Annulment of sale of third-party property as fraudulent circumvention of property law attributes
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal for annulment filed by the plaintiff, thereby upholding the prior appellate decision that rejected the plaintiff's cassation appeal against the lower courts' ruling invalidating a property transaction. The dispute involved a commercial entity challenging a court-ordered annulment of a sale of third-party property and the subsequent eviction, arguing that the lower courts failed to analyze the legal status of the sale, the privatization process, and the buyer's good faith. The court held that the appeal for annulment was unfounded under Article 318 of the Code of Civil Procedure because the appellate court had not committed a material error or omitted to examine a valid ground for cassation, having already addressed the arguments regarding the sale of third-party property and the seller's liability for eviction in a consolidated manner. The decisive legal basis was the determination that the transaction was fraudulent for circumventing imperative provisions on the attributes of property rights, thereby invalidating the good faith defense and confirming the lower courts' obligation for the seller to refund the purchase price in solidarity with the asset management agency.
Legislator headnote
AI generatedart. 1344 C. civ, art. 318 C. proc. civ; Annulment of sale of third-party property as fraudulent circumvention of property law attributes: A mai considerat că justificat instanțele au considerat actul încheiat în anul 2003 fraudulos, cu eludarea dispozițiilor imperative privind atributele dreptului de proprietate, iar în aceste condiții cumpărătorul de bună credință este apărat de evicțiune în condițiile stabilite de art. 1344 C. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 2354 din 13 octombrie 2009 Înalta Curte de Casație și Justiție, a respins ca nefondat recursul declarat de SC C.S. SRL Piatra Neamț împotriva deciziei nr. 43 din 17 iunie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, prin care s-a menținut sentința nr. 1963 din 3 octombrie 2007.
În recursul său, SC C.S. SRL susține că instanțele de fond în mod greșit au desființat actul terțului dobânditor fără a desființa actele juridice care au stat la baza înscrierii în patrimoniul SC P. SA.
De asemenea a susținut că nu au analizat, în lipsa unei acțiuni în revendicare, legalitatea procesului de privatizare și a transmiterii spațiilor comerciale de la regiile autonome, în raport de regimul juridic al acestora.
Subliniază că nu s-a ținut cont de faptul că în raporturile comerciale, pentru că nu exista alte reglementări speciale se aplică principiile dreptului civil de recunoaștere a vânzării lucrului altuia, cu condiția bunei credințe a terțului dobânditor.
Instanța de recurs a apreciat că folosindu-se de majorarea capitalului social pe care chiar FPS a votat-o în AGA din 24 august 1995, pârâta la data de 12 iunie 2003 a vândut un lucru față de care avea numai un drept de folosință.
A mai considerat că justificat instanțele au considerat actul încheiat în anul 2003 fraudulos, cu eludarea dispozițiilor imperative privind atributele dreptului de proprietate, iar în aceste condiții cumpărătorul de bună credință este apărat de evicțiune în condițiile stabilite de art. 1344 C. civ.
SC C.S. SRL a formulat contestație în anulare în temeiul art. 318 C. proc. civ. considerând că nu s-a analizat principalul motiv de recurs, respectiv situația juridică a vânzării lucrului altuia, iar pe de altă parte nu s-a pronunțat pe motivul prin care s-a invocat faptul că instanțele anterioare au repus părțile în situația anterioară, în lipsa unei cereri din partea reclamantei.
Critică și modul în care s-au examinat problemele vizând despăgubirile solicitate ca urmare a evicțiunii și pe de altă parte restituirea contravalorii îmbunătățirilor.
Contestația în anulare este nefondată.
Potrivit art. 318 C. proc. civ. „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare”.
Din cuprinsul motivării deciziei a cărei retractare se solicită, rezultă că instanța s-a pronunțat asupra tuturor criteriilor formulate, motivând grupat aprecierile asupra vânzării lucrului altuia.
S-a considerat că răspunderea pentru evicțiune a fost analizată de instanțe care au obligat pe vânzător în solidar cu AVAS la restituirea prețului actualizat fără îmbunătățirile cerute reclamantei, iar pe de altă parte s-a apreciat că actul încheiat în anul 2003, fraudulos, cu eludarea dispozițiilor imperative privind atributele dreptului de proprietate, stabilindu-se frauda la lege.
În aceste condiții se reține că instanța de recurs a examinat în integralitatea lor criticile formulate nefiind întrunite condițiile impuse de art. 318 C. proc. civ.,
Situație în care,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea SC C.S. SRL Piatra Neamț împotriva deciziei nr. 2354 de la 13 octombrie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședința publică, astăzi 23 septembrie 2010.