Criminal appeal against organized cannabis cultivation and trafficking convictions dismissed, maintaining sentence and judicial costs.

Asupra recursurilor penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 47 din 22 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul Bihor s-a dispus condamnarea inculpaților:

- B.T., la următoarele pedepse:

- 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003;

În baza art. 65 alin. (2), (3) C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

- 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 16 din Legea nr.143/2000.

În baza art. 65 alin. (2), (3) C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 33 lit. a) - art. 34 și art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului și s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și a interzis drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la data de 28 mai 2010 până la 08 octombrie 2010 inclusiv, când prin încheierea din 05 octombrie 2010 a Tribunalului Bihor, definitivă prin decizia penală nr. 539/R din 08 octombrie 2010 a Curții de Apel Oradea s-a înlocuit măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, măsură care se menține cel târziu până la data rămânerii definitive a hotărârii.

- A.I. la următoarele pedepse:

- 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

În baza art. 65 alin. (2), (3) C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

- 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

În baza art. 65 alin. (2), (3) C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 33 lit. a) - art. 34 și art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului și s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și a interzis drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 88 C. pen. s-a deduse din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la data de 31 mai 2010 până la 17 iunie 2010 inclusiv, când prin decizia penală nr. 365/R din 17 iunie 2010 a Curții de Apel Oradea inculpatul a fost liberat provizoriu pe cauțiune.

- R.P. la următoarele pedepse:

- 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

În baza art. 65 alin. (2), (3) C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

- 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

În baza art. 65 alin. (2), (3) C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 33 lit. a) - art. 34 și art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului și s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și a interzis drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la data de 07 iunie 2010 până la 10 iunie 2010 inclusiv, când prin încheierea nr. 45/IR din 10 iunie 2010 a Curții de Apel Oradea s-a înlocuit măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara pe o durată de 30 de zile, măsură care a încetat de drept conform art. 140 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. cu aplicarea deciziei nr.76/2007 pronunțată în recurs în interesul legii.

În baza art. 71 C. pen. a interzis fiecărui inculpat drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 17-18 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 lit. f) C. pen. s-au confiscat, în vederea distrugerii, următoarele cantității de droguri: un sac conținând 4,24 kg. canabis (sac nr. 1 - proba nr. 1); un sac conținând 4,48 kg. canabis (sac nr. 2 - proba nr. 2); un sac conținând 5,14 kg. canabis (sac nr. 3 - proba nr. 3 ); o pungă din plastic conținând 471 grame canabis (proba nr. 4); un plic conținând 20 grame canabis, reprezentând patru contraprobe ale probelor nr. 1, 2, 3 și 4, toate depuse în Camera de Corpuri Delicte din cadrul IGPR - DCJSEO București, conform dovezii sena H. nr. 0020018 din 15 iunie 2010 (f.63 dosar u.p.).

În baza art. 17-18 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 lit. b) C. pen. s-au confiscat următoarele bunuri:

- 23 bucăți ventilatoare de aer din care 12 bucăți montate în carcasă din lemn și o bucată cu picior, utilizate;

- 4661 bucăți ghivece din material plastic de culoare neagră, folosite;

- 8 bucăți tubulatură flexibilă din aluminiu, cu diametrul de 30 cm., utilizată;

- 209 bucăți lămpi iluminare marca Philips și Osram, având puterea de 400 și 600 wați, utilizate;

- 430 bucăți corpuri iluminare cu dulie, utilizate;

- 1 buc. sul folie de culoare neagră, parțial folosit;

- 5 bucăți filtre aer marca MAN;

- 3 bucăți filtre ulei marca MAN;

- 13 bucăți canistre în volum de 10 litri fiecare, cu inscripția TERA FLORES CANA, fosfor, desigilate, din care 2 buc. fără conținut;

- 67 bucăți cabluri electrice de diferite grosimi și lungimi, utilizate (în lungime totală de 250 m);

- 6 bucăți aparate de măsurat temperatura, umiditatea și PH, folosite;

- 11 bucăți cu cutii cu componente electrice, siguranțe, ștecăr și dulii, folosite

- 1 bucăți aspirator marca Power Line, cu cuvă, folosit;

- 1 bucăți generator aer cald, alimentat de la butelie cu gaz;

- 1 bucăți pompă m anuală pentru stropit plante;

- 6 bucăți flacoane plastic în volum de 1 litru fiecare, cu adeziv și insecticid, desigilate;

- 3 bucăți corp neon din care 2 buc. nefolosite;

- 17 bucăți cofraje din plastic pentru răsaduri, folosite;

- 4 bucăți role folie plastic naylon;

- 5 bucăți filtru de aer cu dimensiunile 1 x 0,4 m., folosite;

- 4 bucăți cutii cu dulii electrice pentru lămpi;

- 325 bucăți transformatoare pentru lămpile de iluminare de 400 și 600 wați, folosite;

- 61 bucăți pungi de naylon, 30 x 30 cm., folosite;

- 1 bucată cutie carton ce conține cuie și dibluri, parțial folosite bunuri introduse în Camera de Corpuri Delicte din cadrul IPJ Bihor, conform dovezii seria AB nr. 0033318 din 30 iunie 2010 (f. 72 dosar u.p.);

- 1 bucată generator de curent marca ATLAS COPCO tip QA9150Kd, seria ARE 944666, sechestrat și aflat în custodia numitei L.F., conform procesului-verbal de sechestrare din data de 12 mai 2010 (f. 73 dosar u.p.);

- 1 bucată mașină de găurit tip ciocan rotopercutor marca Bosh;

- 3 bucăți burghie 40 cm. pentru ciocan rotopercutor;

- 1 bucată geantă 20 x 25 x 45 din piele culoare maro, foarte uzată ce conține ciocan, chei mocs, șurubelniță, patente, bomfaier, metru, aparat de fază curent, cuter, bandă izolatoare, cheie franceză etc, foarte uzate;

- 1 bucată polizor tip flex, fără marcă, fără serie, uzat;

- 1 bucată mașină de găurit cu percuție marca AEG, fără serie, uzată; bunuri și scule aparținând inculpatului R.P.;

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că din cuprinsul probatoriului legal administrat, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, a rezultat că inculpații B.T. și A.I. în anul 2009 au inițiat și constituit un grup infracțional organizat la care a aderat în același an și inculpatul R.P., grup infracțional care și-a desfășurat activitatea în perioada 2009-2010, grup infracțional constituit în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic ilicit de droguri, respectiv canabis.

Acest grup infracțional organizat a avut ca scop cultivarea în imobilul situat în localitatea Batăr, închiriat de la SC B.P. SRL, fără drept, de culturi de canabis, în mod repetat, produsul finit al acestora fiind trimis în exteriorul țării.

Astfel, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, lucrătorii poliției judiciare din cadrul BCCO - Oradea, în prezența martorilor asistenți B.I. și S.V., a inculpaților A.I. și B.T., zis Victor, au identificat topografia imobilului și au descoperit mai multe echipamente, instalații, aparatură și alte materiale aferente plantării, creșterii, dezvoltării și recoltării culturilor de canabis, inclusiv mai multe culturi de canabis, aflate în diferite stadii de dezvoltare, și anume:

a) la parterul imobilului (compus din 9 încăperi, două grupuri sanitare, două magazii, o încăpere aferentă cazanului, un coridor, un hol mai mic, casa scării care face accesul cu etajul clădirii și o sală mai mare):

În sala mare de la parter au fost găsite și identificate două grămezi de pământ special pentru plante (mraniță), aproximativ 800 ghivece din plastic, un gerator de aer cald cu tubulatură, alimentat de la o butelie cu gaz, precum și mai multe bucăți de material lemnos.

În holul principal (mare) au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: 7 cutii cu tubulatură flexibilă pentru aerare; un panou cu siguranțe electrice, dispus pe unul din pereți; 66 transformatoare curent electric, dispuse pe panouri fixate pe pereți; 17 coli pal melaminat; 51 rigle din material lemnos.

În holul mic au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: 13 ventilatoare marca NICOTRA, din care 7 ambalate în cutii de carton; 4 ventilatoare montate în carcase din placaj, confecționate manual; 8 cutii din placaj pentru montat ventilatoare, confecționate manual; un sul folie izolantă de culoare neagră; două cutii cu dispersoare lumină lămpi; laptop marca MEDION de culoare gri cu albastru, cu seria T6J4D - THWWKG - 2Q8WD-4XD39-F4XCG.

În sala aferentă cazanului au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: 10 recipiente din plastic cu inscripția TERRA FLORES CANNA, în volum de 10 litri fiecare, din care două sunt golite de conținut; 3 recipiente din plastic de culoare neagră, cu inscripția FOSFOR, în volum de 10 litri fiecare; 8 cutii cu lămpi marca PHILIPS și OSRAM, de 400 W, respectiv 600 W; 5 filtre aer marca MANN C25655; 3 filtre ulei marca MANN; 5 ventilatoare electrice; 4 cutii cu dulii pentru lămpi; 50 bucăți cabluri electrice prevăzute cu ștechere; 5 filtre de aer de dimensiuni mai mari, fără inscripții; 64 transformatoare electrice; un bec tip neon; 2 cutii cu becuri tip neon; 4 role cu folie din nailon; 17 cofraje din plastic pentru plante; 3 flacoane de insecticid, în volum de 1 litru fiecare; un flacon cu soluție pentru fertilizare; 2 flacoane cu adeziv rapid.

În prima cameră, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 224 ghivece cu pământ, rădăcini de canabis și rămășițe uscate de frunze de canabis; 12 lămpi pentru iluminat, fixate pe suporți, deasupra ghivecelor; cabluri electrice; un ventilator aer; tubulatură aerisire.

În a 2-a cameră, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 224 ghivece cu pământ și resturi de rădăcini și frunze de canabis; 12 lămpi pentru iluminat, fixate pe suporți, deasupra ghivecelor; cabluri electrice; ventilator aer; tubulatură aerisire; aparat electric pentru măsurat temperatura și umiditatea.

În a 3-a cameră, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 220 ghivece cu pământ și resturi de rădăcini și frunze de canabis; un tablou electric prevăzut cu 74 prize; două panouri pe care erau fixate un număr de 60 transformatoare electrice.

În a 4-a cameră, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 224 ghivece cu pământ și resturi de rădăcini și frunze de canabis, ce erau iluminate și încălzite cu un număr de 9 lămpi electrice; cabluri electrice; tubulatură ventilație; un ventilator electric.

În a 5-a cameră, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau rămășițe de plante de canabis; suporți de iluminare fără lămpi; tubulatură aerisire; cabluri electrice.

În a 6-a cameră, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 52 ghivece cu pământ și resturi de rădăcini și frunze de canabis, ce erau iluminate și încălzite cu un număr de 15 lămpi electrice; cabluri electrice.

În a 7-a cameră, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau mai multe ghivece goale; instalație electrică; tubulatură aerisire; cabluri electrice; rămășițe din plante de canabis.

În a 8-a cameră, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: bucăți din material lemnos debitat și pregătit pentru asamblare standuri (pătule); ghivece din plastic goale; instalație iluminare fără lămpi; tubulatură aerisire, rămășițe din plante de canabis; cabluri electrice.

În a 9-a cameră, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 160 ghivece cu pământ; instalație iluminare; tubulatură aerisire; cabluri electrice.

În a 10-a cameră, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 216 ghivece cu pământ și rămășițe din plante de canabis; 12 lămpi iluminare; tubulatură aerisire; cabluri electrice; aparat electric pentru măsurat temperatura și umiditatea.

Pe casa scării, au fost găsite și identificate: 8 cutii din lemn pentru ventilatoare; o cutie carton cu cuie și dibluri; 11 cutii de carton cu componente electrice.

b) la etajul imobilului (compus din 18 camere, 2 grupuri sanitare, un hol, o cameră mai mică prin care se face accesul în podul clădirii):

În camera inscripționată cu nr. 9, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 180 ghivece cu pământ și plante de canabis în stare de vegetație; instalație de iluminare cu 15 lămpi; tubulatură de aerisire; un bidon de plastic cu apă; fereastra exterioară a camerei obturată cu o placă OSB(placaj).

În camera inscripționată cu nr. 10, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 180 ghivece cu pământ; instalație de iluminare cu 15 lămpi; tubulatură de aerisire; aparat pentru măsurarea temperaturii și umidității.

În camera inscripționată cu nr. 11, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 180 ghivece cu pământ; instalație de iluminare cu 15 lămpi; tubulatură de aerisire; fereastra exterioară a camerei obturată cu o placă OSB (placaj).

În camera inscripționată cu nr. 12, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 120 ghivece cu pământ; instalație de iluminare cu 15 lămpi; tubulatură de aerisire; cabluri electrice; un bidon din plastic; fereastra exterioară a camerei obturată cu o placă OSB (placaj).

În camera inscripționată cu nr. 13, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 180 ghivece cu pământ; instalație de iluminare cu 15 lămpi; tubulatură de aerisire; rămășițe de planta de canabis, pe pardoseală.

În camera inscripționată cu nr. 14, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 116 ghivece cu pământ; instalație de iluminare cu 15 lămpi; tubulatură de aerisire; cabluri electrice; resturi din plante de canabis.

În camera inscripționată cu nr. 15, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 108 ghivece cu pământ și plante de canabis în stare de vegetație, cu o înălțime de aproximativ 30 cm, cu inflorescență; tubulatură de aerisire; 2 bidoane cu apă; instalație de iluminare cu 15 lămpi; un ventilator electric; fereastra exterioară a camerei obturată cu o placă OSB (placaj).

În camera inscripționată cu nr. 16, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 226 ghivece cu pământ; un bidon de plastic cu apă; instalație de iluminare cu 15 lămpi; tubulatură de aerisire; pe pardoseală rămășițe din plante de canabis; o foarfecă folosită la recoltarea canabisului; aparat electronic pentru măsurat temperatura și umiditatea; fereastra exterioară a camerei obturată cu o placă OSB (placaj).

În camera inscripționată cu nr. 17, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 226 ghivece cu pământ; tubulatură de aerisire; instalație de iluminat cu 15 lămpi, cabluri electrice; pe jos rămășițe din plante de canabis; fereastra exterioară a camerei obturată cu o placă OSB (placaj).

În camera inscripționată cu nr. 18, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 192 ghivece cu pământ și plante de canabis în stare de vegetație, cu o înălțime de aproximativ 30 cm, cu inflorescență; 2 bidoane cu substanță lichidă; instalație de iluminat cu 15 lămpi; cabluri electrice.

În camera inscripționată cu nr. 19, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 192 ghivece cu pământ și plante de canabis în stare de vegetație, cu o înălțime de aproximativ 30 cm, cu inflorescență; instalație de iluminat cu 15 lămpi, tubulatură pentru aerisire; 2 bidoane cu substanță lichidă.

În camera inscripționată cu nr. 20, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 190 ghivece cu pământ și plante de canabis în stare de vegetație, cu o înălțime de aproximativ 30 cm, cu inflorescență; instalație de iluminat cu 15 lămpi, tubulatură pentru aerisire; 2 bidoane cu apă.

În camera inscripționată cu nr. 21 au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 180 ghivece cu pământ; instalație de iluminat cu 15 lămpi; tubulatură pentru aerisire; un bidon din plastic.

Într-o altă cameră, au fost găsite și identificate următoarele instalații, echipamente și materiale: un generator de electricitate; o pompă pentru stropit plantele; un aspirator marca POWER LINE în cuva căruia se află o cantitate de 1/3 din capacitate, inflorescență de planta canabis; ghivece goale; o ladă din carton cu tulpini fără frunze de planta de canabis; instalație de aerare; 11 ghivece cu plante de canabis având 5 cm înălțime.

Într-unul din grupurile sanitare, pe partea stângă a scărilor, în a 2-a cabină de toaletă, a fost găsită și identificată o ladă din carton cu plante de canabis recoltate; în a 4-a cabină de toaletă, a fost găsit și identificat un sac din nailon de culoare neagră în care se găsesc mai multe recipiente tip pungă, din material de culoare gri.

Pe holul principal, au fost găsite și identificate următoarele instalații și echipamente: un panou pe care erau fixate 45 transformatoare electrice și prize prevăzute cu siguranțe; un panou pe care erau fixate 30 transformatoare electrice, prize cu siguranțe; un panou pe care erau fixate 60 transformatoare electrice, prize cu siguranțe.

La capătul holului, în partea stângă, a fost găsit un cuier cu haine, salopete și cizme de cauciuc, iar în camera din apropiere au fost găsiți, pe lângă articole de îmbrăcăminte, mai mulți saci din nailon, folosiți la ambalarea inflorescenței de canabis.

În antecamera și camera unde a locuit efectiv inculpatul B.T., au fost găsite și identificate următoarele: mai multe înscrisuri (facturi, chitanțe); un caiet cu notițe consemnate în formă olografă, în limba flamandă; o servietă din piele de culoare neagră, cu inscripția HAROLD´S; o servietă tip DIPLOMAT, neagră, ambele conținând diverse înscrisuri, notițe și documente, iar pe birou au mai fost identificate și alte înscrisuri și documente personale ale inculpatului B.T..

Din cuva aspiratorului POWER LINE, a fost ridicată cantitatea de 1,380 kg de inflorescență din plantele de canabis, ambalată într-un sac de nailon de culoare galbenă și sigilată cu sigiliul tip MI nr. 16010.

Plantele de canabis din ghivece, aflate în stare vegetală, precum și rămășițele din plantele de canabis, au fost recoltate, respectiv ridicate și ambalate în 4 saci și cântărite, constatându-se că au greutatea de 32 kg, după care au fost sigilate cu sigiliul tip MI nr. 16010.

Cantitățile brute de 4,35 kg, 4,60 kg, 5,25 kg de materie vegetală, ambalate în trei saci și cantitatea de 0,7 gr. inflorescență de materie vegetală, ambalată într-o pungă de nailon, droguri rezultate în urma uscării și sigilate cu sigiliul tip MI nr. 16081, au fost înaintate Laboratorului de analiză și profil al drogurilor, precursori din cadrul BCCO Cluj-Napoca (f. 54-56, vol. I) .

Raportul de constatare tehnico-științifică nr.942347 din 07 iunie 2010 întocmit de Laboratorul de analiză și profil al drogurilor, precursori din cadrul BCCO Cluj-Napoca (f. 57-61, vol.I), a concluzionat că în probele înaintate s-a pus în evidență Terahidrocannabinolul (THC), substanță phihotropă, biosintetizată din planta canabis, ce face parte din Tabelul III - anexă la Legea nr. 143/2000.

Cantitățile de 4,24 kg canabis (proba nr. 1), 4,48 kg canabis (proba nr. 2), 5,14 kg canabis (proba nr. 3) și 471,0 grame canabis (proba nr. 4), precum și cantitățile de câte 5,0 grame Canabis, prelevate din fiecare probă înaintată, ambalate și sigilate cu sigiliul MI cu nr. 35953, rămase în urma analizelor chimice de laborator și a reținerii contraprobelor, ambalate și sigilate cu sigiliul tip MI nr. 35953, au fost depuse în Camera de corpuri delicte, droguri și precursori din cadrul I.G.P.R. - Direcția Cazier Judiciar și Evidență Operativă, conform dovezii seria H, nr. 0020018/15 iunie 2010 (f.62-63, vol.I).

Potrivit declarațiilor inculpatului B.T. scopul pentru care a venit în România împreună cu numitul G.W. a fost prestabilit, acela de a înființa culturi de canabis, în diferite imobile, care urmau a fi închiriate de către inculpatul A.I., numitul G.W. având rolul de a asigura logistica aferentă înființării acestui culturi de canabis, costurile aferente, inclusiv transportul echipamentelor, materialelor și a altor elemente din Belgia în România.

S-a mai reținut că și inculpatul A.I. cunoștea dinainte acest scop, întrucât acesta s-a întâlnit anterior cu numitul G.W. și, de comun acord aceștia au hotărât să înființeze astfel de culturi cu canabis.

Chiar dacă a negat implicarea sa în activitatea infracțională de care și el este acuzat, inculpatul A.I. a confirmat relațiile sale anterioare cu numitul G.W., arătând în faza de urmărire penală, că îl cunoștea pe D.W.G. de aproximativ 5 - 6 ani de zile, având afaceri cu acesta în domeniul transporturilor și că în perioada 2009 - 2010, s-a întâlnit cu acesta de mai multe ori la Hotelul „Continental” din Oradea și în alte restaurante din Oradea, precum și în alte locuri pe care nu poate să le spună.

Rolul inculpatului A.I. a fost confirmat și de martora L.F. - administrator al SC B.P. SRL - Batăr, care a arătat că anterior încheieri contractului, în cursul lunilor mai sau iunie 2009, la hala închiriată a venit inculpatul A.I. însoțit de inculpatul B.T. și făptuitorul D.W.G., care după ce a examinat topografia interioară a imobilului i-a comunicat inculpatul A.I. că este de acord să închirieze spațiul respectiv, fapt pe care acesta din urmă i l-a adus la cunoștință martorei.

Prezența alături de inculpatul B.T. și a făptuitorului D.W.G., a fost confirmată neechivoc, de aceeași martoră care, fiindu-i prezentate mai multe fotografii în alb - negru ale făptuitorului D.W.G., a declarat faptul că acesta este persoana care în cursul lunilor mai sau iunie 2009 a venit la hala din localitatea Batăr împreună cu inculpații A.I. și B.T., pentru a vizualiza topografia interioară a imobilului și că după ce aceștia au văzut clădirea, inculpatul A.I. a discutat într-o limbă străină cu D.W.G., după care același inculpat a revenit în biroul în care se afla martora și i-a comunicat că este de acord să închirieze respectivul imobil, urmând ca ulterior să-l cumpere.

Ulterior, în urma negocierilor purtate, atât cu administratorul cât și cu acționarii firmei respective, inculpatul A.I. a încheiat începând cu data de 01 iulie 2009, un contract de închiriere al respectivului spațiu, pe o durată de 3 luni de zile ( f. 401-403, vol. I dosar u.p.), prețul chiriei lunare fiind stabilit de comun acord la suma de 800 lei + TVA.

Profitând de faptul că cei doi cetățeni belgieni nu cunoșteau limba română, inculpatul A.I. le-a comunicat acestora că valoarea chiriei lunare este în cuantum de 2.000 lei potrivit propriei mărturisiri și de 2.300 euro potrivit declarației inculpatului B.T., sumă de bani pe care făptuitorul D.W.G. a fost de acord să o achite, iar când inculpatul B.T. l-a întrebat despre diferența dintre suma de bani înscrisă în contract și suma de bani ce i-a fost comunicată cu titlu de chirie, acesta i-a motivat că, în contract s-a consemnat o sumă mai mică de bani, pentru a se plăti taxe mai mici bugetului de stat.

Inculpatul A.I. a recunoscut această atitudine a sa, arătând că diferența de sumă dintre chiria încasată de la belgian și chiria achitată și-a însușit-o fără să o declare autorităților fiscale, justificându-și acest gen prin prisma faptului că diferența respectivă era câștigul lui din această afacere.

Conform înțelegerilor anterioare și clauzelor contractuale, la data de 01 iulie 2009, inculpatul B.T. a revenit în România și împreună cu inculpatul A.I. s-au deplasat la respectivul imobil din localitatea Batăr, pentru a-l prelua de la locator.

După cazarea inculpatului B.T. în respectiva hală, care anterior a fost dezafectată, activitate supravegheată de inculpatul A.I., conform atribuțiunilor prestabilite, au fost trimise în decurs de mai multe luni mai multe TIR-uri și camioane cu echipamente, instalații și alte materiale aferente înființării culturilor de canabis, inclusiv răsaduri de asemenea plante (aproximativ 500 transformatoare, 500 lămpi electrice și suporturile aferente de fixare și susținere, cablaje, 50 ventilatoare, turbosuflantă, generator electric, tubulatură flexibilă aferentă aerării celor 27 de camere în care se aflau plantațiile de canabis, 4.000 - 5.000 ghivece din plastic de diferite dimensiuni, câteva sute de saci cu pământ special marca „cocos”, câteva bidoane cu îngrășăminte lichide pentru canabis, termometre, aparatură de măsurat umiditatea și aciditatea din sol, în jur de 4.000 - 5.000 plante de canabis, sub formă de răsad etc.).

De regulă, respectivele transporturi soseau la destinație (hala din Batăr) noaptea, de față aflându-se și inculpatul A.I., însoțit uneori și de inculpatul R.P., cu toții participând la descărcarea acestora și la introducerea ulterioară a echipamentelor, instalațiilor etc. în interiorul halei.

De asemenea, generatorul electric trifazic a fost trimis în România în aceleași condiții, în cursul lunii septembrie 2009, transbordarea acestuia de pe autotrenul rutier pe un autovehicul special prevăzut cu macara, acesta fiind descărcat și fixat în spatele halei de aceeași trei inculpați, activitățile specifice cuplării acestuia la instalațiile electrice ale clădirii fiind efectuate de inculpatul R.P.

Inculpatul A.I. a mai procurat din Oradea, de mai multe ori, materiale din lemn (scânduri, plăci OSB, etc.) și a asigurat transportul acestora la imobilul în cauză, materiale din care ulterior s-au confecționat standuri (pătule) pe care au fost puse ghivecele cu răsadurile de plante de canabis, suporturile pentru susținerea becurilor de iluminat, respectiv s-au obturat geamurile exteriore clădirii în care erau plantate culturile de canabis.

De altfel, inculpatul A.I. a recunoscut faptul că a achiziționat material lemnos, declarând faptul că el a mijlocit doar transportul unei mașini cu material lemnos, din Oradea până la hala respectivă din Batăr, iar la destinație a ajutat la descărcarea acesteia.

Treptat, etapizat, funcție de echipamentele, instalațiile, materialele și alte bunuri care au fost aduse, în condițiile arătate mai sus, inculpații B.T., A.I. și R.P. au procedat la montarea acestora în încăperile și pe holurile imobilului închiriat.

Instalațiile electrice (montarea transformatoarelor pe panouri, montarea surselor de iluminare pe suporții din lemn, efectuarea cablajelor necesare alimentării cu energie electrică a acestora etc.) au fost efectuate de către inculpatul R.P., zis Pali, care era specialist în montarea echipamentelor electrice, conform fișei postului, acesta fiind angajat în funcția de electrician la DGASPC Bihor (f. 313-315, vol. I), având scule pentru efectuarea acestor lucrări.

Tot inculpatul R.P. a efectuat lucrările de tâmplărie privind confecționarea standurilor (pătulelor) pentru ghivecele cu plante de canabis, a instalației aferente sistemului de iluminare utilizat la creșterea și dezvoltarea plantelor de canabis, precum și alte lucrări necesare întreținerii instalațiilor electrice și a lucrărilor de tâmplărie folosite în același scop.

Coinculpații A.I. și B.T. l-au ajutat pe inculpatul R.P. la efectuarea lucrărilor menționate mai sus, prezența inculpatul R.P. la hala respectivă fiind asigurată de inculpatul A.I., care îl transporta cu autoturismul său, cu număr de înmatriculare, de regulă, după orele de program ale inculpatul R.P..

După ce primele încăperi ale imobilului au fost utilate atât cu instalații și echipamente electrice, cu sisteme de ventilare și aerare, cât și cu standuri (pătule) și suporturi din lemn pe care au fost fixate becurile electrice, în împrejurările arătate mai sus, în cursul lunii iulie 2009, la respectiva hală a sosit primul transport cu răsaduri, cuprinzând aproximativ 300 - 400 plante de canabis, în suporturi din plastic special confecționate, sub forma unor cofraje de ouă, răsaduri ce au fost trimise din Olanda, sosind la destinație, tot în cursul nopții.

Răsadurile de canabis au fost plantate în ghivecele cu pământ, așezate pe standuri (pătule) din lemn si cultivate de către inculpatul B.T., împreună cu inculpații A.I. și R.P..

Întreținerea culturilor de canabis (stropirea acestora cu apă și aplicarea îngrășământului lichid) era asigurată în permanență de către inculpatul B.T., iar inculpații A.I. și R.P. se ocupau de mentenanța tuturor instalațiilor, echipamentelor și celorlalte instalații folosite în acest scop.

După ce culturile de canabis ajungeau la maturitate, cei trei inculpați le recoltau prin tăierea plantelor din ghivece, iar după curățarea acestora de frunze, separau, cu ajutorul unui aparat special, inflorescența de restul plantei.

A mai reținut instanța de fond că inflorescența astfel obținută era pusă la uscat, iar după aproximativ o săptămână, inculpații B.T. și A.I. introduceau inflorescența astfel uscată în saci speciali proveniți din Belgia sau Olanda, după care, cu ajutorul unui fier de călcat erau închiși în scopul împiedicării degajării mirosului specific plantei de canabis.

S-a reținut, de asemenea, că sacii astfel închiși erau predați, prin intermediul inculpatului A.I., conducătorilor auto, angajați ai firmelor făptuitorului D.W.G. în vederea transportării lor la destinația indicată (în Olanda).

Inculpatul B.T. a susținut că, după fiecare cultură de plante de canabis, a rezultat aproximativ 10 saci cu inflorescență uscată, în greutate de câte 1 kg fiecare și că până în cursul lunilor martie - aprilie 2010, în aceleași condiții și împrejurări, în hala închiriată de inculpatul A.I., au fost cultivate succesiv, între 5 și 10 asemenea de culturi de canabis, fiecare cultură fiind alcătuită din 300 - 400 răsaduri de asemenea plante.

Cultivarea, întreținerea, dezvoltarea și recoltarea respectivelor culturi de canabis au fost asigurate, în aceeași participație penală, de către coinculpații B.T., A.I. și R.P., uneori la recoltarea culturilor și la supravegherea acestora participând, potrivit declarațiilor inculpatului B.T. și făptuitorul D.W.G., când se afla în țară.

Existența celor aproximativ 10 culturi de pante de canabis a fost confirmată și dovedită, atât prin declarațiile inculpatul B.T., cât și prin consumurile mari de motorină folosită la funcționarea generatorului electric (51.632, 57 litri = 225.634 lei - f. 327-328, vol.I) respectiv de energie electrică (56.552,11 lei - f. 331-350, vol.I), în perioada iulie 2009 - aprilie 2010.

Instanța de fond a reținut că participația penală a inculpatului A.I. la săvârșirea faptelor comise de acesta a fost dovedită și prin frecvența convorbirilor și comunicărilor (sms-uri) telefonice purtate cu inculpatul B.T., în perioada 02 martie 2010 (dată la care a fost activată cartela cu nr. folosită de inculpatul B.T.) - 07 mai 2010, respectiv un număr de 113 asemenea convorbiri și comunicări telefonice, precum și prin cele 37 convorbiri și comunicări telefonice purtate cu făptuitorul D.W.G. în perioada 21 aprilie - 06 mai 2010, la aceleași posturi telefonice, aparținând rețelelor de telefonie din Belgia, cu cele apelate/de la care a fost apelat și de inculpatul B.T. ( f. 11-15, vol. II dosar u.p.).

Prezența inculpatului A.I. în imobilul din localitatea Batăr în care au fost cultivate mai multe serii cu plante de canabis, precum și faptul că acesta a desfășurat în mod repetat activități specifice pregătirii încăperilor pentru plantarea culturilor de canabis, a fost dovedită și prin articolele de îmbrăcăminte, identificate ca fiind ale sale, alături de celelalte obiecte de îmbrăcăminte aparținând făptuitorului D.W.G., găsite într-o încăpere a imobilului, la data de 11 mai 2010, cu ocazia ridicării echipamentelor, instalațiilor, materialelor și altor obiecte care au fost folosite la plantarea, dezvoltarea și recoltarea culturilor de canabis. (f. 128-135, vol. I dosar u.p.).

Instanța de fond a mai reținut că inculpații, cu acordul lor, au fost supuși testului cu aparatul poligraf în cursul judecății, rapoartele întocmite concluzionând că în privința inculpatului B.T. nu există indicii ale unui comportament simulat la întrebările relevante – referitoare la participarea sa alături de ceilalți doi inculpați la activitatea infracțională – dar că în privința inculpaților A.I. și R.P. există indicii ale unor comportamente simulate la întrebările relevante privitoare la participarea lor la activitatea de cultivare a canabisului de la hala din Batăr.

Faptele inculpaților B.T. și A.I. care, în perioada 2009 - 2010, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, precum și faptele inculpatului R.P. care, ulterior a aderat și sprijinit acest grup infracțional, în vederea săvârșirii unor infracțiuni grave, respectiv infracțiunii de trafic ilicit de droguri, comise sub forma cultivării și trimiterii, fără drept, de culturi de canabis, constând în cultivarea în mod repetat de plante de canabis, în imobilul situat în localitatea Batăr, închiriat de la SC B.P. SRL, produsul finit al acestora fiind trimis în exteriorul țării, după ce în prealabil au desfășurat activități specifice pregătirii încăperilor pentru plantarea acestor culturi, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de constituirea și inițierea unui grup infracțional organizat și aderarea și sprijinirea acestui grup infracțional în scopul săvârșirii unor infracțiuni grave, respectiv infracțiunilor de trafic ilicit de droguri, comise în formă continuată, în modalitatea cultivării și trimiterii, fără drept, de canabis, fapte prevăzute și pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel inculpații B.T., A.I. și R.P., apreciind-o ca nelegală și netemeinică, inculpatul B.T. a solicitat ca, în urma admiterii apelului, să se desființeze sentința în sensul de a se reține în favoarea sa circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen. și, pe cale de consecință, a se reduce pedepsele ce i-au fost aplicate sub minimul special prevăzut de lege, iar în urma contopirii să i se aplice pedeapsa cea mai grea, fără aplicarea vreunui spor și să se dispună suspendarea condiționată a executării acesteia sau suspendarea sub supraveghere.

Inculpații A.I. și R.P., prin apelurile declarate au solicitat desființarea sentinței și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar, să se dispună achitarea inculpaților, în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a), respectiv lit. d) C. proc. pen.

Cu privire la cererea principală, s-a invocat cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 47 alin. (2) C. proc. pen., susținându-se că judecătorul cauzei și-a spus părerea cu privire la unele fapte pentru care inculpații apelanți au fost trimiși în judecată, prin încheierea din 14 septembrie 2010, prin care a menținut măsura arestării preventive a inculpatului apelant B.T..

Tot cu privire la această cerere s-a invocat încălcarea de către judecătorul cauzei a principiului contradictorialității, susținându-se că toate probele solicitate în apărare au fost respinse, fără ca dispoziția să fie motivată și, mai mult de atât, prin hotărârea atacată judecătorul nu a răspuns apărărilor inculpaților apelanți și nici cu privire la înscrisurile depuse de către inculpatul apelant A., care fac dovada faptului că acesta deținea o societatea comercială care se ocupa cu creșterea și comercializarea cailor și că a dat în chirie spațiul cu un preț mai mare pentru a beneficia de un profit.

Prin cererea subsidiară formulată s-a cerut să se dispună achitarea inculpaților apelanți, în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., de sub învinuirea comiterii infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, deoarece fapta nu există, neputându-se susține că suntem în prezența unui grup infracțional organizată, câtă vreme, la presupusul grup infracțional, format din inculpații apelanți B.T. și A.I. a aderat ulterior inculpatul R.P..

Cu privire la cealaltă infracțiune reținută în sarcina inculpaților apelanți, respectiv cea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a cerut să se dispună achitarea acestora, în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., apreciindu-se că în cauză lipsesc atât latura obiectivă cât și cea subiectivă.

S-a susținut că singurele fapte care-i pot fi reproșate inculpatului apelant A.I. și pe care, de altminteri, acesta le-a și recunoscut, sunt cele legate de căutarea spațiului, preocuparea de care a dat dovadă pentru buna funcționare a acestuia, respectiv faptul că a asigurat curentul electric, apa potabilă, achitarea taxelor și perceperea chiriei de la inculpatul apelant B.T. S-a precizat că există o singură probă pe care se bazează inculparea lui A.I. și anume interceptările telefonice ale convorbirilor purtate de inculpatul apelant A.I. cu inculpatul apelant B.T. în perioada martie – mai 2010, ca urmare a încheierii contractului de închiriere a halei. De asemenea, s-a arătat că prezența inculpatul apelant A.I. în hală a fost dovedită doar cu acele obiecte de îmbrăcăminte, neexistând niciun alt indiciu sau probă în acest sens.

Cu privire la inculpatul R.P. s-a arătat că în cauză nu s-a dovedit că sculele ce-i aparțineau erau apte de a fi folosite pentru lucrările de montaj ale aparaturii electrotehnice din hală și, mai mult de atât martorii audiați în cauză au arătat că inculpatul apelant B.T. le interzicerea celor doi inculpați apelanți să intre în incinta halei.

În motivele scrise depuse la dosar, cei doi inculpați apelanți, prin apărătorul lor ales, au mai invocat faptul că prezența acestora în raza de acoperire a celulelor telefonice nu este dovedită, actele depuse fiind din data de 16 noiembrie 2009, iar nu din vara anului 2009 când, potrivit declarațiilor inculpatului B.T., cultivarea canabisului era în desfășurare, astfel că prezența celor doi inculpați apelanți în perioada verii și toamnei anului 2009 nu este dovedită. Mai mult de atât, s-a arătat că, inculpatul apelant A.I. avea activitate în zona Salontei, având o societate comercială al cărei administrator era, sens în care s-a făcut referire la acte comerciale exprese, dovedite cu actele depuse la dosare.

S-a mai precizat că prezența inculpatului A.I. în hală s-a limita la punerea la dispoziție a acesteia chiriașilor, repararea acoperișului, aducerea generatorului, reparația conductei de apă, măsurătorile topografice și preluarea chiriei de la inculpatul apelant B.T.

De asemenea, s-a susținut că prezența inculpatului R.P. s-a limitat strict la operațiunile de reparației a conductei și acoperișului și la primirea chiriei de la inculpatul apelant B.T.

S-a mai făcut referire la declarațiile martorului B., din care rezultă că inculpatul A.I. se întâlnea cu inculpatul B.T. în apropierea gării, pentru a primi chiria.

S-a mai susținut că, așa cum rezultă din declarațiile martorilor O. și B., nu este posibilă vizualizarea parcării din hală și s-a, mai făcut referire la faptul că inculpatul apelant B.T. a suferit o cădere psihică, încercând să se sinucidă, fiind internat în spital în perioada 7 mai – 28 mai 2010, fără a urma însă un tratament de specialitate și, mai mult de atât, după ce a fost externat nu a fost expertizat psihiatric.

Prin decizia penală nr. 42/A din 23 iunie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpați.

Pentru a decide astfel, s-a reținut, în esență că inculpații B.T. și A.I. în anul 2009 au inițiat și constituit un grup infracțional organizat la care a aderat în același an și inculpatul R.P., grup infracțional constituit în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic ilicit de droguri, respectiv canabis și care și-a desfășurat activitatea în perioada 2009-2010.

Acest grup infracțional organizat a avut ca scop cultivarea fără drept de canabis în imobilul situat în localitatea Batăr, închiriat de la SC B.P. SRL, produsul finit al acestora fiind trimis în afara țării.

S-a mai reținut că din probele administrate în cauză, expuse exhaustiv de prima instanță în considerentele sentinței atacate rezultă că, în activitatea infracțională desfășurată în incinta halei aparținând SC. B.P. SRL au fost implicați inculpații B.T., A.I. și R.P., activitate care a fost însă descoperită, în urma percheziției domiciliare la respectivul imobil, efectuată în baza încheierii dată în acest sens de Tribunalul Bihor.

S-a mai reținut că, din declarațiile inculpatului B.T. rezultă că, în aprilie sau mai 2009, la propunerea numitului G.W. - cetățean belgian, a venit în România, unde prin intermediul numitului G.W., l-a cunoscut pe inculpatul A.I.. S-a mai reținut că scopul pentru care a venit în România a fost prestabilit, respectiv acela de înființa culturi de canabis, în diferite imobile, care urmau a fi închiriate de către inculpatul A.I. numitul G.W., acesta din urmă având rolul de a asigura logistica aferentă înființării acestui culturi de canabis, costurile aferente, inclusiv transportul echipamentelor, materialelor și a altor elemente din Belgia în România.

Potrivit declarațiilor aceluiași inculpat și inculpatul A.I. cunoștea dinainte acest scop, întrucât acesta s-a întâlnit anterior cu numitul G.W. și, de comun acord aceștia au hotărât să înființeze culturile de canabis. În acest sens a arătat inculpatul apelant B.T. că, atunci când a venit în țară împreună cu numitul G.W., s-au întâlnit cu inculpatul A.I. la restaurantul Milenium de lângă Salonta, unde toți trei au discutat despre activitățile ce urmau a fi desfășurate în vederea înființării culturilor de canabis.

Faptul că inculpatul A.I. a știut de la bun început faptul că urmează să înființeze culturi de canabis rezultă cu certitudine din declarația inculpatului apelant B.T., care a declarat și faptul că acesta, împreună cu un prieten al său, P. (inculpatul apelant R.P.), l-au ajutat să monteze instalațiile electrice și tâmplăria. De asemenea, a arătat inculpatul apelant B.T. că a cultivat primele plante primite din Olanda în ghivece împreună cu inculpatul apelant A.I. și inculpatul apelant R.P. (P.) venea, la rândul său în hală, pentru a asigura întreținerea instalațiilor electrice, montarea și cuplarea generatorului, respectiv partea tehnică a afacerii.

S-a mai reținut că cererea celor doi inculpați, A.I. și R.P., de a se dispune achitarea lor, în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., de sub învinuirea comiterii infracțiunii prev. și ped. de art. 2 din Legea nr. 143/2000, nu poate fi reținută câtă vreme în cauză s-a dovedit că fapta există, atât sub aspect obiectiv cât și subiectiv, cei doi inculpați, în cunoștință de cauză, efectuând activități concrete care intră în conținutul laturii obiective a infracțiunii de cultivare și trimitere, fără drept, de canabis.

Cât privește cererea principală, de restituire a cauzei spre rejudecare primei instanțe, în raport de faptul că judecătorul cauzei și-ar fi exprimat anterior părerea cu privire la unele dintre faptele reținute în sarcina inculpaților apelanți încheierea din 14 septembrie 2010, prin care a menținut măsura arestării preventive a inculpatului apelant B.T., s-a reținut că nici aceasta nu poate fi primită, având în vedere că judecătorul cauzei nu a reținut vinovăția niciunuia dintre inculpați, reținând doar că există indicii temeinice în sensul comiterii faptelor, exemplificativă fiind folosirea expresiei s-ar fi desfășurat „este posibil să se fi desfășurat”.

Împotriva susmenționatei decizii au declarat recurs inculpații A.I. și R.P. criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, apreciind că în cauză sunt incidente cazurile de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 9, 10, 18 și 14 C. proc. pen.

În principal, au solicitat admiterea recursurilor formulate și în baza prevederilor art. 38515 pct. 2 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pentru motivele prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 9 și 10 C. proc. pen. cu trimitere la prevederile art. 6 alin. (2) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, casarea sentinței și deciziei și rejudecarea cauzei de către instanța de fond.

În subsidiar, în baza prevederilor art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. au solicitat achitarea în baza prevederilor art.11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. (în ceea ce privește fapta prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 deoarece fapta nu există), respectiv lit. d) C. proc. pen., întrucât activitățile inculpaților nu pot forma latura obiectivă și subiectivă a infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați de prima instanță, respectiv de instanța de apel, (față de ambii recurenți) pentru motivele de recurs prevăzute de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen.

Într-un alt subsidiar, au solicitat admiterea recursurilor în baza prevederilor art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., iar pentru motivele de recurs prevăzute de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., rejudecând cauza în fond, au solicitat să se dispună reinterpretarea probelor existente în dosar, reținând totodată circumstanțe atenuante judiciare aplicabile conform art. 74-76 C. pen., iar în baza prevederilor art. 72 C. pen. să se dispună față de ambii inculpați recurenți reducerea pedepselor aplicate acestor de prima instanță, menținute de instanța de apel și aplicarea prevederilor art. 81 sau art. 861 C. pen.

În dezvoltarea motivelor de recurs formulate, inculpații au învederat următoarele:

În ceea ce privește solicitarea de casare cu trimitere spre rejudecare a cauzei, ambele instanțe atât cea de fond, cât și cea de apel nu le-au respectat efectiv dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil în sensul că instanța de apel nu a luat în considerare și nu a motivat invocarea cazului de incompatibilitate prev. de art. 47 alin. (2) C. proc. pen., în ceea ce privește aspectul că prin încheierea de ședință din 14 septembrie 2010, prin motivarea acesteia judecătorul care a judecat în fond cauza și-a spus părerea în ceea ce privesc faptele reținute și vinovăția participanților cu ocazia arestării inculpatului B.T. Instanța de fond, susținută nemotivat de către instanța de apel, a încălcat principiul contradictorialității, a dreptului la apărare garantat și dreptul la un proces echitabil prevăzut de CEDO prin faptul că, în mod constant, a respins toate probele solicitate în apărare și nu s-a răspuns prin motivare la aspectele legate de apărările efectuate în cauză.

Recursurile sunt nefondate.

Examinând hotărârea recurată, actele și lucrările dosarului, motivele de recurs formulate de inculpați, circumscrise cazurilor de casare invocate [art. 3859 alin. (1) pct. 9, 10 și 18 C. proc. pen.], dar și din oficiu cauza conform dispozițiilor art. 3859 alin. (2) și (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că decizia atacată este legală și temeinică, urmând a o menține ca atare.

Referitor la cazurile de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 9 și 10 C. proc. pen., Înalta Curte reține următoarele:

Motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență a justiției, inerent oricărui act jurisdicțional.

Hotărârea judecătorească nu este un act discreționar, ci rezultatul unui proces logic de analiză științifică a probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, proces de analiză necesar stabilirii stării de fapt desprinse din acestea, prin înlăturarea unor probe și reținerea altora, urmare a unor raționamente logice făcute de instanță și care își găsesc exponențialul în motivarea hotărârii judecătorești.

Motivarea hotărârii justifică calitatea procesului penal, pe de o parte, prin dreptul petiționarului de a fi convins că justiția a fost înfăptuită, respectiv că judecătorul a examinat toate mijloacele procesuale și procedurale propuse de participanți și, pe de altă parte, prin dreptul acestuia de a cunoaște oportunitatea promovării căilor de atac.

Lămurirea cauzei sub toate aspectele pe baza probelor și formarea convingerii judecătorului pe baza celor administrate reprezintă poziții de includere a capacității apreciative a instanței în demersul indispensabil al aflării adevărului.

În concordanță cu dispozițiile art. 6 paragraful 2 din CEDO și din Protocolul nr. 7 instanța are obligația de a-și motiva soluția dată cauzei, fapt ce implică justificarea procesului de convingere în mecanismul silogismului judiciar al aprecierii probelor.

De altfel, jurisprudența CEDO (cauza Boldea c.României) arată că „judecătorul trebuie să răspundă cu argumente la fiecare dintre criticile și mijloacele de apărare invocate de părți”.

Premisa coerenței și predictibilității sistemului judiciar constă în previzibilitatea interpretării și aplicării normelor de drept.

Pe de altă parte, în operațiunea de interpretare a normelor juridice, magistratul este chemat să deslușească voința legiuitorului în edictarea acestora.

Una dintre cele mai utilizate metode de interpretare și, de regulă, prima la care apelează magistratul este cea literală, sau gramaticală, deoarece în acest fel se asigură, cu certitudine, condiția previzibilității legii.

De altfel, în Avizul nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, se arată că „examinarea chestiunilor de drept trece, într-un mare număr de cazuri, prin interpretarea regulii de drept. Această putere de interpretare nu trebuie să ne facă să uităm că judecătorul trebuie să asigure securitatea juridică, care garantează previzibilitatea atât a conținutului regulii de drept, cât și a aplicării sale și contribuie la calitatea sistemului judiciar”.

Existența unor contradicții între probe și mijloace de probă administrate în cursul procesului penal este ireversibilă, cauzele fiind diverse și nu obligatoriu izvorâte din comportamentul rău voitor sau neconform legii al persoanelor ascultate ori al celor care au strâns și administrat probe.

Unele se referă la împrejurări neesențiale, nerelevante pentru aflarea adevărului și corecta stabilire a situației de fapt, dar altele pot afecta judicioasa deslușire a stării de fapt, și în mod obligatoriu, trebuie înlăturate de organele judiciare prin coroborarea tuturor mijloacelor de probă.

În unele cazuri, contradicțiile invocate de către părți sunt consecința evaluării subiective a probatoriului administrat și constituie o motivare a apelului sau recursului.

Potrivit art. 63 alin. (2) C. proc. pen., probele nu au o valoare dinainte stabilită, iar aprecierea fiecăreia se face de către organul judiciar în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

În cauză, recurenții inculpați au criticat hotărârile pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând printre altele, că soluția de condamnare nu este fundamentată pe probe, că prima instanță nu a motivat și nici nu a făcut referire la existența unor probe directe care să dovedească activitatea infracțională reținută în sarcina acestora, cum de altfel, nici instanța de prim control judiciar, nu a răspuns criticilor formulate, făcând doar referiri generice la starea de fapt și la vinovăția, pretins conturate, în urma coroborării materialului probator.

Potrivit art. 3859 alin. (1) pct. 9 și 10 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării dacă „hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta nu se înțelege” și dacă „instanța nu s-a pronunțat asupra unei fapte reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului”.

Raportat la conținutul reglementării menționate și la aspectele învederate în cele ce preced, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că ambele hotărâri sunt amplu motivate, cu referire expresă la materialul probator care a format convingerea instanțelor în sensul dispus, considerentele acestora fiind circumscrise exigențelor de argumentare literală, gramaticală, logico-juridică.

Contrar susținerilor inculpaților, în considerentele hotărârilor atacate, sunt inserate referiri concrete atât la probele directe, cât și la cele indirecte, probe care, analizate și coroborate, au conturat în mod just starea de fapt și încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpați.

În legătură cu critica vizând aprecierea probelor testimoniale și a celor științifice se relevă următoarele:

Aprecierea probelor într-o cauză dedusă judecății este rezultatul unui proces de cunoaștere a realității obiective în cadrul căruia probele dau naștere unui sentiment de certitudine în legătură cu existența sau inexistența unor infracțiuni, confirmarea sau absența vinovăției persoanei trimise în judecată.

Așa cum s-a mai arătat, potrivit dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen. probele nu au o valoare mai dinainte stabilită, aprecierea fiecărei probe se face de către organul de urmărire penală sau de instanța de judecată, în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

În virtutea acestei dispoziții, orice infracțiune poate fi dovedită prin orice mijloace de probă prevăzute de lege, dacă organul judiciar și-a format convingerea că a aflat adevărul în cauza penală.

Pe de altă parte, prezumția de nevinovăție care guvernează procesul penal îmbracă două coordonate: administrarea probelor în faza de urmărire penală și a cercetării judecătorești și interpretarea acestora.

În ceea ce privește interpretarea probelor, pentru a putea fi răsturnată prezumția de nevinovăție, este necesar ca instanța să înlăture eventualitatea, bănuielile, supozițiile, aproximațiile, pentru că, atunci când faptele nu sunt stabilite cu certitudine, nu poate fi pronunțată o hotărâre de condamnare.

În speță, Parchetul a dispus trimiterea în judecată a inculpaților B.W.T., A.I. și R.P., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea și inițierea unui grup infracțional organizat și aderarea la acest grup infracțional, în scopul săvârșirii unor infracțiuni grave respectiv infracțiunea de trafic ilicit de droguri, comise în formă continuată, în modalitatea cultivării fără drept de plante de canabis prev. și ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/3002 și art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., reținându-se că în perioada 2009 – 2010 inculpații B.W.T. și A.I. au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, la care a aderat ulterior și inculpatul R.P., în vederea săvârșirii unor infracțiuni grave, respectiv infracțiunii de trafic ilicit de droguri, comise sub forma cultivării și trimiterii, fără drept, de culturi de canabis. În acest sens s-a reținut că s-a procedat la cultivarea în mod repetat de plante de canabis, în imobilul situat în localitatea Batăr, produsul finit al acestora fiind trimis în exteriorul țării, după ce în prealabil inculpații au desfășurat activități specifice pregătirii încăperilor pentru plantarea acestor culturi.

În raport de dispozițiile art. 62 și art. 63 C. proc. pen. cu referire la art. 1, art. 200 și art. 289 C. proc. pen. hotărârea prin care se soluționează cauza penală dedusă judecății trebuie să apară ca o concluzie, susținută de materialul probator administrat în dosar, constituind un lanț deductiv, fără discontinuitate.

În cauză, probele strânse în cursul urmăririi penale și care au servit drept temei de trimitere în judecată, precum și cele administrate în faza judecății, dovedesc, în mod cert, că inculpații sunt autorii infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată și că faptele au existat în realitate.

Astfel, așa cum rezultă din procesul-verbal de sesizare din oficiu (f.1, vol.I dos u.p.), la data de 07 mai 2010, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Oradea s-a sesizat din oficiu despre faptul că, în incinta unei hale, aparținând SC B.P. SRL se aflau cultivate în ghivece, plante de canabis în diferite stadii de creștere și dezvoltare.

În vederea identificării tuturor membrilor rețelei, a probării activității infracționale desfășurată de către aceștia, a identificării persoanelor implicate, a cunoașterii împrejurărilor și a tuturor datelor necesare pentru justa soluționare a cauzei, la data de 07 mai 2010, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Oradea a solicitat și obținut autorizarea efectuării unei percheziții domiciliare la respectivul imobil, solicitare materializată prin încheierea nr. 35/S din 07 mai 2010 și autorizația de percheziție nr. 154/2010, date de Tribunalul Bihor, în dosarul nr. 3646/111/2010.

Din procesul-verbal de efectuare a percheziției domiciliare și din planșa fotografică (f. 6-49 dosar u.p.), întocmite cu ocazia efectuării percheziției, rezultă că s-a identificat topografia imobilului și s-au descoperit mai multe echipamente, instalații, aparatură și alte materiale aferente plantării, creșterii, dezvoltării și recoltării culturilor de canabis, inclusiv mai multe culturi de canabis, aflate în diferite stadii de dezvoltare.

În considerentele sentinței au fost expuse în mod detaliat aspectele constatate cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, atestate de martorii asistenți B.I. și S.V. (f.257-259 dos.fond).

Din cuprinsul declarațiilor inculpatului B.T., rezultă că în cursul lunilor aprilie sau mai 2009, la propunerea numitului G.W. - cetățean belgian, aceștia au venit în România, unde prin intermediul numitului G.W., l-a cunoscut pe inculpatul A.I.

Potrivit declarațiilor inculpatului B.T. scopul pentru care a venit în România împreună cu numitul G.W. a fost prestabilit, acela de a înființa culturi de canabis, în diferite imobile, care urmau să fie închiriate de către inculpatul A.I., G.W. având rolul de a asigura îndeplinirea condițiilor referitoare la înființarea acestei culturi de canabis, la costurile aferente, inclusiv transportul echipamentelor, materialelor și a altor elemente din Belgia în România.

Potrivit declarațiilor aceluiași inculpat, inculpatul A.I. cunoștea dinainte acest scop, întrucât acesta s-a întâlnit anterior cu numitul G.W. și, de comun acord, aceștia au hotărât să înființeze astfel de culturi cu canabis.

Chiar dacă a negat implicarea sa în activitatea infracțională de care era acuzat, inculpatul A.I. a confirmat relațiile sale anterioare cu numitul G.W., arătând în faza de urmărire penală, că îl cunoștea pe D.W.G. de aproximativ 5 - 6 ani de zile, întrucât avea afaceri cu acesta în domeniul transporturilor și că, în perioada 2009 - 2010, s-a întâlnit cu acesta de mai multe ori la Hotelul „Continental” din Oradea, precum și în alte restaurante sau locuri din Oradea.

În cursul judecății, inculpatul a confirmat că s-a întâlnit, de mai multe ori cu D.W.G. și în Belgia, cei doi cunoscându-se în contextul în care nepotul său era antrenorul de tenis în Belgia, al copiilor acestuia.

Tot din declarația inculpatului B.T., rezultă că atunci când a sosit în țară împreună cu G.W., ei s-au întâlnit cu inculpatul A.I. la Restaurantul Milenium de lângă Salonta, unde au discutat activitățile de plantare, întreținere, îngrijire și recoltare în scop de prelucrare, respectiv culegere, strângere, adunare a plantelor de canabis, din care pot fi extrase droguri.

După întâlnirea avută, inculpații A.I., B.T. și făptuitorul D.W.G., s-au deplasat în apropierea localității Batăr, jud. Bihor, la un castel, pentru a-l închiria în scopul înființării culturilor de canabis. Datorită stării avansate de deteriorare a acestuia, inculpații împreună cu făptuitorul au renunțat la intenția de a-l închiria, fapt pentru care s-au deplasat la imobilul aparținând SC. B.P.SRL. Batăr, cu sediul social în localitatea Batăr jud. Bihor, compus din parter și un nivel, fiecare având o suprafață de 761 m2 , imobil care avea și o curte mai mare, delimitată prin gard.

Inculpatul A.I., însoțit de aceste persoane, după ce au intrat în interiorul imobilului și l-au, i-a adus la cunoștință martorei L.F. - administratorul firmei SC. B.P.SR. Batăr, intenția acestora de a închiria hala respectivă.

Întâlnirea inculpatului A.I. cu B.T. și făptuitorul D.W.G. și ajutorul dat acestora, în sensul expus, pentru identificarea unui imobil în vederea închirierii, sunt confirmate și de inculpatul A.I., care însă a infirmat că cel de-al doilea cetățean belgian ar fi fost făptuitorul D.W.G.

Activitatea infracțională a inculpatului A.I. este confirmată și de martora L.F. - administrator al SC B.P. SRL - Batăr, care a arătat că anterior încheieri contractului, în cursul lunilor mai sau iunie 2009, la hala închiriată acesta a venit însoțit de inculpatul B.T. și D.W.G., care după ce au vizualizat imobilul inculpatul A.I. i-a comunicat că este de acord să închirieze spațiul respectiv.

Probatoriul administrat și judicios analizat de instanțe a dovedit că în urma negocierilor purtate atât cu administratorul, cât și cu acționarii firmei respective, inculpatul A.I. a încheiat, începând cu data de 01 iulie 2009, un contract de închiriere al respectivului spațiu, pe o durată de 3 luni de zile (f. 401-403, vol. I dosar u.p.), prețul chiriei lunare fiind stabilit de comun acord la suma de 800 lei + TVA.

În aceste condiții, profitând de faptul că cei doi cetățeni belgieni nu cunoșteau limba română, inculpatul A.I. a comunicat acestora că valoarea chiriei lunare este de 2.000 lei (potrivit declarației sale) și de 2.300 Euro (așa cum rezultă din declarația inculpatului B.T.), sumă de bani pe care D.W.G. a fost de acord să o achite.

Inculpatul A.I. a recunoscut că în contract s-a consemnat o sumă mai mică de bani, pentru a se plăti taxe mai mici bugetului de stat.

În acest sens a arătat că diferența dintre chiria încasată de la belgian și chiria achitată și-a însușit-o fără să o declare autorităților fiscale, justificându-și acest gen prin prisma faptului că diferența respectivă era câștigul lui din această afacere.

După cazarea inculpatului B.T. în respectiva hală, care anterior a fost dezafectată, activitate supravegheată de inculpatul A.I., conform atribuțiunilor prestabilite, au fost trimise în decurs de mai multe luni mai multe TIR-uri și camioane cu echipamente, instalații și alte materiale aferente înființării culturilor de canabis, inclusiv răsaduri de asemenea plante.

S-a dovedit că transporturile soseau la destinație (hala din Batăr) noaptea, de față aflându-se și inculpatul A.I., însoțit uneori și de inculpatul R.P., aceștia participând la descărcarea și la introducerea echipamentelor, instalațiilor în interiorul halei.

De asemenea, generatorul electric trifazic a fost trimis în România în aceleași condiții, în cursul lunii septembrie 2009, acesta fiind descărcat și fixat în spatele halei de aceeași trei inculpați, cuplarea acestuia la instalațiile electrice ale clădirii efectuându-se de inculpatul R.P.

Pe de altă parte, inculpatul A.I. a recunoscut faptul că a achiziționat material lemnos, că a mijlocit transportul unei mașini cu material lemnos, din Oradea la hala din Batăr, iar la destinație a ajutat la descărcarea acesteia.

Așadar, treptat, etapizat, funcție de echipamentele, instalațiile, materialele și alte bunuri care au fost aduse, în condițiile arătate mai sus, inculpații B.T., A.I. și R.P. au procedat la montarea acestora în încăperile și pe holurile imobilului închiriat.

Inculpatul R.P. a efectuat lucrările de tâmplărie, privind confecționarea standurilor pentru ghivecele cu plante de canabis, a instalației aferente sistemului de iluminare utilizat la creșterea și dezvoltarea plantelor de canabis, lucrări necesare întreținerii instalațiilor electrice și de tâmplărie folosite în același scop, iar coinculpații A.I. și B.T. l-au ajutat pe inculpatul R.P. la efectuarea acestor lucrări.

Prezența inculpatului R.P. la hala respectivă era asigurată de inculpatul A.I., care îl transporta cu autoturismul său, cu nr. de înmatriculare, de regulă, după orele de program ale inculpatului R.P.

De altfel, din materialul probator administrat și indicat în hotărârile recurate, rezultă că întreținerea culturilor de canabis era asigurată de inculpatul B.T., în timp ce inculpații A.I. și R.P. se ocupau de buna funcționare a instalațiilor, echipamentelor și celorlalte instalații folosite în acest scop.

După ce culturile de canabis ajungeau la maturitate, cei trei inculpați le recoltau prin tăierea plantelor din ghivece, iar după curățarea acestora de frunze, separau, cu ajutorul unui aparat special, inflorescența de restul plantei.

Cantitățile de motorină folosite au fost cumpărate în perioada septembrie 2009 - martie 2010 de la SC L. România SRL - Stația Peco Mădăras (f. 327-328, vol. I), atât de către inculpatul B.T., cât și de inculpatul A.I., iar plata acesteia s-a făcut cu un card internațional marca UTA, cu numărul de identificare 706000 974103 00381, card care, potrivit adresei RO-SERVICE 24 S.R.L. București (dovada se află la f. 330, vol.I), a fost emis pe firma B.G.I.T. LTD Belgia - filiala în Sofia - Bulgaria, firmă administrată de făptuitorul D.W.G. și soția acestuia W.L.

Achiziționarea cantităților de motorină de către inculpații B.T. și A.I., împreună sau separat, este confirmată de inculpatul B.T. și, parțial și de inculpatul A.I., care a arătat în declarația sa că l-a însoțit de mai multe ori pe inculpatul B.T., în scopul achiziționării de motorină, ocazii cu care făcea și el plinul propriului autoturism, contravaloarea motorinei fiind achitată cu ajutorul unui card internațional marca UTA, aflat în posesia inculpatului B.T.

Aceeași împrejurare rezultă și din declarațiile martorului B.C.F.

De asemenea, implicarea inculpaților A.I. și R.P. în întreaga activitate infracțională rezultă și din declarațiile celorlalți martori audiați atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești (martorii Balș N.C., B.S., B.M., M.B. și B.A.M.).

Acest din urmă martor recunoaște faptul că în perioada respectivă a purtat mai multe discuții telefonice cu inc. A.I., confirmând cuprinsul listingului convorbirilor telefonice, din care rezulta același aspect.

Acest listing al convorbirilor telefonice a fost analizat de instanțe în contextul întregului material probator din care s-a reținut că în perioada 26 aprilie - 30 aprilie 2010 inculpatul A.I. a înlesnit întâlnirea numitului D.W.G. cu martorul menționat, în incinta restaurantului Millenium în data de 26 aprilie 2010 în jurul prânzului, în prezența sa și a inc. R.P., precum și faptul că inc. A.I. era în cunoștință de cauză despre scopul pentru care martorul urma să intre în hala respectivă și despre urmările sau consecințele prezenței martorului în acel imobil în nopțile de 27/28 aprilie 2010 și 28/29 aprilie 2010.

Declarațiile martorilor B.M. și B.A.M. relevă implicarea inculpaților A.I. și R.P. în această activitate, precum și caracterul tensionat al relațiilor dintre cei trei anterior descoperirii întregii activități infracționale.

Așadar, implicarea inculpaților A.I. și R.P. în întreaga activitate infracțională rezultă și din datele rezultate din înscrisurile depuse la dosar, care dovedesc o prezență repetată, susținută, desfășurată în timp, la orele arătate de martorii audiați, a celor doi inculpați - A.I. și R.P. - la imobilul aparținând SC B.P. SRL din localitatea Batăr.

Participația penală a inculpatului R.P. la săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa este dovedită cu probele analizate de instanțe, coroborate cu declarația inculpatului B.T. care a evidențiat în mod constant rolul acestuia.

Implicarea infracțională a inculpatului R.P. este dovedita prin coroborare și de procesul-verbal de percheziție imobiliară, precum și de procesul-verbal de recunoaștere de bunuri de către inculpatul B.T.

Aceste probe dovedesc că mai multe bunuri au fost ridicate de la locuința inculpatului R.P., cu ocazia percheziției domiciliare din data de 10 iunie 2010.

Dintre acestea, o serie de scule, dintre cele folosite atât de către inculpatul R.P., cât și de ceilalți doi coinculpați la efectuarea activităților specifice pregătirii încăperilor în vederea cultivării plantelor de canabis, au fost recunoscute de inculpatul B.T., în prezența martorilor asistenți S.I. și G.T.M. și anume: un flex folosit la tăierea gratiilor metalice de la ferestrele exterioare ale clădirii, o mașină de găurit cu percuție electrică marca AEG, folosită la găurirea pereților pentru fixarea panourilor prin care s-au obturat geamurile exterioare ale clădirii și la găurirea materialului lemnos din care s-au confecționat pătule și suporți; un ciocan rotopercutor marca Bosh, folosit la găurirea pereților interiori pentru fixarea instalațiilor de aerare și ventilare cu ajutorul tubulaturii flexibile; o geantă din piele de culoare maro, cu un grad de uzură ridicat, în care se află mai multe scule - ciocan, chei mocs, șurubelniță, patente, bomfaier, metru, aparat de control a fazelor de curent, cutter, bandă izolatoare, cheie franceză; trei burghie mari din oțel de diferite mărimi, folosite la găurirea pereților (a se vedea f. 286-290, vol.I u.p.).

Deși, în faza de urmărire penală, inculpatul R.P. a încercat să explice prezența sa în zona Batăr, în perioada noiembrie 2009 - aprilie 2010, în peste 50 de zile, prin faptul că a cumpărat pâine din Salonta sau Ciumeghiu ( f.254 verso, vol. I dosar u.p.).

Această explicație în mod just nu a fost primită de instanță, în condițiile în care domiciliul său și al întregii sale familii, precum și locul său de muncă se aflau în Oradea.

De altfel, în faza de judecată, chiar inculpatul R.P. a precizat că s-a deplasat de mai multe ori împreună cu inculpatul A.I. (când acesta primea bani de la inculpatul B.T.), pentru plata chiriei și a curentului, făcând deplasări în zona Batăr, pentru a achiziționa vite sau cai de la sătenii din zonă.

În raport de probele analizate, instanța a reținut în mod corect că grupul infracțional organizat alcătuit din cei trei inculpați, a avut caracter permanent și durabil (aprilie 2009 - mai 2010), atribuțiile membrilor grupului fiind și acestea stabilite, cunoscute, ori rezultând din desfășurarea activităților infracționale

Astfel a rezultat că fiecare din cei trei inculpați, au avut atribuții specifice în cadrul grupului infracțional organizat.

Inculpatul B.T. a asigurat paza echipamentelor, instalațiilor și a altor materiale aferente culturilor de canabis, care au fost înființate în hala închiriată de inculpatul A.I., din localitatea Batăr de la SC. B.P. SRL, a preluat efectiv echipamentele, instalațiile și alte materiale aferente, inclusiv răsadurile plantelor de canabis de la transportatori, împreună cu coinculpații A.I. și R.P., a plantat răsadurile de canabis, în ghivece, a întreținut, recoltat și predat culturile și produsele finite de canabis.

Inculpatul A.I. a închiriat hala de la SC. B.P. SRL, în vederea subînchirierii către inculpatul B.T., în scopul disimulării participației sale și a celorlalte persoane implicate la comiterea infracțiunilor, a asigurat aderarea inculpatului R.P. la acest grup infracțional organizat, a asigurat prezența inculpatului R.P. în respectiva hală, prin transportul acestuia, după terminarea programului de muncă, a procurat materiale lemnoase necesare confecționării pătulelor, a suporturilor de susținere a instalațiilor de iluminat și a obturării geamurilor exterioare, a organizat activitățile de montare și întreținere a instalațiilor electrice, precum și a altor echipamente și instalații aferente, a organizat efectuarea reparațiilor aferente instalațiilor de apă și a acoperișului halei de la SC. B.P. SRL și repararea acestora împreună cu coinculpații, a achitat lunar valoarea energiei electrice consumate și a chiriei, către administratorul SC. B.P. SRL. Batăr, a coordonat pe plan local activitățile specifice cultivării, dezvoltării și recoltării plantelor de canabis, întreținerii instalațiilor, echipamentelor și celorlalte materiale.

Inculpatul R.P. a efectuat reparațiile aferente instalațiilor de apă și a acoperișului halei de la SC. B.P. SRL, împreună cu coinculpații, a confecționat suporturile și a montat instalațiile electrice și de aerare și ventilare, aferente culturilor de canabis, a descărcat și cuplat generatorul electric la instalația electrică care deservea interiorul și exteriorul halei;

Atitudinea nesinceră a inculpatului R.P. este reliefată prin apărările lipsite de consistență și multitudinea variantelor oferite cu titlu de explicații organelor judiciare.

Potrivit art. 68 C. proc. pen. declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări care rezultă din ansamblul probelor existente în speță.

Din analiza textului de lege se desprind mai multe concluzii: în primul rând, declarațiile inculpatului trebuie să se coroboreze cu fapte și împrejurări care rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Ca atare, nu se cere coroborarea acestora cu proba în întregul ei, ci doar cu anumite fapte sau împrejurări ce se pot desprinde din analiza acesteia. În al doilea rând, se cere ca verificarea susținerilor inculpatului să se facă în raport de ansamblul probelor existente în cauză. Cu alte cuvinte, acele fapte și împrejurări să se regăsească în cea mai mare parte din probe, să aibă un caracter de repetabilitate.

Chiar și în acest context, instanța are facultatea, iar nu obligația de a reține declarațiile inculpatului, câtă vreme legiuitorul a folosit sintagma „declarațiile pot servi”, iar nu „servesc”, doar această ultimă expresie fiind cea care imprimă un caracter imperativ.

Așadar, declarațiile de nerecunoaștere ale inculpaților sunt simple afirmați, care au ca scop doar disculparea acestora de consecințele penale ale faptelor lor, fiind vădit pro causa, motiv pentru care Înalta Curte le va aprecia ca atare.

Dând sens și dispozițiilor art. 3 C. proc. pen. privind aflarea adevărului, normă cu valoare de principiu în procesul penal, instanțele de fond și de apel au reținut și apreciat numai acele probe care reflectă adevărul, ținând seama de întregul material administrat în cauză.

Coroborând toate probele administrate în ambele faze ale procesului penal, Curtea este datoare să examineze cauza, acordând întâietate principiului preeminenței dreptului, respectării tuturor prevederilor legale (v. cazul Sunday Times, din 26 mai 1979, de la Curtea Europeană de la Strasbourg).

Instanța de fond a concluzionat că probele administrate conduc, cu certitudine, la stabilirea situației de fapt expusă în considerentele hotărârii și a vinovăției inculpaților.

Instanța de prim control judiciar, analizând probele de la dosar a constatat că acestea conduc, fără dubii, la concluzia primei instanțe cu privire la situația de fapt și la vinovăția inculpaților sub aspectul comiterii infracțiunilor reținute în sarcina tuturor inculpaților.

Deși inculpatul R.P. a negat constant comiterea faptelor, afirmând că a fost condamnat pe nedrept, susținerile acestuia nu au suport probator.

Simpla afirmație a unei stări de fapt, fără coroborarea acestei cu alte mijloace de probă, nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată de inculpat, respectiv negarea realității evidente, nu poate influența convingerea bazată pe probe irefutabile.

Vinovăția inculpaților rezultă, fără putință de tăgadă și din conținutul transcrierilor convorbirilor telefonice înregistrate și atașate dosarului.

Absența unor probe directe, nu poate conduce de plano la concluzia nevinovăției inculpatului, știut fiind că la stabilirea adevărului obiectiv într-o cauză se are în vedere întreg materialul probator, prin coroborare.

Așadar, în ceea ce privește susținerea inculpatului în sensul că în cauză nu există dovezi certe ale vinovăției sale, se constată că apărările acestuia sunt infirmate de probele administrate, analizate pe larg în considerentele hotărârilor atacate.

Din această perspectivă, cererea de achitare formulată de inculpați cu referire la cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. este nefondată, cum s-a arătat, probele administrate legal și cu respectarea principiului loialității, dovedind implicarea acestora în activitatea infracțională reținută.

În ceea ce privește cazul de casare invocat de recurenții inculpați, vizând greșita individualizare a pedepselor aplicate acestora atât sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate, cât și al modalității de executare [art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.], Înalta Curte constată că acesta este neîntemeiat.

La individualizarea judiciară a executării pedepselor aplicate inculpaților (principale, complementare și accesorii), inclusiv a modalității de executare, instanța a avut în vedere gravitatea extremă a faptelor inculpaților, caracterul organizat al întregii activități infracționale, rolul fiecăruia în cadrul acesteia (contribuțiile esențiale ale inculpaților B.T. și A.I., care aveau atribuții de organizare, coordonare și supraveghere și cele execuționale ale inculpatului R.P.), amploarea deosebită a acestei activități (fiind confiscate zeci de echipamente și instalații, dintre care unele urmau să fie puse în funcțiune, majoritatea aduse din afara teritoriului), caracterul durabil al acesteia, durata de timp avută în vedere de inculpați pentru funcționarea afacerii (aceasta a funcționat circa un an, fiind recoltate și trimise spre valorificare circa 5-10 culturi diferite de plante de canabis, fiecare cultură fiind alcătuită din 300 - 400 răsaduri de asemenea plante, iar în momentul descoperirii activității infracționale aceasta nu ajunsese la capacitatea maximă de cultivare), caracterul transfrontalier al implicațiilor acesteia, disprețul total al inculpaților față de consecințele extrem de grave pe care o astfel de „industrie” le produce (fiind confiscate peste 13 kg de canabis și 4661 bucăți ghivece în care erau cultivate plantele de canabis).

Instanța a avut în vedere și atitudinea fiecărui inculpat, B.T. având o contribuție esențială la descoperirea celorlalți participanți și la cunoașterea amplorii întregii activități infracționale, o atitudine constantă de cooperare cu autoritățile judiciare, în timp ce inculpații A.I. și R.P. au încercat, nu atât prin negarea faptelor cât prin situația de fapt prezentată, să zădărnicească aflarea adevărului în cauză, atitudine care va fi analizată însă de instanță, pentru fiecare inculpat, prin prisma rolului fiecăruia în cadrul activității infracționale.

În mod just, instanța nu a reținut circumstanțe personale favorabile, pentru niciunul dintre inculpați, întrucât inculpatul B.T. este implicat (potrivit datelor autorităților belgiene) în comiterea unor infracțiuni extrem de grave în țara de origine, iar inculpații A.I. și R.P., săvârșind anterior infracțiuni de contrabandă cu arme și muniții și nerespectarea regimului armelor și munițiilor (A.I.) și amenințare (R.P.), au fost reabilitați.

Faptul că inculpatul B.T. are studii superioare, cunoștințe de specialitate nu este de natură a convinge instanța de justețea pedepsei aplicate acestuia, întrucât acesta a profitat de aceste cunoștințe pentru săvârșirea faptelor.

În raport de toate aceste criterii concrete expuse anterior, instanța a apreciat că numai pedepsele cu închisoarea, în regim privativ de libertate, ar răspunde pe deplin scopului pedepselor prev. de art. 52 C. pen., asigurând prevenția generală și specială.

Pentru considerentele arătate, cum nici din oficiu nu s-au ivit motive de ordine publică care să atragă casarea hotărârilor recurate, văzând dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații A.I. și R.P. împotriva deciziei penale nr. 42/A din 23 iunie 2011 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a dispune obligarea recurenților la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații A.I. și R.P. împotriva deciziei penale nr. 42/A din 23 iunie 2011 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru fiecare inculpat, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 31 ianuarie 2012.