Forged power-of-attorney complaint fails; use-of-forgery charge lacks forged document and intent
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the petitioner’s appeal, thereby upholding the lower court’s decision to reject the complaint against the prosecutor’s resolution not to initiate criminal proceedings; the petitioner was ordered to pay 200 lei in judicial costs, and the dismissal is final. The case arose from a corporate complainant’s criminal complaint alleging that a lawyer had forged a power of attorney and used it to file a civil claim, invoking the offenses of forgery of official documents (art. 288 Penal Code), use of forgery (art. 291), and private-document forgery (art. 290). The court held that the power of attorney was not an official document under art. 288(3) or issued by an entity listed in art. 145, that the use-of-forgery offense lacked its elements because the document was not forged in the legal sense, and that the lawyer acted without the required intent, the erroneous naming of a plaintiff being a drafting mistake; moreover, there was no evidence that the court was induced to issue a decision harming the complainant.
Legislator headnote
AI generatedart. 291 C. pen, art. 292 C. pen, art. 2781 alin. (7) C. proc. pen, art. 288 C. pen, art. 145 C. pen, art. 290 C. pen; Forged power-of-attorney complaint fails; use-of-forgery charge lacks forged document and intent: The case arose from a corporate complainant’s criminal complaint alleging that a lawyer had forged a power of attorney and used it to file a civil claim, invoking the offenses of forgery of official documents (art. 288 Penal Code), use of forgery (art. 291), and private-document forgery (art. 290). The court held that the power of attorney was not an official document under art. 288(3) or issued by an entity listed in art. 145, that the use-of-forgery offense lacked its elements because the document was not forged in the legal sense, and that the lawyer acted without the required intent, the erroneous naming of a plaintiff being a drafting mistake; moreover, there was no evidence that the court was induced to issue a decision harming the complainant.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for dismissing the appeal as unfounded.
Basis for ordering the appellant to pay judicial costs to the state.
Full text
Asupra recursului penal de față ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
La data de 5 martie 2008 SC I.F.N.T.L. SA, prin reprezentantul legal, a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București cu plângere penală prin care solicită efectuarea de cercetări față de N.I., avocat în cadrul Baroului București, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 288 și art. 291 C. pen.
În motivarea plângerii petenta arată că intimata a întocmit în fals împuternicirea avocațială cu nr. 66156, fără a exista vreun contract de asistență juridică prin care să fi fost împuternicită de SC S.I. SRL să îi reprezinte interesele. Folosind această împuternicire avocațială, avocata N.I. a depus la Judecătoria Sectorului 3 București o cerere de chemare în judecată a I.F.N. T.L. SA, iar ulterior a refuzat să depună la dosarul cauzei contractul de asistență juridică în baza căruia a fost emisă delegația avocațială.
De asemenea, în plângere se mai arată că intimata a făcut afirmații contradictorii în cuprinsul actelor depuse la Judecătoria Sectorului 4 București în dosarele nr. 5868/4/2007 și 6798/3/2006, iar la data de 16 octombrie 2008 petenta a precizat că N.I. nu a avut mandat de reprezentare din partea SC S.I. SRL.
Pe baza actelor premergătoare efectuate, prin rezoluția nr. 391/P/2008 din 27 ianuarie 2009 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numita N.I., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 288, art. 290 și art. 292 C. pen.
Împotriva acestei rezoluții petenta a formulat plângere, iar procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, prin rezoluția nr. 601/II/2/2010 din 28 aprilie 2010 a respins-o ca neîntemeiată.
Împotriva rezoluției procurorului petenta a făcut plângere în fața judecătorului, iar prin sentința penală nr. 285 din 28 septembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de I.F.N. T.L. SA.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care petenta a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, întrucât intimata nu a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de lege.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, petenta a declarat recurs fără a-l motiva, deși i s-a acordat un termen pentru pregătirea apărării, iar la termenul de soluționare a recursului nu s-a prezentat.
Examinând actele și lucrările dosarului, verificând rezoluția atacată atât în conformitate cu dispozițiile art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și în lipsa unor înscrisuri nou prezentate, cât și din oficiu, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Într-adevăr, împuternicirea avocațială în discuție nu face parte dintre înscrisurile oficiale enumerate în alin. (3) al art. 288 C. pen. și nici nu emană de la una dintre organizațiile enumerate la art. 145 C. pen.
Pe de altă parte, în speță, referitor la art. 291 C. pen., lipsesc elementele constitutive ale acestei infracțiuni întrucât uzul de fals nu poartă asupra unor înscrisuri falsificate în sensul legii penale.
Din actele premergătoare efectuate în cauză cu privire la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen., rezultă că intimata avocat N.I. nu a acționat cu intenție directă sau indirectă, consemnarea în cererea de chemare în judecată a SC S.I. SRL, în calitate de reclamant, alături de G.V., fiind urmarea unei erori de redactare efectuate după un model de acțiune, de același tip, din calculator.
Din alt punct de vedere, așa cum bine a reținut și instanța de fond, nu există date că, prin acțiunile întreprinse, intimata a determinat instanța să pronunțe o hotărâre judecătorească prin care să se fi cauzat o vătămare intereselor legale ale I.F.N. T.L. SA.
În raport de considerentele arătate, recursul declarat de petentă nu este fondat și va fi respins în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) din același cod recurenta va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara I.F.N. T.L. SA împotriva sentinței penale nr. 285 din 28 septembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 31 ianuarie 2011.