Inadmissibility of appeal against final decision of first-instance judge under Law 202/2010
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the criminal appeal as inadmissible and ordered the appealing party to pay 300 lei in judicial costs, thereby leaving the Court of Appeal’s sentence in force. The dispute involved a petition against a prosecutor's resolution, challenging both the appellate decision and a prior ruling that refused a request for consolidation. The Supreme Court determined that because the appealed sentence was pronounced on February 24, 2011, after the entry into force of Law No. 202/2010, the transitional provisions of that law applied, rendering the decision of the first-instance judge final and non-appealable. Consequently, the appeal was rejected pursuant to Article 385(15)(a) of the Code of Criminal Procedure, based on the modified Article 278(10) of the Code of Criminal Procedure, which establishes the definitiveness of such rulings under the new legislation.
Legislator headnote
AI generatedart. 2781 alin. (10) C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Inadmissibility of appeal against final decision of first-instance judge under Law 202/2010: La termenul de judecată din 26 mai 2011, Înalta Curte a pus în discuție, din oficiu, inadmisibilitatea recursului formulat în raport de disp. art. 2781 alin. (10) C. proc. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului penal de față:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 23 din 24 februarie 2011 a Curții de Apel Bacău s-a respins, ca nefondată, plângerea petentei D.E. împotriva rezoluției din 15 decembrie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr. 1226/P/2010 și s-a menținut rezoluția atacată.
La data de 28 februarie 2011, petenta D.E. a formulat recurs împotriva acestei sentințe pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 57/32/2011.
Recurenta a criticat ca netemeinică și nelegală sentința penală nr. 23 din 24 februarie 2011a Curții de Apel București dar și încheierea de ședință de la 15 februarie 2011, prin care s-a respins o cerere de conexare.
La termenul de judecată din 26 mai 2011, Înalta Curte a pus în discuție, din oficiu, inadmisibilitatea recursului formulat în raport de disp. art. 2781 alin. (10) C. proc. pen.
Analizând această excepție, instanța supremă constată că sentința atacată a fost pronunțată la 24 februarie 2011, după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010.
În privința căilor de atac, singura normă tranzitorie din această lege, se regăsește în alin. (1) al art. XXIV, în care se stabilește drept criteriu pentru aplicarea modificărilor prevăzute în lege, data pronunțării hotărârii ce se dorește a fi atacată.
Constatând că în speță sentința primei instanțe a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 Înalta Curte, reține că sunt aplicabile disp. art. 2781 alin. (10), modificate prin aceeași lege, conform cărora, hotărârea judecătorului pronunțată, potrivit alin. (8) este definitivă.
De aceea, va respinge, în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., ca inadmisibil recursul formulat, urmând ca petenta recurentă să fie obligată conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta petentă D.E. prin procurator C.D. împotriva sentinței penale nr. 23 din 24 februarie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția penală.
Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 mai 2011.