Tardiness of revision request under Art. 322(7) CPC; *ex officio* exception, non-lawyer representation limits under Art. 68(4), and attorney fee assessment under Art. 274(3)

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele:

Prin decizia nr. 67 din 17 martie 2010, Curtea de Apel Suceava, secția civilă și pentru cauze cu minori și familie a respins ca tardivă cererea de revizuire a deciziei nr. 1005/ R din 12 noiembrie 2009 a Tribunalului Botoșani. Temeiul de drept al cererii de revizuire l-a constituit art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Împotriva acestei hotărâri revizuenta a declarat recurs prin care a formulat următoarele critici:

Instanța de apel a ridicat din oficiu excepția tardivității introducerii cererii de revizuire, mandatarului revizuentei luându-i-se dreptul de a face apărarea pe excepție.

Din hotărâre nu rezultă faptul că excepția ar fi fost pusă în discuția ambelor părți, iar din încheierea de ședință reiese că mandatarul revizuentei nu ar fi fost împuternicit să o reprezinte și în revizuire, cu toate că din procura existentă la dosar rezulta că mandatarul o putea reprezenta atât la curtea de apel, cât și la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În mod greșit a fost respinsă cererea mandatarului de amânare a judecății pentru a depune o altă procură.

Nu i s-a comunicat întâmpinarea astfel încât i s-a luat dreptul la apărare.

În mod greșit nu s-a făcut aplicarea art. 274 alin. (3) C. proc. civ. și a fost obligată la un onorariu de 20.000.000 lei vechi deși întâmpinarea nu a fost făcută sub aspectul problemei tardivității, ci s-au invocat chestiuni de fond. Avocatul nu s-a prezentat la ședințele de judecată și nu a depus concluzii.

Recursul nu este întemeiat și va fi respins pentru următoarele considerente:

Conform art. 68 alin. (4) C. proc. civ., dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat, cu excepția consilierului juridic care, potrivit legii, reprezintă partea.

În aceste condiții, nedând cuvântul mandatarului neavocat al revizuentei, instanța a făcut aplicarea corectă a dispozițiilor procedurale enunțate.

Pe de altă parte, câtă vreme prin întâmpinare nu a fost invocată excepția tardivității revizuirii, ci aceasta a fost ridicată din oficiu, prin necomunicarea întâmpinării revizuentei nu i s-a produs nicio vătămare procesuală, de natură să justifice incidența motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ.

Întrucât mandatarul neavocat a solicitat acordarea unui termen doar pentru a depune o altă procură, care, oricum, față de art. 68 alin. (4) C. proc. civ., nu-l îndreptățea să pună concluzii verbale, iar nu pentru a depune concluzii scrise asupra excepției tardivității, instanța nu a nesocotit dreptul la apărare al revizuentei prin neacordarea termenului solicitat, în condițiile în care a amânat pronunțarea o săptămână tocmai pentru a da posibilitate revizuentei să depună concluzii scrise asupra excepției invocate.

Nu este întemeiată nici critica privitoare la nesocotirea dispozițiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ. conform cu care, judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivite de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.

Împrejurarea că hotărârea finală a fost pronunțată în raport de aspecte care nu au fost invocate prin întâmpinare nu înseamnă că activitatea avocatului nu a fost de natură să justifice onorariul convenit cu partea care l-a angajat.

Exercitarea unei căi extraordinare de atac prin care se tindea la repunerea în discuție a unor raporturi juridice irevocabil stabilite printr-o hotărâre judecătorească a fost de natură să-i determine pe intimații C.S. și R.V. să recurgă la serviciile unei persoane calificate, care să le facă apărări în cauză.

Întrucât „munca îndeplinită de avocat” nu se rezumă doar la prezența efectivă a acestuia în instanță și punerea de concluzii orale, nu se impunea aplicarea art. 274 C. proc. civ.

Față de cele ce preced, criticile formulate nu sunt întemeiate, astfel încât în raport de dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de revizuenta I.C.E. împotriva deciziei nr. 67 din 17 martie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția civilă și pentru cauze cu minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 februarie 2012.