Appeal for lack of stated legal grounds nullified; jurisdiction ruling for execution court upheld.

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința nr. 164/ DC din 22 septembrie 2009, Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, a stabilit, în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, competența materială de soluționare a contestației la executare propriu-zisă, formulată de contestatorii Ș.I., Ș.M., Ș.A. ș.a., în contradictoriu cu intimata Ș.I.M., având ca obiect contestarea executării silite însăși, a actelor de executare efectuate în baza deciziei civile nr. 311/A/2008 a Tribunalului Cluj și a sentinței civile nr. 5643/2006 a Judecătoriei Cluj-Napoca, precum și cererea de suspendare a executării silite, până la soluționarea irevocabilă a contestației la executare.

Pentru a se pronunța astfel, curtea de apel a reținut că urmare a disjungerii dispusă prin decizia nr. 297/ A din 6 mai 2009 a Tribunalului Cluj, în prezenta cauză, instanța a rămas investită doar cu contestația la executare propriu-zisă, având ca obiect, contestarea executării silite însăși, precum și cererea de suspendare a executării.

Or, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, iar conform cu art. 373 alin. (2) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, respectiv Judecătoria Cluj-Napoca.

Împotriva acestei hotărâri, dată în regulator de competență, a declarat recurs intimata-pârâtă Ș.I.M. care, fără să indice temeiul de drept și criticile pe care-și fundamentează calea extraordinară de atac, arată că soluția este greșită în condițiile în care contestatorii au susținut verbal, în sala de ședință, că formulează doar o contestație la titlu.

Recursul se privește ca fiind nul.

Cauza recursului constă în nelegalitatea hotărârii ce se atacă pe această cale, care trebuie să îmbrace una din formele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Așadar, simpla nemulțumire a părții de hotărârea pronunțată nu este suficientă, după cum nu este suficientă nici afirmația generală că hotărârea atacată este nelegală sau netemeinică, recurentul fiind obligat să își sprijine recursul pe cel puțin unul din motivele prevăzute limitativ de lege.

Potrivit art. 3021 lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Motivele de recurs sunt arătate limitativ de art. 304 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) C. proc. civ., prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (1), care se referă la motivele de ordine publică.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs, prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat la soluția pronunțată și la motivul de recurs invocat.

În prezenta cauză, recurenta nu s-a conformat exigențelor cerute de art. 3021 lit. c) C. proc. civ.

Aceasta a declarat recurs în termenul prevăzut de lege, dar nu a formulat critici care să facă posibilă încadrarea în textele mai sus arătate.

Instanța investită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient, numai în măsura în care astfel de motive sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită, ceea ce nu s-a realizat în cauză.

De asemenea, Înalta Curte nu a constatat nici existența unor motive pe care, din oficiu, să le poată pune în discuția părților și asupra cărora să delibereze.

Susținerile recurentei, care nu fac posibilă încadrarea în temeiurile de recurs invocate și nici în alte motive din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., nu sunt susceptibile de a fi examinate pe fond și, conform art. 306 alin. (1) C. proc. civ., se va constata ca fiind nul recursul declarat de intimată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de pârâta Ș.I.M. împotriva sentinței nr. 164/ DC din 22 septembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 ianuarie 2012.