Inadmissibility of criminal revision for failure to substantiate duplicate conviction and expiation of time limits for other grounds

Asupra contestației în anulare de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin decizia penală nr. 848 din 11 martie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 996/44/2007, s-a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul D.L. împotriva deciziei penale nr. 30/A din 12 februarie 2008 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Din referatul întocmit de Biroul de Executări Penale al Tribunalului Galați rezultă că MEPI nr. 177 a fost emis la data de 13 martie 2009, condamnatul având de executat o pedeapsă rezultantă de 12 ani și 6 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. Executarea pedepsei a început la 28 mai 2009.

2. Împotriva acestei decizii, în temeiul art. 386 lit. d) C. proc. pen., condamnatul D.L. a formulat contestație în anulare la data de 29 martie 2011, fără a detalia motivele pe care își întemeiază cererea.

Examinând contestația în anulare în raport cu lucrările și materialul din dosarul cauzei, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:

a) când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;

b) când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare;

c) când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. f)-i)1, cu privire la care existau probe în dosar;

d) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă;

e) când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 38514 alin. (1)1 ori art. 38516 alin. (1).

Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 388 C. proc. pen., contestația în anulare pentru motivele arătate în art. 386 lit. a) – c) și e) poate fi introdusă de persoana împotriva căreia se face executarea, cel mai târziu în 10 zile de la începerea executării, iar în cazul prevăzut de art. 386 lit. d) poate fi introdusă oricând.

În cauză, decizia penală nr. 848 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, a fost pronunțată la data de 11 martie 2009, mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 177 a fost emis la data de 13 martie 2009, executarea a început la data de 28 mai 2009, iar cererea de contestație în anulare a fost formulată la data de 29 martie 2011, fiind înregistrată la această instanță la 8 aprilie 2011.

În raport de aceste date, Înalta Curte constată, pe de o parte, că cererea de contestație întemeiată pe cazul prev. art. 386 lit. d) C. proc. pen., deși este formulată în termen, nu este motivată, iar instanța nu a putut identifica existența unei alte hotărâri definitive pentru aceeași faptă; pe de altă parte, examinând contestația și sub aspectul celorlalte cazuri prev. de art. 386 din același cod, Curtea constată că cererea nu este formulată în termenul de 10 zile prev. de art. 388 alin. (1) C. proc. pen.

Ca atare, pentru toate aceste motive, văzând și dispozițiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de contestație în anulare formulată de contestatorul D.L. și îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat, în conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul D.L. împotriva deciziei penale nr. 848 din 11 martie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 996/44/2007.

Obligă contestatorul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 22 iunie 2011.