Annulment of arbitral award rejected; appeal dismissed as unfounded due to merits review and impermissible claim modification
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's decision to reject the action for annulment of an arbitral award. The dispute concerned a commercial claim where the plaintiff company sought to challenge an arbitration award that had partially granted its claim for unpaid goods but rejected its request for late-payment penalties; the appellate court had previously refused to annul the award because the plaintiff's objections primarily addressed the merits of the case rather than procedural defects, and correctly noted that the plaintiff itself had initiated arbitration based on a contractual clause, validating the tribunal's jurisdiction. The Supreme Court held that the appellate court correctly applied the restrictive grounds for challenging arbitral awards under Article 364 of the Civil Procedure Code, finding that the plaintiff's arguments regarding the calculation of damages and the applicability of penalty clauses were matters of substance not subject to judicial review in an annulment proceeding. Furthermore, the Court ruled that the plaintiff's attempt to substitute a claim for statutory commercial interest under Article 43 of the Commercial Code in lieu of contractual penalties constituted an impermissible modification of the initial claim at the cassation stage, violating Articles 132 and 138 of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 364 C. proc. pen, art. 138 C. proc. civ, art. 364 C. proc. civ, art. 312 C. proc. civ; Annulment of arbitral award rejected; appeal dismissed as unfounded due to merits review and impermissible claim modification: The dispute concerned a commercial claim where the plaintiff company sought to challenge an arbitration award that had partially granted its claim for unpaid goods but rejected its request for late-payment penalties; the appellate court had previously refused to annul the award because the plaintiff's objections primarily addressed the merits of the case rather than procedural defects, and correctly noted that the plaintiff itself had initiated arbitration based on a contractual clause, validating the tribunal's jurisdiction. The Supreme Court held that the appellate court correctly applied the restrictive grounds for challenging arbitral awards under Article 364 of the Civil Procedure Code, finding that the plaintiff's arguments regarding the calculation of damages and the applicability of penalty clauses were matters of substance not subject to judicial review in an annulment proceeding. Furthermore, the Court ruled that the plaintiff's attempt to substitute a claim for statutory commercial interest under Article 43 of the Commercial Code in lieu of contractual penalties constituted an impermissible modification of the initial claim at the cassation stage, violating Articles 132 and 138 of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for dismissing the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 510/A, pronunțată la 27 iunie 2001, în dosarul nr. 932/2001 a respins, ca nefondată, acțiunea în anulare, formulată de SC S. SA Galați, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC U. SA București, împotriva hotărârii nr. 8, pronunțată la 19 aprilie 2001 de Arbitrajul Camerei de Comerț și Industrie Galați, hotărâre prin care acțiunea reclamantei a fost admisă în parte, iar pârâta SC U. SA a fost obligată la 9.950.332 lei preț și 1.777.989 lei cheltuieli de arbitrare, iar capătul de cerere, privind plata penalităților de întârziere, a fost respins.
Pentru a pronunța decizia de mai sus, Curtea de Apel Galați a reținut că toate criticile formulate de reclamantă împotriva hotărârii arbitrale vizează fondul cauzei și împrejurarea că tribunalul arbitral a reținut greșit că este competent să soluționeze cauza, deoarece între părți nu exista convenție arbitrală.
Cu privire la acest ultim aspect, instanța de control judiciar a constatat că reclamanta este cea care a sesizat tribunalul arbitral, invocând clauza compromisorie cuprinsă în contractul părților, iar criticile privind rezolvarea fondului cauzei, nu se încadrează în dispozițiile art. 364 C. proc. pen.
Decizia pronunțată de instanța de control judiciar a fost atacată cu recurs de către reclamantă, care o critică pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 și 10 și art. 364 lit. a), b) și i) C. proc. pen.
În motivarea recursului, se susține că pârâta datorează sumele de 10.774.593 lei, contravaloare a mărfii livrate și neachitate și 36.630.448 lei, penalități de întârziere, precum și cheltuieli arbitrale, în sumă de 2.882.782 lei, plus cheltuielile ocazionate de acțiunea în anulare și recurs.
Prin hotărârea arbitrală, tribunalul arbitral a acordat greșit reclamantei numai 9.950.332 lei, contravaloarea mărfii livrate și 1.777.980 lei cheltuieli de judecată, respingând cererea pentru plata penalităților, reținând că livrările au fost efectuate anterior încheierii contractului, pe baza unei comenzi, în cauză, fiind aplicabile prevederile art. 35 C. com.
Mai solicită reclamanta ca, în ipoteza în care nu este îndreptățită, să încaseze penalități pentru întârzierea plății, iar pârâta să fie obligată în recurs la plata dobânzilor prevăzute de art. 43 C. com.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate de recurenta reclamantă, se constată că recursul nu este fondat.
Curtea de Apel Galați a reținut corect că reclamanta este cea care a învestit tribunalul arbitral cu judecarea cauzei, invocând dispozițiile art. 13 din contractul economic, astfel încât acesta a fost legal învestit, iar cererea pentru plata penalităților a fost respinsă, reținându-se că livrarea produselor, pentru care s-au solicitat penalități în întârziere la plată, a fost anterioară convenției părților.
De altfel, solicitând în recurs plata dobânzii comerciale, în loc de penalități, însăși, reclamanta recunoaște situația de fapt, reținută de instanța de apel și tribunalul arbitral.
Cum solicitarea dobânzilor, prevăzute de art. 43 C. com., în locul penalităților, reprezintă o modificare a cererii reclamantei, făcută în faza de recurs, cu încălcarea dispozițiilor art. 132 și art. 138 C. proc. civ., o astfel de cerere nu poate fi primită.
Nici celelalte critici, care privesc fondul cauzei, nu pot fi primite.
Instanța de apel a reținut corect că acestea nu pot face obiect al acțiunii în anulare, deoarece nu se încadrează în dispozițiile restrictive ale art. 364 C. proc. civ.
Față de cele de mai sus, în baza prevederilor art. 312 C. proc. civ., recursul declarat de reclamantă urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de reclamanta SC I.S. SA Galați împotriva deciziei nr. 510/A din 27 iunie 2001 a Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședința publică, astăzi, 26 iunie 2003.