor principale, instanța a dispus schimbarea încadrării juridice date tuturor faptelor inculpaților, urmând a reține că în conflictul de legi în timp, legea mai veche este mai favorabilă inculpaților, se vor aplica dispozițiile acestei legi și ale art. 13 C. pen.

La termenul de judecată din data de 18 martie 2010 instanța, din oficiu, a pus în discuția contradictorie a părților, următoarele eventuale schimbări de încadrare juridică, respectiv:

- în ceea ce privește pe inculpatul M.M., schimbarea încadrării juridice, în sensul înlăturării din încadrarea juridică astfel cum a fost reținută a dispozițiilor art. 37 lit. b) C. pen., motivat de posibila incidență a dispoz. art. 38 C. pen. cu privire la faptele din antecedență.

- în ceea ce privește pe inculpatul C. (B.) V., înlăturarea din încadrarea juridică astfel cum a fost reținută a dispoz. art. 37 lit. b) C. pen.

Instanța de fond a dispus schimbarea încadrărilor în sensul pus în discuție pentru următoarele considerente:

În mod greșit s-a reținut prin rechizitoriu că inculpatul M.M. este recidivist postexecutoriu, el fiind condamnat prin sentința penală nr. 3872 din 25 noiembrie 1997 a Judecătoriei Iași la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Din analiza fișei de antecedente penale a inculpatului M.M. și a sentințelor atașate la dosar în cursul cercetării judecătorești rezultă că infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului M.M. prin sentința indicată, cât și toată antecedența sa penală se compune din infracțiuni comise în timpul minorității, fiind incidente dispozițiile art. 38 C. pen. cu privire la primul termen al pluralității de infracțiuni care împiedică formarea recidivei.

Din analiza fișei de antecedente penale a inculpatului C. (B.) V. și atașate la dosar în cursul cercetării judecătorești rezultă că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.

Inculpatul P.C. este recidivist postcondamnatoriu, el fiind condamnat prin sentința penală nr. 1643/2001 a Judecătoriei Arad la pedeapsa închisorii de 1 ani și o lună cu aplicarea art. 86 C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat din care a fost scăzută perioada de arest preventiv stabilindu-se un termen de încercare de 2 ani și 6 luni (sentința penală nr. 219 din 19 aprilie 2002 a Judecătoriei Hârlău) - fila 438.

Inculpatul M.C.C. este recidivist postexecutoriu, el fiind condamnat prin sentința penală nr. 99 din 25 iunie 1996 a Tribunalului Iași la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de viol.

Inculpatul N.C. este recidivist postexecutoriu, el fiind condamnat prin sentința penală nr. 416 din 04 martie 1998 a Judecătoriei Pașcani la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat.

Fiind dovedită existența faptelor, comiterea acestora de către inculpați cu vinovăție, prezumția de nevinovăție instituită în favoarea lor fiind răsturnată, instanța a dispus antrenarea răspunderii penale a inculpaților P.M., P.C., M.C.C., M. (fostă B.) M., M.M., C.M., C. (fost B.) V., M. (născută M.) A.M., N.C.

La individualizarea judiciară a pedepselor și a modului lor de executare, instanța de fonda avut în vedere criteriile generale de individualizare înscrise la art. 72 C. pen.

Astfel, instanța de fond a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textul de incriminare, de dispozițiile părții generale ale Codului penal și regimul de sancționare al infracțiunii consumate, va ține seama de dispozițiile art. 42 C. pen. care reglementează tratamentul sancționator al infracțiunii continuate care reprezintă o cauză generală de agravare a pedepsei, de gradul de pericol social concret ridicat pe care îl prezintă fiecare infracțiune comisă, de perioada de timp în care s-au desfășurat și, implicit, de numărul materiale realizate, de consecințele produse asupra stării fizice și psihice a victimelor, de urmările care puteau fi produse. de tratamentul la care acestea au fost supuse de fiecare dintre inculpați, de circumstanțele personale ale inculpaților, inclusiv de antecedentele lor penale, și de atitudinea lor procesuală pe parcursul prezentei proceduri.

Cu privire la fiecare dintre inculpați, instanța de fond a reținut datele care îi circumstanțiază, așa cum sunt cuprinse în referatele de evaluare psihosocială emise de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași ( filele 442-498 dosarul instanței). Notă comună a acestor referate o reprezintă gradul redus de conștientizare a gravității faptelor comise, lipsa empatiei față de victime și desconsiderarea lor. atitudinea egocentrică și de supraevaluare a valorii propriei persoane. raportat la alte ființe umane reduse la stadiul de obiecte, precum și o anumită inserție socială a acestora după impunerea obligației judiciare de a nu părăsi teritoriul țării.

Faptele comise de toți inculpații sunt dovada unei conștiințe înapoiate și extrem de periculoase. Modul organizat și perseverența cu care inculpații au acționat, intervalul îndelungat de timp acoperit de ei prin actele repetate ce le-au comis în realizarea infracțiunilor de gravitate deosebită pe care le-au săvârșit. concretizate în supunerea tinerelor pe care le racolau, în scopurile parazitare urmărite de ei. la violențe și alte forme de constrângere fizică sau morală, în condiții de îngrădire a posibilității lor de a se deplasa și chiar de lipsire totală de libertate, precum și cu impunerea practicării de ocupații dezonorante și cu riscuri majore pentru sănătatea și integritatea lor psihică, demonstrează accentuatul grad de pericol social prezentat de ei, încât tratamentul penal ce se impune a fi aplicat trebuie să fie corespunzător.

Mai mult, cupiditatea vădită de care au dat dovadă inculpații prin preluarea și reținerea doar pentru ei a totalității sumelor de bani încasate de tinerele pe care le-au supus unei exploatări sexuale de durată impune aprecierea că toți s-au situat pe una din cele mai joase trepte ale demnității umane, astfel încât se impune detenția efectivă, ca modalitate de individualizarea a executării pedepsei în cazul fiecăruia dintre ei, care să fie suficientă pentru a le asigura reeducarea prin rigoarea ei și exclud acordarea de circumstanțe atenuante inculpaților P.M., P.C., M.C.C., M. (fostă B.) M., M.M., M. (născută M.) A.M., N.C.

Instanța de fond a reținut că toate probele administrate de acești inculpați pentru dovedirea circumstanțelor lor personale nu stabilesc decât aspecte ce țin de limita minimă a normalului (lipsa antecedentelor penale și lipsa conflictelor cu persoanele din localitate, întemeierea unei familii și procrearea ) și nu permit reținerea legală a vreunei circumstanțe atenuante, astfel cum s-a solicitat de către apărare.

În ceea ce privește pe inculpații C.M., C. (fost B.) V., instanța reține că aceștia nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, că în prezenta cauză au fost trimiși în judecată pentru comiterea unui singur act material de trafic de persoane comis față de victima I.V., că inculpatul B.V. a dat dovadă de o minimă decență dând și victimei o foarte mică sumă de bani, din ceea ce câștigase, și față și de conduita celor doi inculpați până la pronunțarea prezentei sentințe, instanța a reținut în favoarea lor circumstanța atenuantă legală prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen., fiind obligată a aplica pedepse situate sub minimele speciale legale.

De asemenea, instanța de fond a avut în vedere și faptul că aplicarea unor pedepse exagerat de mari față de toți inculpații P.M., P.C., M.C.C., M. (fostă B.) M., M.M., M. (fostă M.) A.M., N.C. nu stimulează efortul condamnaților de îndreptare și nu răspunde scopului prevăzută de art. 52 C. pen.

Instanța a avut în vedere și aspectele pozitive conturate de referatele de evaluare psihosocială și de înscrisurile depuse de inculpați, care, după data comiterii faptelor, și-au constituit familii închegate și au găsit, în majoritate, modalități oneste de a-și câștiga resursele necesare traiului.

Față de aceste considerente, având în vedere și gradul de participare al fiecăruia dintre inculpați la comiterea fiecărui act material, precum și atitudinea și conduita procesuală ale inculpaților P.M., P.C., M.C.C., M. (fostă B.) M.M. și M.A.M., instanța de fond a aplicat acestora pedepse orientate spre minimul special legal pentru fiecare infracțiune, tară a aplica sporuri de pedeapsă corespunzătoare pluralității de infracțiuni. In ceea ce o privește pe M.A.M. instanța a avut în vedere și faptul că aceasta s-a sustras de la urmărirea penală și de la efectuarea cercetării judecătorești.

Față de toți inculpații s-a aplicat pedeapsa complementară impusă de drept prin norme imperative.

Sub aspectul acțiunilor civile alăturate celei penale, instanța de fond reține că părțile vătămate G.L. și R.E. au solicitat obligarea la plata sumelor obținute de ele prin practicarea prostituției considerându-se îndreptățite să li se plătească aceste sume pentru care au muncit”, fiind vorba de dreptul de dispoziție față de propriul corp. Instanța reține că părțile civile nu au invocat și nu au dovedit existența unui prejudiciu,ci doar faptul că sunt îndreptățite la aceste sume de bani, care li s-ar cuveni, fiind ale lor. Ele nu sunt îndreptățite să obțină cu titlul de despăgubiri civile sume de bani pe care le-au obținut ca urmare a încălcării normelor de conviețuire și conduitei morale general acceptate In consecință, în baza art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 14 C. proc. pen., art. 998 și următoarele C. civ. s-au respins ca nefondate acțiunile civile formulate de G. (născută C.) L. și R.E.

Cu privire la acțiunile civile formulate de C. (fostă C.) A.N., C. (fostă D.) A.F., Z.V., instanța reține că părțile vătămate s-au constituit părți civile în procesul penal solicitând obligarea inculpaților care le-au exploatat la plata unor despăgubiri reprezentând prejudiciul suferit prin faptele acestora. In ceea ce privește daunele materiale, compuse din sumele de bani ocazionate de refacere sănătății părții vătămate Z.V., care a pretins că s-a îmbolnăvit ca urmare a faptelor a cărei victimă a fost, instanța reține că partea civilă, asistată de apărător, acționând în conformitate cu principiul disponibilității care guvernează acțiunea civilă alăturată celei penale în procesul penal nu a probat existența reală a prejudiciului, realitatea afecțiunilor invocate și nici cuantumul prejudiciului pretins, iar părțile civile C. (fostă C.) A.N. și C. (fostă D.) A.F. nu au justificat în nici un fel solicitarea acordării unor despăgubiri pentru un prejudiciu diferit de cel moral invocat.

În ceea ce privește daunele morale solicitate, instanța de fond reține că părțile civile au suferit un prejudiciu ca urmarea faptelor inculpaților, fiind reduse la stadiul de obiecte producătoare de venituri, lipsite de libertate și dreptul de a dispune de propria persoană, C. (fostă C.) A.N. a fost supusă violențelor fizice și psihice și ținută într-un mediu închis timp de mai multe zile, toate părțile civile fiind înșelate de avantajele iluzorii ale prostituției și private de șansa unei vieți normale în condiții de moralitate, C. (fostă D.) A.F. a fost reținută în arestul poliției italiene timp de două zile. Toate acestea se constituie pentru părțile civile într-o daună care le dă dreptul la o justă despăgubire, apreciată de instanță prin sume de natură a compensa bucuriile firești de care părțile civile au fost lipsite prin faptele inculpaților în persoanele cărora sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale. In consecință, instanța, în baza art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 14 C. proc. pen., art. 998 și următoarele C. civ. a admis în parte acțiunea civilă formulată de Z.V. și a obligat în solidar pe inculpații M.C.C. și M. (fostă B.) M. la plata sumei de 3000 de euro prin echivalent în lei, la cursul B.N.R. din ziua plății, către partea civilă Z.V., cu titlul de despăgubiri civile, daune morale.

În temeiul dispozițiilor art. 357 C. proc. pen. raportat la art. 163 C. proc. pen. s-au menținut și măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanța nr. 181D/P/2005 din 10 aprilie 2006.

Împotriva sentinței, au declarat apel, după cum urmează:

1 procurorul numai cu privire la inculpata M.A.M., cu motivarea că aceasta a săvârșit faptele în termenul de încercare stabilit prin sentința penală nr. 478 din 12 decembrie 2001 a Judecătoriei Deta, sentință definitivă prin neapelare, prin care s-a aplicat inculpatei o pedeapsă rezultantă de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării;

2 inculpata M.A.M. cu motivarea că:

- în mod greșit a fost condamnată pentru infracțiunea de trafic de persoane, actele materiale realizează elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism, așa cum rezultă din probele administrate.

- că în perioada 2003 - 2006 a executat o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru proxenetism, parte vătămată fiind M.O.

- că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003. în sensul că nu a existat un grup infracțional organizat.

- că situația de fapt reținută de instanță nu este susținută de probele administrate, nu a realizat activități de transport ori găzduire a părților vătămate D., C., H., C., M.

- pedeapsa aplicată este prea mare, reeducarea fiind posibilă prin suspendarea executării pedepsei urmare a reducerii pedepsei prin schimbarea încadrării juridice.

- că partea civilă C. (D.) nu s-a constituit parte civilă în termenul prevăzut de lege, că nu era îndreptățită la despăgubiri civile întrucât a practicat prostituția de bună voie, s-a constituit parte civilă abia la termenul din 5 ianuarie 2009.

3 inculpatul C.V. cu motivarea că:

- în mod greșit s-a reținut existența infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, având în vedere că nu s-a stabilit cum a fost inițiat grupul infracțional, nu sunt relevate sarcinile membrilor, colaborarea dintre ei.

- modalitatea de executare a pedepsei nu este corectă față de circumstanțele personale atenuante.

4 inculpata C.M. cu motivarea că din probele administrate nu rezultă existența faptei prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, că pedeapsa și modalitatea de executare au fost greșit individualizate având în vedere conduita ei socială.

5 inculpații P.C. și P.M. cu motivarea că faptele realizează elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism și nu trafic de persoane, că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, aceasta având în vedere că victimele nu au fost racolate prin înșelăciune, ori forțate să se prostitueze, că nu este realizată latura obiectivă a infracțiunii de inițiere sau constituire de grup infracțional organizat întrucât nu au existat legături între inculpați, că pedepsele au fost greșit individualizate, că trebuiau reținute circumstanțe atenuante.

6 inculpații M.C.C. și M.M. cu motivarea că nu sunt realizate elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de persoane întrucât nu au existat acțiuni de amenințare, constrângeri, violență, fraudă, înșelăciune, abuz de autoritate, ori profit de neputința victimelor de a se apăra, că acțiunea lor se circumscrie conținutului infracțiunii prevăzută de art. 329 alin. (2) C. pen., că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39//2003 întrucât între inculpați au avut loc doar acțiuni conjuncturale, că pedepsele trebuie reduse urmare a schimbării de încadrare juridică.

7 inculpatul N.C. cu motivarea că din probele administrate nu rezultă că a constrâns părțile vătămate la practicarea prostituției, că probele administrate nu susțin existența faptei prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, că pedepsele aplicate sunt prea mari, că partea vătămată Ceaușu s-a constituit tardiv parte civilă.

8 inculpatul M.M. cu motivarea că faptele au fost greșit încadrate juridic, nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, nu s-a avut în vedere decizia I.C.C.J. nr. XVI/2007 prin care s-a făcut distincția între infracțiunile de trafic de persoane și proxenetism, că nu sunt întrunite elementele constitutive a infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, că se impune recunoașterea pe cale incidentală a sentinței nr. 3713/2004 a Tribunalului din Padova - Italia, hotărâre în care calitatea de victimă a infracțiunii de proxenetism a fost partea vătămată U.P.O. și pe cale de consecință deducerea pedepsei executată, că pedepsele aplicate sunt prea mari, că față de conduita inculpatului acestea pot fi reduse.

În vederea soluționării apelurilor au fost depuse în copie și traduse sentințele prin care inculpatul M.M. și inculpata M.A.M. au fost condamnați în Italia, ordinele de executare, înscrisuri ce caracterizează persoana inculpaților, înscrisuri din care rezultă modul de executare a pedepsei stabilită de instanțele italiene pentru inculpata M.A.M. A fost depusă sentința penală 1744/2011 a Judecătoriei Iași prin care a fost recunoscută sentința penală din 1 aprilie 2004 a Tribunalului Padova prin care a fost condamnată inculpata M.A.M. Au fost solicitate relații cu privire la cazierul judiciar al inculpatei M.A.M. și a fost înaintată de Judecătoria Deta sentința penală nr. 478 din 12 decembrie 2001.

Prin decizia penală nr. 188 din 24 noiembrie 2011, Curtea de Apel Iași, secția penală, a dispus următoarele:

A admis apelul declarat de procuror împotriva sentinței penale nr. 207 din 16 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul Iași în Dosarul nr. 5701/99/2007, sentință pe care a desființat-o, în parte, în ceea ce o privește pe inculpata M.A.M., în sensul că a reținut art. 37 lit. a) C. pen. la încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost condamnată inculpata M.A.M.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

A respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații M.A.M., N.C., P.C., P.M., C.V., C.M., M.M., M.C.C. și M. (B.) M. împotriva aceleiași sentințe.

A respins cererile formulate de inculpații M.A.M., M.M. și N.C.

A obligat apelanții inculpații să plătească statului câte 1.000 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a dispune în acest sens, instanța de prim control judiciar a reținut următoarele:

S-a apreciat că apelul declarat de procuror este fondat doar în ce privește critica referitoare la existența pluralității, de tipul recidivei, pentru inculpata M.A.M. Prin sentința penală nr. 478 din 12 decembrie 2001 a Judecătoriei Deta, inculpata M.A.M. a fost condamnată la o pedeapsă rezultantă de 8 luni închisoare, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată condiționat. Față de data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare 23 decembrie 2001 termenul de încercare s-a împlinit la data de 24 august 2004. In raport cu data când a început activitatea infracțională a inculpatei M.A.M. în prezenta cauză, aprilie 2003, fapta a fost săvârșită în termenul de încercare, dar în raport de data când se consideră că au fost descoperite faptele, septembrie 2005, (a se vedea procesul - verbal de sesizare din oficiu din 27 septembrie 2005 a B.C.C.O.A. Iași) revocarea suspendării executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 478 din 12 decembrie 2001 a Judecătoriei Deta nu mai poate fi dispusă având în vedere dispozițiile art. 83 alin. (2) C. pen. în raport de condamnarea dispusă prin sentința penală nr. 478/2011 a Judecătoriei Deta, față de pedeapsa aplicată de 8 luni închisoare și momentul consumării faptelor din prezenta cauză, se poate reține incidența în cazul inculpatei M.A.M. doar a dispozițiilor art. 37 lit. a) C. pen., fără a mai putea revoca și apoi adăuga pedeapsa de 8 luni închisoare.

Cu privire la apelurile declarate de inculpați și la cererile de contopire ori recunoaștere a unor hotărâri străine pe cale incidentală, instanța de apel a apreciat că nu sunt fondate, cu următoarea motivare:

Prima instanță a reținut o situație de fapt conformă cu probele administrate, a făcut o corectă aplicarea a dispozițiilor legale incidente asupra fondului, a individualizat pedepsele cu luarea în considerație a tuturor criteriilor generale enumerate de art. 72 C. pen. și a soluționat corect latura civilă a cauzei. In considerentele hotărârii apelate sunt descrise în detaliu condițiile în care părțile vătămate au fost racolate, racolare care s-a făcut prin înșelare, în modalitatea promiterii de locuri de muncă, ori în modalitatea de practicare liberă a prostituției și obținere de venituri mari. Din probele administrate rezultă fără echivoc că victimele după ce au fost racolate, o parte din ele chiar în vederea practicării prostituției, inculpații le-au impus alte condiții decât cele promise, nu au primit banii promiși, au fost controlate, lovite, amenințate, unele dintre ele fiind nevoite să apeleze la autoritățile italiene pentru repatriere. în condițiile în care s-au exercitat de către inculpați acțiuni de obligare a părților vătămate la practicarea prostituției, după ce în prealabil acestea au fost racolate prin înșelăciune, urmată de transportarea lor în Italia, cazarea, manopere care au fost făcute în scopul exploatării acestora, faptele realizează elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de persoane în modalitățile reținute de prima instanță. De asemenea, în condițiile în care inculpații au avut de la începutul activității infracționale reprezentarea că părțile vătămate vor practica prostituția dar nu în mod liber ci prin obligarea lor prin diferite metode, acțiunile întreprinse se circumscriu conținutului activității de exploatare a unei persoane în sensul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 678/2001.

S-a apreciat că încadrarea juridică a faptelor nu contravine deciziei în interesul legii nr. XVI/2007 având în vedere că prin activităților lor inculpații au încălcat dreptul la libertatea de voință și acțiune a părților vătămate după ce acestea au fost racolate prin înșelăciune. Cu privire la fapta de constituire de grup infracțional organizat, incriminată de art. 7 din Legea nr. 39/2003, prima instanță a făcut o analiză completă a situației de fapt și a reținut motivat că fapta se circumscrie conținutului acestei infracțiuni. Nu are relevanță modul cum s-a inițiat s-au constituit grupul infracțional, ci faptul că inculpații care se cunoșteau între ei, au acționat într-un grup structurat mai mare de trei persoane o perioadă de timp, au acționat coordonat în scopul săvârșirii infracțiunilor obținând direct și indirect beneficii financiare. Din probele administrate rezultă fără echivoc că între inculpați au existat acțiuni de cooperare, caracterul continuat al faptelor pe care le-au săvârșit exclude ideea existenței unui grup format ocazional sau incidența art. 8 din Legea nr. 39/2003.

S-a constatat că prima instanță a făcut o analiză detaliată asupra împrejurărilor de fapt care conduc la existența infracțiunii incriminată de art. 7 din Legea nr. 39/2003. Considerentele sentinței. în opinia instanței de apel, răspund la criticile aduse de toți inculpații cu privire la încadrarea juridică a faptelor și la inexistența infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Cu privire la individualizarea pedepselor, s-a constatat că prima instanță a avut în vedere toate criteriile enumerate la art. 72 C. pen., pentru fiecare inculpat stabilind pedepse în raport de contribuția la săvârșirea faptelor, de conduita lor generală și procesuală, de antecedența lor penală. Pedepsele aplicate inculpaților, inclusiv cele stabilite inculpaților C.V. și C.M. inculpați pentru care instanța reținând circumstanțe atenuante le-a coborât sub minimul special prevăzut de lege, au fost corect stabilite la limita minimului special prevăzut de lege, față de forma continuată a faptelor de trafic de persoane, de amploarea activității infracționale, nu mai pot fi redus.

Referitor la critica inculpaților M.A.M., M.M. și N.C.. în latura civilă a cauzei, s-a apreciat că nu sunt incidente dispozițiile art. 15 alin. (2) C. proc. pen. Este adevărat că partea vătămată C.A.F. a fost audiată în această calitate la trei termene, 1 ianuarie 2008, 30 octombrie 2008 și 1 septembrie 2009. S-a constituit parte civilă la termenul din 5 ianuarie 2009, în cauza înregistrată sub nr. 3156/99/2008, cauză care a fost reunită la Dosarul nr. 5701/99/2007. după ce instanța, în aplicarea art. 44 din Legea nr. 678/2001 a desemnat apărător din oficiu. Prin urmare, s-a considerat ca fiind citirea actului de sesizare a instanței, pentru partea vătămată, data la care aceasta a avut asigurată asistența juridică, obligatorie pentru părțile vătămate în astfel de cauze pentru a-și susține cererile și pretențiile civile conform dispozițiilor art. 44 din Legea nr. 678/2001. Formularea din norma de drept sus citată, care era în vigoare la data constituirii părții vătămate C.A.F. ca parte civilă, „dreptul să primească asistență juridică obligatorie”, nu contravine conținutului art. 44 din Legea nr. 678/2001 așa cum a fost modificat prin Legea nr. 230/2010.

În ce privește motivul de apel al inculpatei M.A.M., în sensul că pentru o parte din actele materiale a fost condamnată prin sentința penală din 1 aprilie 2004 a Tribunalului din Padova - Italia, hotărâre recunoscută prin sentința penală nr. 1724/2011 a Judecătoriei Iași, din înscrisurile depuse nu rezultă că a fost condamnată pentru acte materiale care să se regăsească și în prezenta cauză. Din înscrisurile depuse rezultă că a înlesnit practicarea prostituției pentru numita T.M. persoană care nu se regăsește în calitate de parte vătămată în prezenta cauză și a înlesnit intrarea pe teritoriul Italiei a unei persoane cu numele M. Prin urmare, s-a apreciat că nu există identitate de acte materiale între cele reținute de Tribunalul Padova și cele din prezenta cauză. Hotărârea de condamnare din Italia, recunoscută pe cale principală de Judecătoria Iași prin sentința penală nr. 1724/2011, nu poate produce efecte sub aspectul rezolvării pluralității de tip concursual cu incidența dispozițiilor art. 36 C. pen. având, în vedere faza procesuală în care a fost formulată cererea și dispozițiilor obligatorii ale deciziei pronunțate în soluționarea recursului în interesul legii nr. LXX/70/2007 a S.U. ale Î.C.C.J. Aceste aspecte juridice, în măsura în care există, pot fi soluționate pe cale principală de către instanța competentă.

Cu referire la cererile inculpaților M.M. și N.C., de recunoaștere pe cale incidentală a sentinței penale din 1 aprilie 2004 a Tribunalului Padova, respectiv nr. 483/2003 din 9 martie 2004 a Tribunalului Milano, instanța de apel reține, pe de o parte, că cererile trebuiau formulate la instanța de fond, iar pe de altă parte, că nu sunt îndeplinite cerințele cu privire la recunoașterea hotărârilor străine. în sensul că înscrisurile depuse nu conțin toate datele de stare civilă necesare pentru identificarea persoanelor care au fost judecate și condamnate de organele judiciare italiene. Astfel, în cazul inculpatului N.C. nu sunt precizate numele părinților și domiciliul din România, situație identică și în cazul inculpatului M.M.. In ambele cazuri.

Persoanele condamnate nu au fost identificate cu C.N.P., iar înscrisurile depuse nu sunt conforme cu dispozițiile art. 168 din Legea nr. 302/2004. Potrivit dispozițiilor normei de drept sus citate, în cazul recunoașterii hotărârilor de condamnare pronunțate în alte state, este necesar o copie autentică a hotărârii de condamnare, o copie a dispozițiilor legale care au stat ca temei de drept al condamnării, înscrisuri care trebuie supralegalizate. Or, față de neîndeplinirea acestor cerințe ale legii, hotărârile pronunțate de organele judiciare italiene nu pot fi recunoscute pe cale incidentală în condițiile art. 134 din Legea nr. 302/2004, dispoziții legale care, de altfel, nici nu reglementează modul de recunoaștere a unei hotărâri străine prin această procedură. Chiar dacă erau îndeplinite condițiile pentru recunoașterea hotărârilor de condamnare pronunțate de instanțele italiene, rezolvarea pluralității infracționale concursuale nu ar fi putut fi făcută având în vedere incidența deciziei în interesul legii dată în aplicarea art. 36 C. pen. Constatarea acestor aspecte poate fi făcută pe cale principală, la cererea părților interesate, de către instanța competentă, după rămânerea definitivă a hotărârii din prezenta cauză. In consecință, cererile formulate de inculpata M.A.M. de contopire a pedepselor, respectiv de recunoaștere a hotărârilor și contopire a pedepselor formulate de inculpații M.M. și N.C., au fost respinse.

În final, s-a mai constatat că în mod greșit, în considerentele și dispozitivul hotărârii, se rețin în cazul inculpatei P.M. incidența dispozițiilor art. 37 lit. a) C. pen., o asemenea pluralitate infracțională nu se regăsește, fiind o eroare materială evidentă, ce urmează a fi corectată la cerere în condițiile art. 195 C. proc. pen.

Împotriva deciziei, au declarat recurs inculpații M.A.M., M. (B.) M., C.M., P.C., P.M., C.V., M.M., M.C.C. și N.C.

Prealabil examinării pe fond a recursurilor, Înalta Curte constată următoarele:

- în apel și în recurs, nu au fost solicitate și administrate probe noi de natură să modifice situația de fapt reținută de instanța de fond și confirmată de instanța de apel;

- de asemenea, motivele de recurs sunt aceleași cu cele de apel, toate constituind, de altfel, și apărări ale inculpaților în cursul judecății în primă instanță;

- au fost depuse motive scrise de recurs numai de către inculpata M.A.M. (fii. 2-10), pentru ceilalți recurenți-inculpați motivele de recurs au fost expuse verbal, în cursul dezbaterilor, și sunt consemnate în partea introductivă a prezentei decizii;

- argumentele în fapt și în drept invocate de apărători pentru susținerea motivelor de recurs sunt aceleași cu cele expuse la instanța de prim control judiciar;

- cazurile de casare invocate au fost cele prevăzute de art. 3859 pct. 17, pct. 18, pct. 12 și pct. 14 C. proc. pen., hotărârile atacate fiind criticate, în sinteză, pentru greșita încadrare juridică a faptelor (apreciindu-se că cea corectă ar fi infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen.), pentru lipsa unui element constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 („grup infracțional organizat”) și, în final, pentru greșita individualizare a pedepselor (solicitându-se reducerea acestora).

în aceste condiții, Înalta Curte își însușește argumentele în fapt și în drept expuse în sentința și decizia atacate, cu evidențierea amplei motivări a hotărârii instanței de fond, apreciind că nu se impune reluarea acestora, ci numai completarea lor, după cum urmează:

Referitor la critica privind încadrarea juridică a faptelor (cazul de casare invocat fiind cel prevăzut de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen.), Înalta Curte constată corecta aplicare de către ambele instanțe a deciziei nr. XVI/2007 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizie pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii.

Întrucât decizia nr. XVI din 19 martie 2007 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost publicată în M. Of. al României nr. 542 din 17 iulie 2008, devenind astfel accesibilă tuturor destinatarilor legii penale (cetățenilor statului român), se apreciază că nu se impune preluarea, în considerentele prezentei decizii, a argumentelor expuse în această decizie, și nici preluarea dispozitivului său. Această decizie, adoptată în scopul interpretării și aplicării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești (art. 4142 alin. (1) C. proc. pen.), este obligatorie în conformitate cu dispozițiile art. 4145 C. proc. pen.

Nu este întemeiată nici critica apărării referitoare la infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 (solicitându-se achitarea în temeiul art. 10 lit. a) sau art. 10 lit. d) C. proc. pen., prin invocarea cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 12 sau pct. 18 C. proc. pen.) având în vedere următoarele:

Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 „Inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi”.

În art. 2 lit. a) din aceeași lege este explicată expresia „grup infracțional organizat'„ca fiind „grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului”.

În sfârșit, potrivit art. 2 lit. b) din legea menționată, infracțiunile privind traficul de persoane și infracțiunile în legătură cu traficul de persoane (pct. 12), sunt considerate, în sensul Legii nr. 39/2003, infracțiuni grave”.

Or, așa cum corect au stabilit și au arătat în hotărârile judecătorești ambele instanțe, ca rezultat al coroborării probelor, grupul format din inculpații menționați, precum și activitatea infracțională a acestora, caracterizează, deplin, noțiunea folosită de legiuitor în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 - „grup infracțional organizat”, având toate caracteristicile acestuia - grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material”.

Ultima critică a recurenților inculpați - individualizarea pedepselor - este și ea neîntemeiată. pentru următoarele motive:

Potrivit art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege. Conform art. 72 din C. pen., care prevede criteriile generale de individualizare, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama: de dispozițiile părții generale a Codului penal; de limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal; de gradul de pericol social al faptei săvârșite; de persoana infractorului; de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În raport cu aceste criterii legale de individualizare judiciară a pedepsei - particularizate astfel cum s-a arătat la secțiunea respectivă a sentinței, cu referire la situația personală a fiecărui inculpat - se apreciază că cererile recurenților-inculpați pentru reducerea pedepselor nu sunt întemeiate, gravitatea concretă a faptelor, precum și datele lor personale, la care au făcut referire ambele instanțe, nejustificând convingerea că scopul pedepselor aplicate, scop prevăzut de art. 52 C. pen., ar putea fi atins printr-un cuantum mai redus al acestora.

De asemenea, Înalta Curte apreciază, în acord cu cele două instanțe, că pedepsele aplicate (cuantum și modalitate de executare) răspund și principiului proporționalității necesare între gravitatea faptei/faptelor și persoana inculpatului, pe de o parte, și sancțiunea care va fi executată. pe de altă parte.

În final, se mai constată corecta soluționare a cererilor inculpaților cu referire la existența unor hotărâri de condamnate în străinătate pentru infracțiuni care, în opinia acestora, ar fi în concurs cu cele din prezenta cauză penală. Pentru soluționarea acestor cereri, în mod corect, pe de o parte, s-a observat că inculpații nu au îndeplinit formalitățile prevăzute de Legea nr. 302/2004, iar pe de altă parte, această situație juridică a fost soluționată, în principiu, prin decizia nr. LXX (70)/2007 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizie publicată în M. Of. al României nr. 539 din 1 iulie 2008, care este obligatorie pentru instanțele judecătorești.

Față de cele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., fiecare recurent - inculpat va fi obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații M.A.M., M. (B.) M., C.M., P.C., P.M., C.V., M.M., M.C.C. și N.C. împotriva deciziei penale nr. 188 din 24 noiembrie 2011 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 60 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatele părți civile Z.V., G.L., R.E., C. (D.) A.F., C. (C.) A.N. și intimatele părți vătămate L.G.E., V.O.G., I. (G). V., H.A.M. și M. (U.) P.O.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 24 aprilie 2012.