Qualified homicide sentencing: adequacy of penalty individualization and rejection of further reduction despite statutory mitigation for provocation

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava nr. 416/P/2010 din data de 18 mai 2011 au fost trimiși în judecată inculpații:

1. M.C., fiul lui V. și V., fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de „omor calificat” prev. de art. 174 alin. (1),175 alin. (1) lit. i) C. pen.

2. M.V., fiul lui V. și V., fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunilor de: „ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice” prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. și „loviri sau alte violențe”, prev. de art. 180 alin. 2 C. pen., în cauză fiind incidente prevederilor art. 33 lit. a) C. pen.

În fapt, s-au reținut următoarele:

La data de 09 aprilie 2010, în jurul orelor 23:40, organele de poliție din cadrul Postului de Poliție Cornu Luncii au fost sesizate prin S.N.U.A.U. 112, cu privire la faptul că pe raza localității Păiseni, în albia pârâului Săscuța, comuna Cornu Luncii, a încetat din viață o persoană de sex masculin, ce prezenta leziuni la nivelul capului, existând indicii cu privire la comiterea unei agresiuni. Astfel, la fața locului s-au deplasat specialiști criminaliști și ofițeri din cadrul I.P.J. Suceava, fiind sesizat totodată și Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.

Victima, în persoana numitului I.V. a fost transportata la morga Spitalului din Fălticeni, iar conform concluziilor provizorii întocmite de medicii legiști s-a stabilit că moartea acesteia a fost violentă, fiind consecința hemoragiei subdurale și edemului cerebral ce au putut fi produse prin lovituri active.

Inculpatul M.C., în vârstă de 21 ani, conform declarației sale, din cursul lunii septembrie 2009, s-a stabilit pe raza municipiului B. la locuința unei verișoare de-a lui. Acesta lucrează la un magazin K., având funcția de casier.

La data de 27 martie 2010, M.C. a revenit în satul Păiseni pentru a petrece sărbătorile pascale alături de familia sa. Conform declarației sale, în seara zilei de 09 aprilie 2010, în jurul orelor 21:30, împreună cu un vecin de-al său, A.S., inculpatul M.C. s-a deplasat la discoteca organizată pe raza satului Păiseni.

În jurul orelor 23:15, în timp ce se afla singur în fața discotecii, într-o curte amenajată ce deservea drept terasă, inculpatul M.C. s-a întâlnit cu victima I.V., din comuna Mălini, care fără să-i adreseze vreun cuvânt, i-a aplicat o lovitură cu o sticlă la nivelul capului, făcându-se ulterior nevăzut. Urmare a loviturii, inculpatul M.C. s-a prăbușit la pământ, sângerând abundent la nivelul capului.

În momentele imediat următoare, din dorința de a se răzbuna și de a-i aplica o corecție agresorului, M.C. I-a apelat telefonic pe fratele său M.V., solicitându-i să vină de urgență în apropierea discotecii, întrucât a fost lovit fără motiv de o persoană din comuna Mălini.

Inculpatul M.V. I-a rugat pe prietenul său, numitul V.D., să meargă cu autoturismul acestuia la discoteca organizată pentru a-I transporta la domiciliu pe fratele său. În timp ce se deplasau pe drumul comunal Mălini - Păiseni, în dreptul locuinței numitului M.M., inculpatul M.V. i-a solicitat lui V. să oprească autoturismul pe mijlocul drumului, întrucât îl văzuse pe fratele său C. În același timp, din sensul opus, se deplasau două autoturisme, care au fost nevoite să oprească, întrucât nu puteau trece de autoturismul lui V. Persoanele din cele două autoturisme (un grup de tineri numeros din comuna Mălini care au participat la discoteca din Păiseni) au fost indignate de faptul că Ie-a fost blocată calea de acces, astfel că au coborât din autoturism pentru a vedea ce se întâmplă. La solicitarea expresă a inculpatului M.V. de a indica persoana care I-a lovit pe fratele său, după ce în prealabil a luat din portbagajul autoturismului cu care venise un levier auto, acesta s-a deplasat către grupul de tineri din primul autoturism, întrebându-l insistent pe fratele său V. care este persoana care l-a lovit în discotecă. În acele momente, s-a iscat o zarvă generală, un conflict spontan, iar lucrurile au degenerat. Printre ocupanții celui de-al doilea autoturism, M.V. l-a recunoscut și l-a indicat totodată fratelui său pe numitul I.V., ca fiind persoana care l-a lovit fără motiv la discotecă.

Fără a sta prea mult pe gânduri, inculpatul M.V. a început să îl lovească pe I.V., aplicându-i lovituri la nivelul corpului cu levierul pe care îl avea asupra sa. În altercație a intervenit și inculpatul M.C., care l-a imobilizat pe I., aplicându-i lovituri cu pumnii la nivelul corpului și al capului.

Persoanele din Mălini cu care a venit I. au sărit în ajutorul acestuia, moment în care victima a reușit să scape de loviturile celor doi inculpați, îndreptându-se în fugă spre albia pârâului Săscuța. După ce a parcurs o distanță de aproximativ 10 - 20 metri, I. a fost urmărit și ajuns de către inculpatul M.C., care a început să îl lovească cu sete, aplicându-i nenumărate lovituri cu pumnii, picioarele și în special genunchii la nivelul corpului, cu precădere la nivelul capului.

Urmare a loviturilor recepționate, victima a căzut în genunchi pe pietrele de lângă pârâu, astfel că inculpatul i-a aplicat puternice lovituri cu genunchii la nivelul capului.

Datorită intensității loviturilor și a faptului că nu reușea să se apere în vreun fel, I.V. s-a prăbușit la pământ, lovindu-se cu capul de pietrele de lângă pârâu.

Realizând gravitatea și precipitarea evenimentelor, inculpatul M.V. s-a deplasat în fugă în albia pârâului, încercând să acorde, fără succes, prim ajutor victimei. În momentele imediat următoare, la fața locului a sosit un echipaj al ambulanței, personalul medical constatând decesul victimei.

Conform concluziilor raportului de necropsie nr. 152/ C din data de 06 mai 2010 întocmit de SML Suceava s-a stabilit că moartea victimei a fost violentă, fiind consecința unui traumatism cranio - cerebral cu hemoragie subarahnoidiană difuză și edem cerebral masiv, leziuni ce au putut fi produse în urma multiplelor lovituri active aplicate cu mijloace contondente (pumni, picioare și genunchi) la nivelul capului urmată de căderea victimei cu extremitatea cefalică pe o suprafață dură (pietre, bolovani).

Leziunile de la nivelul toracelui, abdomenului și a membrelor au fost produse prin loviri cu un corp dur alungit (posibil levier auto), medicii apreciind că în caz de supraviețuire ar fi necesitat un număr de 11 - 12 zile de îngrijiri medicale (fila65 - 67).

Prin sentința penala nr. 101 din 17 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Suceava s-au dispus următoarele:

L-a condamnat pe inculpatul M.V., la pedeapsa de 1 lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b), art. 74 lit. a), lit. c) și art. 76 lit. e) C. pen.

A fost condamnat același inculpat M.V., la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b), art. 74 lit. a), lit. c) și art. 76 lit. d) C. pen.

În temeiul disp. art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului M.V. în prezenta cauză, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 6 (șase) luni închisoare.

l-a aplicat inculpatului M.V. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen.

În temeiul disp. art. 81 alin. (1) și (2) C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În temeiul disp. art. 82 C. pen. s-a stabilit un termen de încercare de 2 ani și 6 luni (doi ani și șase luni), termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În temeiul disp. art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii.

Potrivit art. 359 alin. (1) C. proc. pen. i s-a atras atenția inculpatului M.V. asupra dispozițiilor art. 83 și 84 C. pen. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

A fost condamnat inculpatul M.C., la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. (1) raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b), art. 74 lit. a), lit. c) și art. 76 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen.

În temeiul disp. art. 65 alin. (2) C. pen. raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. i-au fost interzise inculpatului M.C. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 2 ani.

În temeiul disp. art. 71 C. pen. i-au fost interzise inculpatului M.C. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului M.C.

În temeiul disp. art. 88 alin. (1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive a inculpatului M.C., de la data de 10 aprilie 2010 la zi.

S-a luat act că partea civilă I.C. nu mai are alte pretenții civile de la inculpații M.V. și M.C.

În temeiul disp. art. 17 si 348 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a fost obligat inculpatul M.C. la plata către partea civilă minoră I.E.D., reprezentată legal de I.C., a sumei de 1.000 lei, cu titlu de daune morale și a sumei de 167 lei, lunar, cu titlu de prestații periodice, până la majoratul acesteia.

S-a luat act că Spitalul Județean de Urgență „Sf. l.N.” Suceava nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Pentru a pronunța această sentință s-au reținut următoarele:

Examinând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut aceeași situație de fapt ca cea descrisă în rechizitoriu, cu precizarea că acțiunea inculpaților a fost determinată de o stare de provocare din partea victimei, situație de fapt care s-a probat, în cursul cercetării judecătorești cu: declarațiile părții civile I.C. (filele 262, 295 și 296 dosar fond), declarațiile martorilor din lucrări: S.M. (fila 146 dosar fond), M.P.C. (fila 189 dosar fond), V.D. (fila 190 dosar fond), C.D.G., P.A.S. (fila 192 dosar fond), V.R.A. (fila 193 dosar fond), M.M. (fila 263 dosar fond), Ș.M. (fila 264 dosar fond), A.P.S. (fila 265 dosar fond), V.P. (fila 266 dosar fond), M.G. (fila 267 dosar fond), N.P. (fila 297 dosar fond), G.M. (fila 298 dosar fond), M.A. (fila 299 dosar fond), S.C. (fila 356 dosar fond), M.V. (fila 357 dosar fond), declarațiile martorilor propuși de inculpați în circumstanțiere: A.I.C. (fila 358 dosar fond), I.S. (fila 359 dosar fond), declarațiile martorilor propuși de inculpați în dovedirea laturii penale: M.S. (fila 360 dosar fond), S.V. (fila 361 dosar fond), coroborate cu declarațiile inculpaților M.C. (fila 80 dosar fond) și M.V. (fila 81 dosar fond).

În cursul cercetării judecătorești, inculpatul M.C. (fila 80 dosar fond) a arătat că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale. Privitor la situația de fapt, a arătat că a lovit victima I.V. cu pumnul, însă nu a putut preciza în ce zonă a corpului, în timp ce se afla la pârâu, unde anterior avusese un conflict cu alte persoane printre care și victima. A arătat că a lovit victima după ce anterior aceasta fusese lovită de o altă persoană, cu picioarele. Când inculpatul a lovit victima, aceasta se afla aproape culcată la pământ. A mai precizat inculpatul că fratele său a lovit victima anterior, când se afla în drum, înainte de a veni toate persoanele la pârâu, probabil cu un levier în zona spatelui. Din câte știe, din grupul victimei făceau parte aproximativ 15 persoane, în timp ce grupul lor era format din trei persoane, respectiv el, fratele său și șoferul pe nume D. care l-a adus pe acesta din urmă cu mașina. A mai arătat că nu poate identifica persoana care a lovit-o anterior pe victimă, întrucât se afla jos într-o poziție apropiată de cea a victimei, fiind cu capul lângă capul victimei, iar cu mâna o ținea pe aceasta. Nu a avut cum să observe fața acelei persoane, întrucât era întuneric și nici nu avea o poziție potrivită pentru a vedea persoana care a lovit-o pe victimă. A mai arătat că într-adevăr a lovit-o pe victima I.V. și cu genunchiul de vreo 2-3 ori în zona capului, aceasta căzând inconștient jos. Inculpatul a încercat să evite scandalul, chiar și după ce a fost lovit de mai multe persoane.

Privitor la a doua parte a incidentului, inculpatul a arătat că în zona pârâului, la început s-a aflat el, victima și o persoană care l-a lovit, după care a venit fratele său. Ulterior au mai venit două încă persoane, din care una l-a lovit pe inculpat. Fratele său, respectiv M.V. a venit cam la 30 de secunde după persoana care l-a lovită pe I.V. și a încercat să-l resusciteze pe acesta din urmă. A mai arătat că în momentul în care a avut loc evenimentul, inculpatul se afla într-o stare de amețeală, întrucât anterior a fost lovit cu ceva în cap.

Inculpatul M.V. (fila 81 dosar fond) a arătat că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale. Cu privire la situația de fapt, a arătat că în seara zilei de 9 aprilie, în jurul orelor 23:30, a fost sunat de către fratele său M.C., care i-a spus că a fost lovit de cineva. Ca urmare, l-a luat pe martorul V.D. în calitate de șofer, pentru a merge să-l aducă acasă pe fratele său. Astfel, a ajuns în zona unde locuiește S.N. și M.M., unde l-a văzut pe fratele său cum fugea la vale. Atunci el a strigat către D. să oprească mașina în care se aflau, iar acesta conformându-se, a oprit pe sensul său de mers.

La scurt timp a venit și grupul din localitatea Mălini, cu două mașini, oprind în zona respectivă. Aceștia au coborât din mașini, au început să spargă sticle și să înjure. Astfel, inculpatul M.V. a intrat în panică și s-a dus la portbagajul mașinii lui D., de unde a luat un levier pentru a se apăra de persoanele care făceau scandal. Ulterior, l-a întrebat pe fratele său cine l-a lovit, iar acesta i-a spus că a fost lovit de către o persoană din grup, care ulterior a constatat că este victima I.V. A arătat că a lovit victima de aproximativ 3-4 ori, peste abdomen și picioare, fratele său repezindu-se la acesta ca să-l prindă.

După ce a lovit victima, aceasta a luat-o la fugă în sus pe deal, după el fugind fratele său și persoane din grupul din care făcea parte victima. în zona pârâului a avut loc o degenerare a scandalului între fratele său și persoanele care făceau parte din grupul din localitatea Mălini, inclusiv victima. Atunci când o vecină a țipat la cei din pârâu, inculpatul M.V. a plecat și el înspre aceștia și ajungând acolo, a fost lovit de către o persoană din Mălini, iar fratele său, a observat că îl lovea pe I.V. cu pumnii și genunchiul în zona capului.

După ce a fost lovită de către fratele său, victima a căzut cu fața în jos. Astfel, inculpatul M.V. a mers în locul unde se afla victima și întrucât a observat că aceasta respira greu, a întrebat cine l-a lovit în pârâu, iar în momentul în care a strigat acest lucru, toți cei care se aflau la fața locului au fugit. A mai arătat că în zona pârâului era întuneric și nu era iluminat. De la mașină până în locul în care l-a găsit pe cel decedat sunt aproximativ 15 metri. Inculpatul M.V. a arătat că a văzut de la aproximativ 2-3 metri faptul că fratele său îl lovea pe I.V.

El a coborât în pârâu pe la capătul punții.

De asemenea, inculpatul M.V. a arătat că la fața locului mai erau o serie de persoane, respectiv V.R. și U.I.

În pârâu era pantă și este posibil ca victima când s-a lăsat în pârâu să fi căzut. Inculpatul M.V. a încercat să îl resusciteze cam jumătate de oră, întrucât nu a reușit, deoarece aceasta respira greu. Ulterior, a aflat că victima a decedat pe drum.

Martorul din lucrări S.M. (fila 146 dosar fond) a arătat că își menține declarația dată în faza de urmărire penală. A arătat că are un magazin în loc. Păiseni, comuna Cornu Luncii. în seara evenimentului, știe că între inculpatul M.C. și băieții din loc. Mălini a avut loc o altercație. Din câte a înțeles, cei din Mălini l-ar fi lovit pe inculpatul M.C. în momentul scandalului, martorul a ieșit afară din magazin și le-a spus să se liniștească. După aceea, M.C. a trecut pârâul, plecând din acel loc, iar cei din Mălini, cam la o jumătate de oră, au plecat cu mașina. Ulterior a aflat că cei din Mălini s-au luat la bătaie cu niște băieți din loc. Sasca și că s-a lăsat cu urmări, în sensul că a murit o persoană. Când a ieșit afară, martorul a observat o singură mașină, plecând cu cei din Mălini, însă o persoană i-a spus că ar fi fost și alte mașini. Cu aceeași ocazie, a observat afară, că în jurul inculpatului M.C., se mai aflau aproximativ 4 - 6 persoane. A mai arătat că cei din Mălini se aflau în stare de ebrietate, dar nu a văzut personal cât au consumat aceștia. Martorul nu a putut preciza persoana care i-a spus că ulterior plecării celor implicați în altercația din zona magazinului său, a avut loc evenimentul. Din cele constatate, martorul a arătat că, după ce se consumă băuturi alcoolice, cei care vin în grup fac scandal. Cei din Mălini sunt cunoscuți ca fiind persoane care provoacă scandal.

A mai arătat martorul S.M., că atunci când a ieșit afară din magazin nu a observat ca cineva să îl lovească pe M.C., însă a văzut că cei din grup se certau. Fiind întuneric, martorul nu a observat dacă M.C. era lovit, dar din câte a înțeles, acesta a fost lovit. Când martorul a intervenit, cei implicați în altercație erau ieșiți în curte, aflându-se pe marginea pârâului. În acel moment, inculpatul M.C. se afla în picioare.

Martorul din lucrări M.P.C. (fila 189 dosar fond) a arătat că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale. Astfel, a arătat că la data incidentului a fost la discoteca din cadrul barului din loc. Păiseni. în jurul orelor 23,00, a ieșit afară din discotecă, în urma scandalului care a început în interiorul discotecii și a continuat în afara discotecii. Afară a văzut pe victima I.V. care încerca să împiedice pe cineva. în acel moment nu l-a recunoscut pe inculpatul M.C., însă a văzut o persoană care se afla cu spatele și alerga.

După scandal, la aproximativ 5 minute, a plecat cu mașina numitului G.M. spre casă în comuna Mălini. în drum spre casă, întrucât era o mașină cu farurile aprinse pe mijlocul drumului, martorul nu a putut trece, fapt pentru care șoferul a oprit mașina. Acolo au coborât toți din mașină, iar la vreo 20-30 metri de ei, a oprit și cealaltă mașină care era condusă de M.G. Victima I.V. se afla în mașina din spate. Din mașina care se afla pe mijlocul drumului a coborât o persoană care era plină de sânge pe față, împreună cu o altă persoană mai voinică, care a trecut pe lângă mașina lor, iar unul din ei a întrebat pe celălalt „dacă este vreunul din noi?".

Răspunzându-i-se că nu este niciunul dintre ei, ce\ doi s-au dus la mașina cealaltă care se afla în spatele lor. Acolo a observat cum 2-3 persoane s-au luat de gât și se împingeau. Martorul nu a văzut ca acele persoane să se lovească. Din câte a observat, se pare că o persoană din cele două, avea ceva în mână, însă nu a putut preciza ce anume, întrucât era întuneric afară, iar la lumina farurilor a fost greu de observat ce avea în mână. A mai arătat martorul că șoferul mașinii care i-a oprit a rămas lângă mașină, iar ei au insistat pe lângă acesta să-i lase să treacă, ceea ce s-a și întâmplat, dar după aproximativ 5-10 minute.

în mașină cu martorul M.P. se mai aflau G.M. și încă trei persoane pe care le cunoaște din vedere, însă nu le știe numele. împreuna cu aceleași persoane cu care a venit în mașină la discotecă s-a și întors. în cealaltă mașină a aproximat că se aflau cinci persoane în momentul în care a mers spre discotecă, însă înapoi au fost mai multe persoane, printre care și victima. în momentul în care a ieșit afară din discotecă, cu el se mai afla și numitul G.M. - șoferul mașinii cu care a venit. Practic afară se aflau toate persoanele care fuseseră în discotecă.

În momentul în care a ieșit afară, martorul M.P. a observat că lângă I.V. se aflau mai multe persoane, iar persoana care se afla cu spatele, fugea. Persoanele care se aflau afară țipau și a auzit cum au fost aruncate una, respectiv două pietre în gard, dar nu a putut preciza cine anume a făcut acest lucru. A mai arătat că singura persoană care a observat că fugea și era plină de sânge era cea arătată mai sus, respectiv I.V., neobservând un alt sandal între persoanele care rămăseseră afară. Martorul a presupus că victima I.V. s-a urcat în acea mașină, întrucât a văzut-o ulterior când a coborât. Martorul a plecat din locul în care fusese inițial blocat de mașina postată pe mijlocul drumului, doar cu șoferul, iar ceilalți din mașina sa au plecat în spate, spunând „hai să-l scăpăm". După parcurgerea câtorva km de la locul evenimentului, martorul a preluat pe cei trei, ca urmare a semnalizării din partea conducătorului auto ce se afla în mașina din spate. A arătat că nu a văzut ca vreo persoană să lovească cu palma sau cu altceva în momentul în care cei din mașina care blocase drumul s-au dus la mașina din spatele lor. în momentul în care a avut loc altercația lângă mașina din spatele lor, a auzit o anumită forfotă. A mai auzit un fel de înjurături, însă nu erau descifrabile, întrucât acestea se auzeau din spatele mașinii.

Martorul V.D. (fila 190 dosar fond) a arătat că își menține declarația dată în cursul urmăririi penale doar în parte, întrucât nu menține cele declarate cu privire la faptul că în mașină cu el a fost și numitul S.C. și că a oprit mașina în așa fel încât să nu poată trece o altă mașină, adevărul fiind că a oprit autoturismul aproximativ pe mijlocul drumului. Astfel, martorul a arătat că se afla la domiciliul inculpatului M.V., când acesta a primit un telefon de la fratele său, respectiv inculpatul M.C., ca urmare a telefonului primit, inculpatul M.V. i-a spus „hai cu mine cu mașina, întrucât fratele meu a fost bătut".

Astfel, martorul împreună cu inculpatul M.V. s-au urcat în mașină și au pornit spre Păiseni. La un moment dat, l-a observat pe inculpatul M.C., care era plin de sânge pe față. Atunci M.V. i-a spus să oprească mașina ca să-l ia pe fratele său și să-l ducă acasă, A mai arătat că între timp au venit și cei din Mălini cu mașinile. Astfel, inculpatul M.V. a coborât din mașină și l-a întrebat pe fratele său cine l-a lovit, acesta indicându-l pe numitul I.V., care în acel moment se îndrepta spre ei. A mai arătat că inculpatul M.V. a luat de la el din portbagaj un levier de aproximativ 40 cm, cu care s-a îndreptat spre grupul celor din Mălini.

Din câte a observat martorul, inculpatul M.V. i-a aplicat victimei câteva lovituri în zona corpului de la jumătate în jos. Victima s-a smucit din mâna inculpatului M.V. și a fugit spre părău, iar inculpatul M.C. s-a dus după aceasta. în acest timp, inculpatul M.V. a rămas cu martorul. La un moment dat s-a auzit o voce de femeie care spunea „ce faceți, îl omorâți?". Atunci M.V. a trecut peste balustradă pentru a se duce în pârâu, iar în urma acestuia s-a dus și el, însă după ce a trecut balustrada a primit o lovitură în cap, astfel că a căzut jos și a fost în imposibilitate să continue traseul.

După ce și-a revenit, martorul s-a dus în albia râului pentru a se spăla pe față, timp în care a văzut cum M.V. îi făcea respirație artificială victimei I.V. A mai arătat că nu a observat ce s-a întâmplat în pârâu întrucât era foarte întuneric și era îngrămădeală. în momentul în care victima a fost lovită în drum de către M.V., martorul V.D. se afla la o distanță de 3 metri de aceștia. A mai arătat că în momentul în care se afla în drum nu a auzit pe inculpații Moroșan amenințând victima cu moartea sau altfel.

Privitor la zona în care a avut loc incidentul, martorul V.D. a arătat că râpa este destul de adâncă, având aproximativ 3 metri, iar victima nu se putea accidenta întrucât a luat-o pe lângă râpă. Martorul a mai arătat că a văzut doar pe M.C. fugind după victimă în râpă, iar ulterior nu știe ce s-a întâmplat în râpă. A mai arătat că după victimă au venit în râpă persoane din grupul celor din Mălini.

Martorul C.D.G. (fila 191 dosar fond) a arătat că la data de 9 aprilie 2010 a mers la discotecă cu autoturismul proprietate personală împreună cu prietena lui, respectiv P.A.S. si numiții B.C., V.R., U.I, U.C. și Ș.C. Mergând la discotecă, l-a observat pe inculpatul M.C. având sânge pe față și stând de vorbă cu fratele său și V.D. Cunoscându-I pe inculpatul M.C., a oprit să vadă ce s-a întâmplat. Văzând pe inculpatul M.C. cu sânge pe față, și-a dat seama că acesta a fost lovit și nu l-a întrebat cine l-a lovit. Doi dintre cei aflați în mașina sa, respectiv V. și B. au coborât să vadă ce se întâmplă. în acel moment, a văzut venind dinspre Păiseni două mașini, care s-au oprit în locul unde se afla M.C. Astfel, martorul C.D.G. a oprit mașina în partea dreaptă a drumului cam la aproximativ 10 metri de locul unde se afla M.C., iar persoanele aflate în cele două mașini au coborât și au început să vorbească între ele. A mai arătat că grupul celor din Mălini au început să aducă bâte (leaturi din gard), însă nu a văzut ca vreunul dintre inculpați să aibă ceva în mână la acel moment. în momentul în care cei din Mălini au început să aducă bâte, martorul C.D.G. a plecat cu mașina spre Păiseni. După ce a plecat, a ajuns la discotecă, unde a aflat că inculpatul M.C. a fost lovit și că acesta a plecat acasă.

Martora din lucrări P.A.S. (fila 192 dosar fond) a arătat că în ziua evenimentului, respectiv 9 aprilie 2010 a plecat spre discoteca din loc. Păiseni împreună cu prietenul său C.D.G. și alte persoane din loc. Sasca. La un moment dat au fost depășiți de către o mașină, care era condusă de către numitul V.D., care a oprit în fața lor, întrucât pe margine se afla M.C. care era plin de sânge pe partea stângă. Din mașina respectivă au coborât numitul V.D. și inculpatul M.V. La scurt timp, a văzut venind din sens opus două mașini, care au oprit la o distanță mică față de mașina condusă de către V. Mașina a fost oprită de către V. pe sensul său de circulație. A mai arătat că, din mașinile care au venit în acel loc au coborât mai multe persoane. Martora a precizat că a văzut un bărbat mai gras, care a lovit pe cineva cu un par, însă nu a putut indica persoana care a lovit și nici pe cine a lovit. De asemenea, nu a putut preciza care cu cine se bătea, însă a observat că acolo era un grup care s-a luat la împins. A mai arătat că se auzeau văicăreli, drept pentru care a apreciat că acele persoane se loveau reciproc. Din grupul arătat mai sus făceau parte și inculpații M.V. și M.C. Martora a arătat că nu a văzut exact evenimentul, întrucât era întuneric. Din câte a observat, o mașină din cele două a trecut de mașina lui V., oprind un pic mai la vale, mașina aflându-se la o distanță de aproximativ 10 metri față de punte.

Când a ajuns la discotecă, martora a aflat că avusese loc o bătaie, în care M.C. a fost lovit de către doi tineri. La scurt timp după scandalul din drum, cei din grup au sărit în albia râului, în drum rămânând ea, prietenul său C.D.G. și un băiat din Mălini. în mașină cu aceștia a urcat și numitul V.R. (l.), U.I, B.C., U.C. și Ș.C., aceștia doi din urmă rămânând în mașină și mergând cu ei ulterior la Păiseni. A mai arătat că nu are cunoștință ce anume au făcut ceilalți, însă la scurt timp, când a ajuns la discotecă, au ajuns și numiții R. și C.

Martorul din lucrări V.R.A. (fila 193 dosar fond) a arătat că la data incidentului, în momentul când a coborât din mașină, l-a văzut pe inculpatul M.C. cum se certa cu victima I., spunându-i acestuia „că l-a lovit cu sticla în cap". Martorul a mai arătat că a văzut două mașini în drum, însă nu știa cui aparțin. Acest aspect l-a văzut când mergea spre discotecă, iar după o jumătate de oră - 1 oră a auzit că numitul U.I a fost lovit, însă nu știe de cine și cum anume.

Martorul din lucrări M.M. (fila 263 dosar fond) a arătat că la data incidentului a auzit gălăgie afară, motiv pentru care a sunat la numărul de urgență 112. După aproximativ 10 minte a auzit glasul inculpatului M.V. care striga „Ce aveți voi băieții din Mălini, plecați acasă”. A mai auzit că în apropierea casei sale a oprit o mașină la circa 30 metri, care venea dinspre localitatea Sasca Mare. în acel moment, persoanele care se aflau afară au plecat toate spre albia râului. Ulterior au apărut două echipaje de poliție, care au constatat că M.V. acorda primul ajutor victimei, aceasta fiind apoi urcată în mașina salvării și transportată la spital.

Martora din lucrări Ș.M. (sora victimei) a arătat că a fost sunată de tatăl său pentru a o anunța că I.V. a decedat și se afla la spital. A mai arătat că nu cunoaște detalii cu privire la cele întâmplate la data evenimentului.

Martorul din lucrări A.P.S. (fila 265 dosar fond) a arătat că a fost la discotecă cu inculpatul M.C., iar în timp ce stăteau de vorbă lângă ușă, un grup de tineri din corn. Mălini au ieșit din discotecă lovindu-l pe acesta din greșeală cu ușa, iar M.C. i-a întrebat „așa se iese din discotecă?". Aceștia, deranjați de întrebarea inculpatului M.C., au sărit la scandal, iar unul dintre tinerii respectivi l-a lovit pe inculpat cu o sticlă în cap, l-a împins pe acesta peste masă și a dat cu masa peste el. Ulterior, inculpatul M.C. a ieșit în stradă, fiind fugărit peste pârâu de către băieții din corn. Mălini. Martorul a precizat că l-a văzut pe cel care l-a lovit pe inculpat cu sticla în cap și că îl căuta pe acesta, având în mână un cuțit. Atunci l-a văzut pe inculpat, cum suna pe cineva și întrucât cei din Mălini au început să arunce cu bolovani după el, acesta a fugit la vale, spre casă. După ce a plecat de la discotecă spre casă, martorul a văzut mașinile poliției și a salvării, care se aflau la o distanță de aproximativ 1 km de discotecă, spre drumul care ducea spre localitatea Sasca Mare. A mai arătat că, în mod frecvent, cei din loc. Mălini vin la discoteca din loc. Păiseni și provoacă scandaluri.

Martorul din lucrări V.P. (fila 266 dosar fond) a arătat că nu a văzut unde a avut loc prima parte a incidentului. Când a ieșit din magazin, a auzit agitație, în sensul că s-a bătut cineva, dar nu are cunoștință cine cu cine s-a bătut. S-a urcat în mașina numitului M.G., pentru a pleca spre casă. Martorul a arătat că a venit din Mălini în localitatea Păiseni cu două mașini, fiind opt persoane. în mașina în care se afla, mai era victima I.V. care l-a rugat să-l ia în mașină întrucât îl omoară cei din Păiseni. Astfel, ambele mașini au pornit către Mălini. La un moment dat, în drum, au întâlnit o mașină, care era parcată astfel încât nu au putut trece. A mai arătat că persoanele care se aflau în cele două mașini, precum și cele din mașina care blocase drumul, au coborât, iar cei din urmă au întrebat „cine a lovit?". Martorul a precizat în instanță că printre cei care au venit la mașina lor, se aflau și inculpații care sunt de față. Acesta nu a putut indica numele tuturor persoanelor care au fost de față și nici persoana care a spus „acesta e", însă în momentul în care a fost arătat I.V., acesta a fost lovit de către inculpați. în încăierare, victima a căzut, apoi a trecut peste balustradă, ajungând în prund. La un moment dat, în prund, l-a văzut pe I.V. care se afla jos, iar pe inculpatul M.V. la capătul acestuia, spunând „chemați salvarea”. Martorul nu a văzut ce s-a întâmplat pe prund, întrucât și el a fost lovit. La văzut pe inculpatul M.V. când a venit la grupul din care făcea parte, având în mână o bucată de fier lungă de cea 30-40 cm. Când a coborât balustrada victima, a văzut că inculpatul M.C. se afla acolo. A mai arătat că în zona prundului era întuneric și a coborât în prund cu scopul de a scoate victima. La fața locului se aflau și alte persoane, dar nu erau lângă victimă.

Martorul din lucrări M.G. (fila 267 dosar) a arătat că la data incidentului a luat în mașina sa pe numitul I.V., la rugămintea acestuia, întrucât anterior a venit la discotecă cu un motor scuter. Cu privire la prima parte a incidentului, a arătat că la un moment dat I.V. fugea după inculpatul M.C., iar acesta din urmă s-a întors și a aruncat spre victimă cu o sticlă de jumătate de litru de bere ce a trecut pe lângă capul acesteia și capul său. Ulterior, M.C. a trecut pe lângă victimă și a mers spre pârâu. în cele din urmă, inculpatul M.C. a fost ajuns de către I.V., acesta din urmă lovindu-l pe inculpat cu ceva, însă nu a putut preciza cu ce anume. întrucât victima l-a confundat cu o persoană din grupului lui M.C., a ridicat cuțitul asupra sa. în momentul în care martorul i-a spus victimei „sunt eu, G." aceasta s-a oprit din acțiune și i-a spus „scuză-mă, te-am confundat". A mai arătat că l-a luat în mașina sa pe I.V., întrucât acesta era speriat, spunându-i „mă lași aici să mă omoare aceștia?". La vreo 500 m a constatat că drumul fusese blocat de către două mașini, respectiv una parcase pe mijlocul drumului, iar cealaltă parcase regulamentar. Ca urmare, au coborât din mașini, iar el a mers în față, întrucât se cunoștea cu o parte din cei din Păiseni, pentru a vedea de ce s-a blocat drumul. Cu această ocazie, s-a întâlnit cu inculpații M.C. și M.V. și alte câteva persoane, dar pe care nu le cunoștea. Astfel, Ie-a spus celor doi inculpați că nu este bine ce au făcut, la care inculpatul M.V. i-a răspuns „dar fratelui meu este bine ceea ce i-a făcut?". în acel moment a văzut că M.C. era lovit în partea stângă a capului, de unde îi curgea sânge. M.V. l-a întrebat pe fratele său M.C. „acesta este?", arătând mai întâi spre el, iar ulterior spre alte persoane care se aflau în spatele său. La a cincea sau a șasea persoană, M.C. a spus ca „acesta este". Din auzite, știe că M.V. avea în mână o bucată de fier, de aproximativ jumătate de metru lungime. I.V. s-a smucit din mâna celor care îl țineau și s-a băgat pe sub parapet, în pârâu. La un moment dat, martorul a auzit „hai să-l scoatem că ăștia îl omoară", ca urmare, câteva persoane din grupul său au coborât în pârâu. Martorul a arătat că nu a văzut pe vreunul dintre inculpați, lovindu-l pe I.V.

Martorul din lucrări N.P. (fila 297 dosar) a arătat că în seara evenimentului a fost împreună cu G.M., care avea mașină, și cu numiții Ș.I. și Ș.V., la discoteca din loc. Păiseni, unde au stat aproximativ 3 ore, respectiv până la orele 12 - 1,00. El, personal, nu a observat vreo altercație care să se desfășoare cât timp au stat acolo. La un moment dat a venit G.M. și i-a spus să plece acasă, drept pentru care au plecat cu mașina spre loc. Mălini, împreună cu acesta, Ș.I. și încă o persoană a cărei nume nu-l mai reține. După ce au trecut un pod, s-au oprit întrucât drumul era blocat de către o mașină și mai multe persoane, respectiv vreo 8 - 10 la număr. A mai arătat că în momentul în care au plecat de la discotecă, erau două mașini, iar el se afla în cea din față. Când a coborât din mașină, a fost luat la bătaie de persoanele care blocaseră drumul și a fugit către pârâu în vale, respectiv până în loc. Sasca, de unde a sunat un prieten, pe N.B., care a venit cu mașina și l-a luat. A mai arătat că, în cea de a doua mașină mai erau și numiții M.G., G.M., iar pe I.V. îl cunoaște personal, însă nu l-a văzut în seara respectivă.

Martorul din lucrări G.M. (fila 298 dosar) a arătat că în seara incidentului a fost la discoteca din loc. Păiseni împreună cu numiții V.P., Ș.V., G.M. și M.G. Martorul nu a putut preciza ora, dar a arătat că a ajuns în localul respectiv, unde a stat 10 minute, după care a vrut să plece împreună cu ceilalți în oraș, la discotecă. Astfel, s-au urcat în două mașini, iar în mașina în care se afla a venit și numitul I.V., care i-a rugat să-l ia și pe el întrucât vroia să plece oriunde, numai să plece din zonă. în mașină, I.V. Ie-a spus că se bătuse cu cineva. Au plecat înspre Mălini și la un moment dat a observat o mașină care blocase drumul pe sensul lor de mers, astfel că s-au oprit, iar I.V. s-a dus la persoanele care se aflau lângă mașina care blocase drumul. Martorul nu a recunoscut pe niciuna din persoanele respective, întrucât afară era întuneric. A văzut că era mare îmbulzeală și se băteau acolo. A mai arătat că a coborât și el din mașină lângă o balustradă aflată pe marginea drumului, iar o persoană necunoscută l-a lovit cu un par în zona spatelui. Ulterior, șoferii mașinilor au discutat între ei și Ie-a fost permisă plecarea. Numitul I.V. nu s-a mai urcat la ei în mașină, întrucât a rămas acolo. A mai remarcat martorul că, în grupul respectiv se afla o persoană care îl lovea pe I.V. cu o bară de fier. întrucât a fost lovit și îi era frică, martorul s-a urcat în mașină și a plecat.

Martorul din lucrări M.A. (fila 299 dosar) a arătat că locuiește în loc. Păiseni și în timp ce dormea, a auzit gălăgie, motiv pentru care a ieșit afară. A oprit lumina și împreună cu soția sa s-au uitat pe geam, ocazie cu care a observat că afară erau 3 mașini, respectiv două orientate spre direcția loc. Sasca Mare și una către loc. Păiseni. Acest lucru s-a întâmplat în jurul orelor 22:30 - 23:00. Afară erau aproximativ 15 - 20 persoane care căutau să ia niște pari cu care să se bată. Zona respectivă nu era iluminată, însă a aprins becul afară. A mai arătat că, nu a recunoscut pe niciuna dintre persoanele care se aflau afară, iar incidentul a ținut aproximativ 15 - 30 minute. Cele două mașini orientate spre loc. Sasca Mare erau oprite chiar lângă gardul său, iar cea de a treia era oprită lângă gardul vecinului său Moroșan Mihai. Martorul a observat că persoanele respective au luat leaturi din gardul vecinului său, întrucât anterior soția sa strigase la acestea să lase lemnele din fața porții sale. Privitor la punte, a arătat că aceasta se afla la aproximativ 20 metri de poarta sa, spre deal. în opinia sa, a considerat că este periculos să sari peste acea bară, întrucât terenul este accidentat.

Martorul din lucrări S.C. (fila 356 dosar) a arătat că în seara incidentului, în jurul orelor 20:30, se afla în satul Sasca Mare, la barul „B.” împreună cu mai mulți tineri, respectiv M.A., P.A., S.I. și alte persoane, a căror nume nu Ie-a reținut exact. în jurul orelor 21 - 21,30 s-a deplasat la domiciliul inculpatului M.V. pentru a lua lapte pentru fetița sa. Acolo a văzut pe inculpat, soția acestuia și pe numitul V.D.. în perioada cât a stat acolo, M.V. a primit un telefon în care a fost anunțat că fratele său ia bătaie de la cineva. Imediat, M.V. împreună cu V.D. și soția sa au plecat cu mașina spre satul Păiseni, astfel că el a rămas acasă la domiciliul inculpatului M.V. că să aibă grijă de copii acestuia. La scurt timp, soția inculpatului M.V. s-a întors acasă, iar martorul S.C. a plecat să vadă ce se întâmplă. Astfel, s-a îndreptat spre barul lui B. și s-a oprit în fața magazinului sătesc, unde se afla fratele său, respectiv S.I., P.C., I.M., soția acestuia, concubina lui P.C., C.G., M.M. și fratele acesteia din urmă, care stăteau de vorbă. Astfel, Ie-a spus celor din grup că M.V. a primit un telefon în sensul că fratele acestuia ia bătaie. După ce a stat de vorbă cu cei din grup, a plecat la domiciliul inculpatului M.V. împreună cu Ioana - concubina lui P.C., unde a rămas aproximativ 30 de minute, după care a vorbit la telefon cu M.V., care i-a spus că ia bătaie de la băieții din Mălini.

Ulterior, S.C. a luat un drug de fier si a plecat spre satul Păiseni, în ideea de a-l ajuta pe M.V., urmând să se deplaseze pe jos aproximativ 3-4 km. în fața casei numitului V.S., a văzut o persoană care se deplasa spre albia pârâului, respectiv l., cu care a vorbit, a coborât în albia pârâului și a observat că acesta era plin de sânge la cap, povestindu-i că vine de la Păiseni și că a luat bătaie de la băieții din Mălini. L-a întrebat dacă l-a văzut pe inculpatul M.V. și i-a răspuns că este mai la deal, astfel că s-a îndreptat într-acolo, iar când a ajuns la locul indicat de I., l-a văzut pe M.V. care încerca să-l resusciteze pe Vasile I.. Ulterior, la fața locului a venit o mașină a poliției.

Martorul din lucrări M.V. (fila 357 dosar) a arătat că la data evenimentului, în jurul orelor 21:00, a plecat din Mălini la discoteca din loc.

Păiseni împreună cu numiții N.P., M.C., G.M., cu mașina celui din urmă, care a fost condusă tot de către acesta. Cât timp a stat la discotecă a văzut persoane care se certau, dar pe care nu le cunoștea. Auzind că se bat niște băieți din loc. Mălini cu niște băieți din loc. Păiseni, a plecat acasă. în timp ce se deplasa spre Mălini, pe strada principală, la aproximativ 1-2 km, a observat că drumul era blocat. Inițial a crezut că este vorba de un accident, motiv pentru care a oprit mașina și au coborât toți patru. Apoi, a văzut că drumul era blocat de niște persoane și o mașină W.Y. În timp ce se uitau la ei, din grup s-au desprins 2-3 persoane care au venit spre ei și i-au întrebat „care dintre voi este", însă nu știa la ce anume se refereau. Nu a recunoscut pe niciuna dintre persoanele respective. între timp, a ajuns la fața locului și cealaltă mașină care venea de la discotecă, condusă de către M.V., în care se aflau fratele său, respectiv M.I., P.V. și G.M. și victima P. Când au văzut victima, tinerii care au încercat să blocheze drumul, au început să o împingă și să o lovească. A mai observat martorul o persoană mai voinică care avea în mână o bucată din fier, cu care l-a lovit pe P. (victima) în drum, în zona spatelui, însă aceasta nu a căzut la pământ. A mai arătat că nici o persoană nu a sărit în ajutorul victimei, iar el și fratele său au fost la conducătorul autoturismului W.Y. să deblocheze drumul, lucru pe care l-a făcut, întrucât persoanele din grup strigau la ei, unii au fugit pe drum, iar alții pe albia râului. Din urmă i-a ajuns mașina condusă de M.G. și i-a recuperat, respectiv 6-7 persoane. Victima I.V. zis „P." a rămas acolo și nu știe ce s-a mai întâmplat cu aceasta. A doua zi a auzit că la locul respectiv a rămas și N.P. Martorul M.V. a ajuns acasă cu mașina pe la orele 24:00, iar în jurul orelor 1 - 2:00 au venit organele de poliție, fiind audiat la sediul Poliției Cornu Luncii. A mai arătat că, drumul care a fost blocat este asfaltat și are aproximativ 6-7 metri, cu două benzi. Niciuna dintre persoanele din grupul său nu avea asupra lor niciun obiect.

Inculpații M.C. și M.V. au propus în dovedirea laturii penale, administrarea probei cu martorii M.S. și S.V., iar în circumstanțiere, proba cu martorii A.I.C. și I.S.

Astfel, martora M.S. (fila 360 dosar fond) a arătat că locuiește în apropierea locului în care a avut loc cearta respectivă, din seara evenimentului. La un moment dat, spre miezul nopții se afla în casă și auzind gălăgie în drum, atât ea, cât și soțul său s-au uitat pe geam, ocazie cu care au văzut mai mulți tineri. A recunoscut după glas pe inculpatul M.V., care spunea băieților din Mălini să plece acasă să se liniștească. A ieșit afară și a strigat la tinerii respectivi să se liniștească, în caz contrar cheamă poliția.

A mai văzut cum persoanele respective s-au deplasat în albia râului. După ce au plecat mașinile, a ieșit pe terasă și l-a auzit pe inculpatul M.V. care striga după ajutor, în sensul că „moare un om". Drept pentru care a sunat la serviciul de urgență 112 și a ieșit în drum, mai exact în albia râului, unde se aflau M.V. și victima, care era întinsă la pământ, în stare de inconștiență, iar M.V. îi acorda primul ajutor. Cât a stat acolo a venit și martorul S.C. La circa 10-15 metri l-a văzut și pe inculpatul M.C., care era întins la pământ și pe care l-a ajutat să se ridice și să se deplaseze până la drum, întrucât acesta era bătut și nu se putea deplasa singur. A sunat din nou la Ambulanță, care a sosit si i-a luat pe victima I.V. și pe inculpatul M.C. A mai arătat martora, că pe victimă o cunoștea din vedere, iar din auzite știa că aceasta era gălăgioasă.

Martorul S.V. (fila 361 dosar fond) a arătat că în seara incidentului a fost la discoteca din Păiseni împreună cu numiții N.P., N.P., Ț.C., P.A. și alții, unde a stat câteva ore. în această perioadă a auzit că se bate cineva afară, motiv pentru care a ieșit și a văzut băieții din Mălini, care l-au luat pe inculpatul M.C. și l-au aruncat pe o masă din curte. Astfel, tinerii respectivi l-au scos la poartă pe inculpatul M.C. și întrucât acesta a încercat să fugă, aceștia au aruncat după el cu o sticlă. O persoană Ie-a spus acestora să stea cuminți, ca să nu vină frații mai mari ai lui M.C. A mai văzut martorul cum I.V. a scos un cuțit și umbla pe afară întrebând care este M., după care s-a închis discoteca și a plecat acasă. Nu a văzut personal ca în local, vreo persoană să îl fi lovit cu o sticlă pe M.C.

Martorul în circumstanțiere A.I.C. (fila 358 dosar fond) a arătat că îl cunoaște pe inculpatul M.C. de când era la școală, iar ulterior au devenit vecini. Despre inculpatul M.C. a arătat că este o persoană sociabilă, l-a ajutat la treabă de câte ori a avut nevoie și nu are cunoștință ca acesta să fi avut probele cu poliția, să se fi bătut sau certat cu alte persoane din sat. Cât timp a fost la școală, nu se știa de boala de care suferă M.C., însă după ce s-a aflat, acesta era bine văzut și nu s-a izolat de comunitate.

Martorul în circumstanțiere I.S. (fila 359 dosar fond) a arătat că inculpatul M.V. este cumătrul și respectiv vecinul său. A mai arătat că îl cunoaște de aproximativ 10 ani și poate afirma despre el că este un exemplu în sat, întrucât și-a făcut casa singur, este căsătorit, are în întreținerea sa doi copii și nu știe să fi avut vreodată probleme cu poliția sau să se fi certat cu vreun vecin. în momentul în care s-a auzit în sat despre incident, comunitatea din care face parte s-a mirat. Consideră că M.V. a fost ca un tată pentru fratele acestuia, respectiv M.C. și a sărit în ajutorul acestuia.

Din fișele de cazier existente la dosar a rezultat că inculpații M.C. și M.V. nu sunt cunoscuți cu antecedente penale.

Pe toată durata cercetărilor, inculpații au avut o poziție procesuală sinceră, corectă, de recunoaștere și regret a faptelor comise.

Din raportul de necropsie nr. 152/ C din data de 6 mai 2010 întocmit de către S.M.L Suceava a rezultat că moartea victimei a fost violentă, fiind consecința unui traumatism cranio - cerebral cu hemoragie subarahnoidiană difuză și edem cerebral masiv, leziuni ce au putut fi produse în urma multiplelor lovituri active aplicate cu mijloace contondente (pumni, picioare și genunchi) la nivelul capului, urmată de căderea victimei cu extremitatea cefalică pe o suprafață dură (pietre, bolovani). Leziunile de la nivelul toracelui, abdomenului și a membrelor au fost produse prin loviri cu un corp dur alungit (posibil levier auto), medicii apreciind că în caz de supraviețuire ar fi necesitat un număr de 11 - 12 zile de îngrijiri medicale (fila 65 - 67 dosar u.p.).

Coroborând probele administrate în cursul cercetării judecătorești cu cele administrate în faza de urmărire penală, Tribunalul a constatat că, în drept, faptele inculpatului M.V. săvârșite în împrejurările mai sus-reținute, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. și lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen.

Pentru a se reține circumstanța atenuantă a provocării, se cere ca victima să dovedească o agresivitate sau o altă comportare, care să fie considerată ca gravă, de natură să cauzeze făptuitorului o stare de puternică tulburare sau emoție, încât să nu fie în stare să se abțină de la o ripostă prin săvârșirea de infracțiuni. Pentru existența unei puternice tulburări sau emoții se presupune de regulă ca faptele celor în cauză să aibă o apropiată semnificație.

Față de situația de fapt descrisă, în cauză, instanța a reținut în favoarea inculpatului M.V. scuza legală a provocării prev. de art. 73 lit. b) C. pen., întrucât din probatoriul administrat a rezultat neîndoielnic că acesta a acționat sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea victimei produsă prin violență asupra fratelui său M.C., situație de fapt care a fost expusă de părți și martori și care își găsește corespondent în ansamblul probator administrat în cauză.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată, instanța a avut în vedere gradul de pericol social al faptelor săvârșite, împrejurările concrete în care acestea au fost comise, precum și persoana inculpatului M.V., care este tânăr, căsătorit, are în întreținerea sa doi copii minori, a avut o conduita buna anterioara, așa cum reiese din depoziția martorului I.S. (fila 359 dosar fond), nu are antecedente penale și a adoptat o atitudine procesuală corectă, motiv pentru care îi va reține circumstanțele atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a), lit. c) C. pen. și va face aplicarea disp. art. 76 lit. e) C. pen. (pentru infracțiunea prev. de art. 180 alin. (2) C. pen.) și art. 76 lit. d) C. pen. (pentru infracțiunea prev. de art. 321 alin. (1) C. pen.), referitoare la efectele circumstanțelor atenuante.

În considerarea acestor criterii, instanța a apreciat că scopul pedepsei penale, prev. de art. 52 C. pen., de reeducare a inculpatului M.V. și de prevenire a săvârșirii altor infracțiuni, poate fi atins prin aplicarea unei pedepse de 1 lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b), art. 74 lit. a), lit. c) și art. 76 lit. e) C. pen. și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b), art. 74 lit. a), lit. c) și art. 76 lit. d) C. pen.

În temeiul disp. art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului M.V. în prezenta cauză, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 6 (șase) luni închisoare.

În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, stabilită în cauza Hirst c. Marii Britanii și în cauza Sabou și Pârcălab c. României, în temeiul art. 71 alin. (3) C. pen., ținând cont de criteriile menționate în alin. (3), pe durata executării pedepsei închisorii inculpatului M.V. i-au fost interzise ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., apreciindu-se că prin săvârșirea infracțiunii pentru care a primit pedeapsa închisorii, a devenit nedemn a fi ales în autoritățile publice și într-o funcție electivă publică de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, funcții pentru care prestigiul persoanei reprezintă o condiție de eligibilitate și constatând întrunite condițiile cumulative instituite de disp. art. 81 C. pen., respectiv faptul că pedeapsa aplicată este sub 3 ani închisoare, apreciindu-se că scopul represiv, educativ și de prevenție al pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție, că săvârșirea faptei a fost un accident în viața inculpatului M.V., că judecata în prezenta cauză constituie un avertisment suficient pentru a-l determina ca, pe viitor, să se abțină de la comiterea de alte fapte antisociale, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii, stabilindu-se în temeiul disp. art. 82 C. pen. un termen de încercare 2 ani și 6 luni, termen compus din durata pedepsei aplicate, la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.

În temeiul disp. art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.

Potrivit art. 359 alin. (1) C. proc. pen. i s-a atras atenția inculpatului M.V. asupra dispozițiilor art. 83 și 84 C. pen. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

Coroborând probele administrate în cursul cercetării judecătorești cu cele administrate în faza de urmărire penală, Tribunalul a constatat că, în drept, fapta inculpatului M.C., săvârșită în împrejurările mai sus-reținute, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

Așa cum s-a arătat și anterior, pentru a se reține circumstanța atenuantă a provocării, se cere ca victima să dovedească o agresivitate sau o altă comportare, care să fie considerată ca gravă, de natură să cauzeze făptuitorului o stare de puternică tulburare sau emoție, încât să nu fie în stare să se abțină de la o ripostă prin săvârșirea de infracțiuni.

Tribunalul a considerat că în speță, sunt incidente dispozițiile art. 73 lit. b) C. pen. care reglementează circumstanța atenuantă legală a provocării și în cazul inculpatului M.C., deoarece sunt îndeplinite condițiile de existență ale acesteia, care privesc existența unei anumite activități de provocare din partea persoanei vătămate, actele de provocare fiind realizate prin violență fizică, ceea ce a determinat o puternică tulburare, o stare de surescitare nervoasă a inculpatului M.C., care i-a răpit acestuia posibilitatea de control asupra acțiunilor sale.

Faptul că victima I.V., fără să-i adreseze vreun cuvânt inculpatului M.C., i-a aplicat acestuia o lovitură cu o sticlă la nivelul capului, făcându-se ulterior nevăzut, iar ca urmare a loviturii primite inculpatul s-a prăbușit la pământ, sângerând abundent la nivelul capului, situație de fapt care a fost expusă de părți și martori și care își găsește corespondent în ansamblul probator administrat, constituie un motiv pentru a se reține că acesta a acționat, aflându-se sub imperiul unei puternice tulburări.

Față de situația de fapt descrisă, în cauză, instanța a reținut în favoarea inculpatului M.C. scuza legală a provocării prev. de art. 73 lit. b) C. pen., întrucât din probatoriul administrat a rezultat neîndoielnic că acesta a acționat sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea victimei produsă prin violență.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată, instanța a avut în vedere gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările concrete în care aceasta a fost comisă, precum și persoana inculpatului, care este tânăr, a avut o conduita bună anterioară, așa cum reiese din depoziția martorului A.I.C. (fila 358 dosar fond), nu are antecedente penale și a adoptat o atitudine procesuală corectă, motiv pentru care îi va reține circumstanțele atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a), lit. c) C. pen. și a făcut aplicarea disp. art. 76 alin. (1) lit. a) alin. (2) C. pen., referitoare la efectele circumstanțelor atenuante.

În considerarea acestor criterii, instanța a apreciat că scopul pedepsei penale, prev. de art. 52 C. pen., de reeducare a inculpatului M.C. și de prevenire a săvârșirii altor infracțiuni, poate fi atins prin aplicarea unei pedepse 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. (1) raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b), art. 74 lit. a), lit. c) și art. 76 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen.

În temeiul disp. art. 65 alin. (2) C. pen. raportat la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen. a interzis inculpatului M.C. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), cu titlu de pedeapsă complementară, pentru o perioadă de 2 ani.

În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, stabilită în cauza Hirst c. Marii Britanii și în cauza Sabou și Pârcălab c. României, în temeiul art. 71 alin. (3) C. pen., ținând cont de criteriile menționate în alin. (3), pe durata executării pedepsei închisorii inculpatului M.C. i s-au interzis ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., apreciindu-se că prin săvârșirea infracțiunii pentru care a primit pedeapsa închisorii, a devenit nedemn a fi ales în autoritățile publice și într-o funcție electivă publică și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, funcții pentru care prestigiul persoanei reprezintă o condiție de eligibilitate.

Constatând că temeiul prev. de art. 148 lit. f) C. proc. pen., în baza căruia a fost arestat inculpatul, subzistă, măsura preventivă luată față de acesta fiind legală și temeinică, instanța, în conformitate cu disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menținut arestarea preventivă a inculpatului M.C..

În temeiul disp. art. 88 alin. (1) C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive a inculpatului M.C., de la data de 10 aprilie 2010 la zi.

Având în vedere declarațiile date atât în fața instanței, cât și în fața notarului public (fila 295, 296 fond), s-a luat act că partea civilă I.C. nu mai are alte pretenții civile de la inculpații M.V. și M.C.

Potrivit art. 17 alin. (1) C. proc. pen., acțiunea civilă se pornește și se exercită și din oficiu, când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă.

De asemenea, conform art. 17 alin. (3) C. proc. pen., instanța este obligată să se pronunțe din oficiu asupra reparării pagubei și a daunelor morale, chiar dacă persoana vătămată nu este constituită parte civilă.

Referitor la daunele morale, chiar dacă numita I.C., în calitate de reprezentant legal al părții civile minore I.E.D., nu a solicitat obligarea inculpatului M.C. la plata acestora, este incontestabil că urmare a decesului victimei, având în vedere relațiile de rudenie existente între ea și partea civilă minoră, acesteia din urmă i s-a cauzat un prejudiciu moral.

Tribunalul a reținut că dauna morală constă în atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existența fizică a omului, sănătatea și integritatea corporală, la cinste, demnitate, onoare, prestigiu profesional și alte valori similare. Din această perspectivă, prin uciderea victimei I.V., tatăl părții civile minore I.E.D., acesteia i s-a adus o atingere a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, iar durerile psihice provocate de acțiunea inculpatului M.C., pot și trebuie compensate prin acordarea unor despăgubiri.

Cu privire la cuantificarea prejudiciului moral, s-a reținut că aceasta nu este supusă unor criterii legale de determinare. în acest caz, cuantumul daunelor morale se stabilește, prin apreciere, urmare a aplicării de către instanța de judecată a criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză în plan psihic, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele decesului părinților, măsura în care acestora Ie-a fost afectată situația familială și socială.

Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs fiicei minore a victimei, în cazul de față.

Pentru toate aceste considerente, Tribunalul a apreciat că partea civilă minoră I.E.D. este îndreptățită la despăgubiri pentru daune morale în cuantum de 1.000 de lei, ce este de natură a repara prejudiciul nepatrimonial încercat de aceasta.

Pentru ca un prejudiciu patrimonial să dea dreptul victimei de a cere obligarea autorului faptei ilicite la repararea lui este necesar să îndeplinească doua condiții: să fie cert și să fie nereparat.

Un prejudiciu este cert atunci când existența lui este sigură, neîndoielnică și totodată, poate fi evaluat în prezent. Sunt certe toate prejudiciile actuale, dar și prejudiciile viitoare și sigure. Prin prejudiciu actual se înțelege acela care s-a produs în totalitate până la data când se cere repararea lui. Prejudiciile viitoare și sigure sunt acele prejudicii care, deși nu s-au produs, este sigur ca se vor produce, putând fi evaluate în prezent, pe baza de elemente îndestulătoare.

În speță, Tribunalul a reținut că prejudiciul suferit de către partea civilă minoră I.E.D. ca urmare a faptului că tatăl său a fost ucis de către inculpatul M.C. și astfel aceasta este privată de întreținerea pe care tatăl său i-ar fi prestat-o până la majorat (sau până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 25 de ani, în situația în care partea civilă minoră se va afla în continuarea studiilor după majorat), este un prejudiciu viitor cert, atât în ceea ce privește existența sa, cât și în ceea ce privește întinderea sa. De asemenea, Tribunalul a mai reținut și că prejudiciul mai sus-amintit este nereparat.

Fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu, în speță este reprezentată de acțiunea de ucidere, cu intenție directă a victimei, de către inculpatul M.C.

Din starea de fapt mai sus-arătată, rezultă fără dubii că, între faptul că partea civilă minoră I.E.D. este privată de întreținerea pe care tatăl său i-ar fi prestat-o până la majorat (sau până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 25 de ani) și acțiunea de ucidere cu intenție directă a tatălui său, de către inculpatul M.C., există un raport de cauzalitate directă.

Tribunalul a reținut și vinovăția inculpatului M.C., sub forma intenției directe, în ceea ce privește producerea prejudiciului.

Tribunalul a apreciat că suma de 167 lei, lunar, cu titlu de prestații periodice, până la majoratul acesteia (sau până la finalizarea studiilor dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 25 de ani, în situația în care se va afla în continuarea studiilor după majorat), reprezentând despăgubiri periodice lunare (prestația periodică fiind stabilită în raport de nivelul venitului minim pe economie), este de natură a compensa prejudicial suferit de partea civilă minoră, fără a duce la o îmbogățire fără justă cauză.

În raport de venitul minim pe economie și de nevoile minorei I.E.D., s-a dispus obligarea inculpatului M.C. la o prestație periodică lunară de 167 lei, până la majoratul acestuia.

Față de cele arătate, constatând îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie prev. de art. 998 și urm. C. civ., Tribunalul, în conformitate cu disp. art. 346 alin. (1) rap. la art. 14 alin. (1) și (3) lit. b) și alin. (5) C. proc. pen., a obligat inculpatul M.C. să plătească părții civile minore I.E.D., suma de 1.000 lei, cu titlu de daune morale și suma de 167 lei, lunar, cu titlu de prestații periodice, până la majoratul acesteia.

Având în vedere relațiile primite de Spitalul Județean de Urgență „Sf. l.N.” Suceava prin adresa din 04 august 2010 (fila 71 dosar fond), Tribunalul a luat act că această instituție nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava și inculpatul M.C.

În motivarea apelului Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava au criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.

S-a arătat că în mod greșit prima instanță a reținut în sarcina celor doi inculpați starea de provocare întrucât nu sunt îndeplinite condițiile legale ale actului provocator, respectiv nu a existat o puternică stare de provocare în care inculpații să fi reacționat.

În speță probele administrate atât în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești au reliefat că în seara zilei de 9 aprilie 2010 a existat un act provocator violent ce ar fi putut să determine o stare de tulburare puternică, dar pentru existența provocării este necesară o reacție imediată de manifestare a impulsului provocator ceea ce inculpații nu au făcut.

Inculpatul M.C. a plecat de la locul incidentului, a cooptat o altă persoană, respectiv pe fratele său, perioada de timp scursă de la momentul actului provocator și până la momentul agresării victimei nejustificând reținerea circumstanței atenuante a provocării în sarcina inculpaților.

S-a mai arătat că prima instanță a reținut starea de provocare fără a pune în discuție schimbarea încadrării juridice încălcând astfel dispozițiile art. 334 C. proc. pen.

S-a arătat că pedepsele aplicate inculpaților sunt prea blânde pentru faptele săvârșite de aceștia și scopul pedepselor.

În ceea ce îl privește pe inculpatul M.C. s-a arătat că pedeapsa aplicată este prea blândă în raport de fapta săvârșită și atitudinea adoptată de acesta.

Atitudinea inculpatului nu a fost sinceră și nu a înlesnit descoperirea altor participanți așa cum prevede art. 74 lit. c) C. pen.

Cu privire la M.V. s-a arătat că faptele acestuia prezintă un grad ridicat de pericol social generând practic infracțiunea de omor calificat, sens în care nu se impune aplicarea art. 81 C. pen. și suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În legătură cu latura civilă a cauzei s-a arătat că instanța de judecată trebuia să îl oblige pe inculpatul M.C. la o sumă globală în favoarea minorei I.C., calculată de la data săvârșirii faptei și până la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și apoi să îl oblige la plata despăgubirilor periodice în suma stabilită de la această dată, a rămânerii definitive a hotărârii și până la majoratul minorei.

S-a solicitat admiterea apelului și pronunțarea unei noi hotărâri în sensul celor prezentate în motivele de apel.

Inculpatul M.C. a arătat că în cauză se impunea efectuarea unei expertize medico-legale care să stabilească situația de fapt existentă în cauză.

A arătat că expertiza va putea stabili dacă căderea victimei s-a produs înainte sau după aplicarea loviturilor și dacă ar fi putut produce moartea acesteia.

Examinând apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava și inculpatul M.C. sub aspectul motivelor invocate cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea de Apel Suceava a reținut următoarele:

Din amplul probatoriu administrat în faza de urmărire penală și cercetare judecătorească din fața primei instanțe, respectiv: procesele verbale de sesizare din oficiu, procesele verbale de cercetare la fața locului, planșele fotografice aferente și schița locului faptei, procesele verbale de conducere în teren și planșele foto aferente, concluziile provizorii medico - legale, raportul de necropsie nr. 152/ C din 06 mai 2010, procesele verbale de ridicare bunuri și dovezile de predare - primire bunuri, actele medicale privind pe inculpatul M.C., declarațiile părții vătămate I.C., declarațiile martorilor V.P., M.P.C., S.M., G.M., M.I., V.D., V.R.A., C.D.G., P.A.S., M.G., M.V., G.M.D., S.C., N.P., A.P.S., Ș.M., M.M., M.A., coroborate cu declarațiile inculpaților M.C. și M.V. a reieșit cu certitudine că în seara zilei de 09 aprilie 2010, ora 2315, în timp ce se afla în fața discotecii organizată pe raza satului Poieni, într-o curte amenajată ca fiind terasă - inculpatul M.C. s-a întâlnit cu victima I.V. care, fără să-i adreseze vreun cuvânt, i-a aplicat o lovitură cu o sticlă la nivelul capului, lovitură ce 1-a prăbușit pe inculpat la pământ și a creat o sângerare abundentă la nivelul capului.

Fiind chemat telefonic de inculpatul M.C., la fața locului s-a deplasat cu ajutorul unui autoturism condus de martorul V.D., fratele acestuia, inculpatul M.V.

Un al doilea incident soldat cu agresarea victimei I.V. a avut loc pe drumul comunal Mălini - Păiseni unde la cererea inculpatului M.V., martorul V.D. a oprit autoturismul.

Din probatoriul testimonial administrat a reieșit că M.V. a lovit victima I.V. peste corp cu un levier luat din portbagajul autoturismului cu care venise, iar inculpatul M.C. i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii la nivelul corpului și al capului.

Încercând să scape de actele agresiunii victima I.V. s-a îndreptat în fugă spre albia râului Săscuța fiind urmărit și ajuns de către inculpatul M.C. după aproximativ 10-20 metri, moment în care inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, în special genunchii la nivelul corpului cu precădere la nivelul capului.

În urma loviturilor primite victima a căzut în genunchi pe pietrele de lângă pârâu, fiind lovit în continuare cu genunchii în cap de către inculpatul M.C.

Datorită intensității loviturilor și a faptului să nu reușea să se apere de agresor I.V. s-a prăbușit la pământ lovindu-se cu capul de pietrele de lângă pârâu, decedând în scurt timp.

Față de situația de fapt prezentată, reținută corect și de instanța de fond, Curtea de Apel Suceava a constatat că inculpații au acționat sub imperiul unei stări de provocare generată de acțiunile victimei I.V.

Lovirea inculpatului M.C. de către victimă cu o sticlă în cap cu consecința prăbușirii la pământ și a unei sângerări abundente la nivelul capului a fost de natură a cauza atât acestuia, cât și fratelui său, inculpatul M.V., sosit la fața locului într-un interval de timp relativ scurt după incident, o puternică stare de tulburare care să fi determinat agresarea ulterioară a victimei.

Curtea de Apel Suceava a constatat ca fiind legală și temeinică reținerea în favoarea inculpaților a circumstanței legale atenuante a provocări așa încât critica adusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava sub acest aspect este neîntemeiată.

Întrucât reținerea circumstanței atenuante legale a provocării izvorăște din analiza situației de fapt ce rezultă din probele administrate și nu constituie o problemă de încadrare juridică a faptei reținute în sarcina persoanei acuzate, Curtea a apreciat că în acest caz nu sunt aplicabile dispozițiile art. 334 C. proc. pen. care obligă instanța de judecată să pună în discuția părților noua încadrare juridică dată faptei.

Nefiind încălcate dispozițiile art. 334 C. proc. pen. de către instanța de fond, Curtea a apreciat ca neîntemeiată și această critică formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava în motivele de apel.

Din concluziile raportului de necropsie, filele 65-66 dosar urmărire penală rezultă că moartea victimei I.V. a fost violentă și a fost consecința unui traumatism cranio - cerebral cu hemoragie subarahnoidiană difuză și edem cerebral masiv, leziuni care s-au putut produce în urma loviturilor multiple active aplicate cu mijloace contondente (pumni, picioare, genunchi), la nivelul capului, urmate de căderea victimei cu extremitatea cefalică pe o suprafață dură (posibil pietre, bolovani).

S-a mai concluzionat că leziunile de la nivelul toracelui, abdomenului și membrelor s-au putut produce prin lovituri cu un corp dur alungit (levier auto) și ar fi putut necesita în caz de supraviețuire 11-12 zile îngrijiri medicale.

Față de concluziile raportului de necropsie prezentate mai sus și față de situația de fapt reținută pe baza probatoriului testimonial administrat în cauză de unde a rezultat cu certitudine modalitatea de agresare a victimei, cât și văzând lipsa unor acte medico-legale sau probe noi care să dovedească o altă modalitate de agresare sau de lezare a victimei, Curtea apreciind ca nefiind utilă și concludentă cauzei, a respins cererea formulată de inculpatul M.C. de efectuare a unei expertize medico-legale care să stabilească condițiile în care a decedat victima, ca neîntemeiată.

Stabilind o situație de fapt și o încadrare juridică corectă a faptelor săvârșite de inculpații M.V. și M.C., Curtea a constatat că doar în ceea ce privește pe inculpatul M.C. instanța de fond a făcut o greșită individualizare a pedepsei.

Pedepsele ce au fost aplicate inculpatului M.V. respectă criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., cât și dispozițiile art. 76 C. pen. ca urmare a reținerii circumstanțelor legale atenuante în favoarea acestuia.

Față de natura și gravitatea faptelor, cât și persoana inculpatului, Curtea a apreciat că scopul pedepsei aplicate acestui inculpat poate fi atins și fără privarea lui de libertate prin suspendarea condiționată a executării acesteia.

Cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului M.C., Curtea apreciază că față de limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, natura și gravitatea faptei pedeapsa aplicată de instanța de fond nu este de natură a-și atinge scopurile instituite de art. 52 C. pen. respectiv de prevenție și reeducare a acestuia.

Ținându-se cont de criteriile generale de individualizare a pedepselor instituite de art. 72 C. pen. și îndeosebi de natura și gravitatea faptei, modalitatea și împrejurările de comitere, urmarea produsă, cât și de persoana inculpatului care este infractor primar, a acționat sub imperiul stării de provocare și a adoptat o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, fiind suferind de o serie de afecțiuni medicale, Curtea a procedat la o nouă reindividualizare a pedepsei pentru inculpatul M.C. majorând-o la un cuantum care să satisfacă exigențele art. 52 C. pen.

Întrucât inculpatul M.V. a fost reținut pentru o perioadă de 24 ore la data de 10 aprilie 2010 iar instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acestei situații, Curtea a constatat durata acestei rețineri.

În ceea ce privește critica adusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava laturii civile a cauzei soluționată de instanța de fond din oficiu, Curtea a apreciat că într-adevăr inculpatul M.C. trebuia obligat la plata prestațiilor periodice în favoarea minorei I.E.D. începând cu data decesului victimei, 10 aprilie 2010, până la majoratul acesteia, nefiind necesară stabilirea unei sume globale calculate până la data rămânerii definitive a hotărârii, sumele globale de plată putând fi calculate la data punerii în executare a dispozițiilor civile din sentința penală definitivă.

Prin decizia penala nr. 59 din 12 august 2011, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava împotriva sentinței penale nr. 101 din 17 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Suceava și în consecință:

A desființat în parte sentința penală nr. 101 din 17 iunie 2011 a Tribunalului Suceava și în rejudecare:

A majorat pedeapsa aplicată inculpatului M.C., pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 alin. (1) rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplic. art. 73 lit. b), art. 74 lit. a), lit. c) și art. 76 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., de la 5 ani la 9 ani închisoare.

A constatat că inculpatul M.V. a fost reținut pentru o perioadă de 24 de ore, la data de 10 aprilie 2010.

A obligat inculpatul M.C. să plătească părții civile minore I.E.D. suma de 167 lei lunar, cu titlu de prestații periodice, începând cu data de 10 aprilie 2010 până la majoratul acesteia.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței, ce nu sunt contrare prezentei decizii.

A respins apelul declarat de inculpatul M.C., împotriva sentinței penale nr. 101 din 17 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Suceava, ca nefondat.

A dedus în continuare durata arestării preventive a inculpatului M.C. de la data de 17 iunie 2011 la zi și menține măsura arestării preventive.

A obligat inculpatul apelant la cheltuieli judiciare.

Împotriva deciziei penale nr. 59 din 12 august 2011 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a declarat recurs inculpatul M.C. cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 5690/86/2010.

Recurentul inculpat a criticat decizia atacată pentru netemeinicie și nelegalitate invocând motivul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. și solicitând reducerea pedepsei aplicate de instanța de apel.

Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu, ambele hotărâri, conform prevederilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen. combinate cu art. 3856 alin. (1) și art. 3857 alin. (1) C. proc. pen., constată că instanța de apel a reținut în mod corect situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului, pe baza unei juste aprecieri a ansamblului probator administrat în cauză, dând faptei comise încadrarea juridică corespunzătoare, precum și o corectă individualizare a pedepsei și constată că recursul formulat de recurentul inculpat M.C. nu este fondat pentru motivele care vor fi expuse în continuare.

Înalta Curte reține că principiul individualizării sancțiunilor de drept penal privește deopotrivă stabilirea cât și aplicarea acestor sancțiuni și adaptarea acestora în funcție de gradul de pericol social al faptei, al periculozității făptuitorului.

Pedeapsa pe lângă funcția de constrângere ce o exercită asupra condamnatului îndeplinește și funcția de exemplaritate și de reeducare a acestuia, pedeapsa fiind menită să determine înlăturarea deprinderilor antisociale ale condamnatului.

Funcția de exemplaritate a pedepsei se manifestă și decurge din caracterul ei inevitabil atunci când a fost săvârșită o infracțiune. Funcția de exemplaritate a pedepsi nu se poate restrânge la exemplaritatea pedepsei aplicate, în sensul de gravitate, ce ar viza maximul pedepsei prevăzute pentru respectiva infracțiune.

Individualizarea judiciară a pedepsei și a modului ei de executare trebuie să aibă în vedere toate criteriile referitoare la dispozițiile dreptului penal general, de limitele speciale ale pedepsei, de gradul de pericol social al faptei comise, de persoana infractorului și de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.

La individualizarea pedepsei stabilită în sarcina inculpatului instanța de fond a luat în considerare criteriile generale de individualizare prevăzute de dispozițiile art. 72 C. pen. respectiv, art. 74 lit. a) și lit. c), art. 76 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., aplicând o pedeapsă de 5 ani închisoare, pedeapsă care a fost majorată de instanța de apel la 9 ani închisoare, nefiind însă aplicată pedeapsa maximă de 25 de ani închisoare așa cum prevedea încadrarea juridică dată faptei pentru infracțiunea prev. de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., dar și față de aplicarea dispozițiilor art. 73 lit. b) C. pen., astfel că nu se impune coborârea pedepsei întru-un cuantum mai redus fată de textul incriminator.

S-a ținut cont și de pericolul social la faptei săvârșite de persoana inculpatului și de împrejurările comiterii faptei respectiv că la data de 09 aprilie 2010 în jurul orelor 23,30, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și a unei altercații fizice pe care a avut-o cu victima I.V. din comuna Mălini, județ Suceava, acesta i-a aplicat repetate lovituri cu pumnii, picioarele și genunchii la nivelul corpului, în special capului, cauzându-i leziuni grave care au condus în scurt timp la decesul victimei dar și dispozițiile art. 175 lit. i) C. pen. în baza cărora s-a comis fapta, care agravează răspunderea penală, astfel că nu se impune a se acorda o eficiență mai mare dispozițiilor de reindividualizare, aceste criterii fiind reținute de instanța de apel în individualizarea pedepsei stabilite în sarcina inculpatului.

înalta Curte de Casație și Justiție, de asemenea, atât prin prisma propriei evaluări asupra individualizării pedepsei aplicate inculpatului M.C. cât și față de criticile formulate în recurs, de inculpat constată că în contextul cauzei nu se justifică micșorarea pedepsei, deoarece examinarea criteriilor obiective prevăzute de art. 72 C. pen. se efectuează în mod plural, fără preeminența vreunuia din acestea ceea ce conduce la concluzia că circumstanțele personale ale inculpatului au fost avute în vedere în mod corect, în raport cu gradul de pericol social concret al faptei comise, agravat prin modul de comitere, valorile sociale atinse, precum și consecințele pe care le-au produs respectiv, că moartea victimei a fost violentă, fiind consecința unui traumatism cranio - cerebral cu hemoragie subarahnoidiană difuză și edem cerebral masiv, leziuni ce au putut fi produse în urma multiplelor lovituri active aplicate cu mijloace contondente (pumni, picioare și genunchi) la nivelul capului, urmată de căderea victimei cu extremitatea cefalică pe o suprafață dură (pietre, bolovani). Leziunile de la nivelul toracelui, abdomenului și a membrelor au fost produse prin loviri cu un corp dur alungit, medicii apreciind că în caz de supraviețuire ar fi necesitat un număr de 11 - 12 zile de îngrijiri medicale.

În raport cu cele menționate, Înalta Curte nu poate avea în vedere criticile formulate în recurs de către inculpatul M.C., întrucât în cauză pedeapsa aplicată, reflectă respectarea principiului proporționalității între gravitatea faptei comise și profilul socio-moral și de personalitate al inculpatului, nejustificându-se micșorarea pedepsei astfel încât nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.

Fată de aceste considerente, Înalta Curte constată că instanța de apel a pronunțat o hotărâre legală și temeinică și în raport de dispozițiile art. 38515 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.C. împotriva deciziei penale nr. 59 din 12 august 2011 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

În temeiul dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.C. împotriva deciziei penale nr. 59 din 12 august 2011 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului M.C. durata reținerii și arestării preventive de la 10 aprilie 2010 la 25 ianuarie 2012.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 25 ianuarie 2012.