Justification of extended preventive detention for organized capital market manipulation and securities fraud
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeals filed by the six defendants, thereby upholding the Court of Appeal’s decision to maintain their preventive detention and leaving the lower court’s order in force. The dispute concerned the legality of continued pre-trial detention for individuals convicted in first instance to terms of imprisonment ranging from 10 to 15 years for organized crimes involving the manipulation of the securities market, issuance of false documents, and embezzlement; the defendants argued they posed no danger to public order, citing family circumstances and the alleged exceedance of reasonable detention limits. The court rejected these arguments, holding that the detention remained justified under Article 300 in relation to Article 160b of the Code of Criminal Procedure because the underlying offenses carried a statutory maximum penalty of over four years, the defendants acted in a criminal group with a concrete danger to public order, and the total duration of detention had not become unreasonable given the complexity of the case, the number of accused, and the pending appeals.
Legislator headnote
AI generatedart. 3856 alin. (3) C. proc. pen, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004, art. 41 alin. (2) C. pen, art. 26 C. pen, art. 290 C. pen; Justification of extended preventive detention for organized capital market manipulation and securities fraud: - inculpatul C.O. la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 rap. la art. 279 alin. (1) rap. la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursurilor de față:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 24 martie 2011 pronunțată în dosarul nr. 2320/109/2009, Curtea de Apel Pitești, în baza art. 3002 rap. la art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen., a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților G.N.A., M.M., V.G.G., B.G.E., A.D.L., C.O., toți deținuți în Penitenciarul de Maximă Siguranță Colibași, dispunând menținerea acestei măsuri.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în cauză s-a făcut dovada existenței unor indicii temeinice care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată, precum și a pericolului concret pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a acestora l-ar prezenta pentru opinia publică.
S-a constatat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă și în prezent, impunând menținerea inculpaților în stare de detenție.
Apreciind asupra posibilității luării unei măsuri preventive mai puțin severe, instanța a constatat că aceasta este nefondată, având în vedere natura și gradul de pericol social al infracțiunilor cercetate, apartenența inculpaților la un grup organizat al cărui scop era manipularea pieței de capital cu ajutorul unor acte false și însușirea banilor rezultați din tranzacționarea ilegală a acțiunilor unor persoane păgubite.
În termen legal, împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații G.N.A., M.M., V.G.G., B.G.E., A.D.L., C.O., solicitând admiterea, casarea hotărârii atacate și judecarea în stare de libertate întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică și nu pot influența bunul mers al procesului penal.
Inculpații au invocat situația familială pe care o au, precum și depășirea termenului rezonabil al detenției preventive.
Verificând hotărârea atacată prin prisma dispozițiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că această este legală și temeinică.
Prin sentința penală nr. 35 din 27 ianuarie 2011, Tribunalul Argeș a dispus condamnarea inculpaților după cum urmează:
- inculpatul V.G.G. la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 rap. la art. 279 alin. (1) rap. la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- inculpatul G.N.A. la pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 7 ani pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. rap. la art. 279 alin. (1) rap. la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 42 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- inculpatul A.D.L. la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. rap. la art. 279 alin. (1) rap. la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- inculpatul M.M. la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 rap. la art. 279 alin. (1) rap. la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- inculpatul B.G.E. la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 rap. la art. 279 alin. (1) rap. la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- inculpatul C.O. la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 rap. la art. 279 alin. (1) rap. la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Starea de arest a inculpaților a fost luată în temeiul art. 148 lit. a), b), f) C. proc. pen.
Înalta Curte constată că în cauză există probe care fac rezonabilă presupunerea că inculpații sunt autorii infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și pentru care au fost condamnați la pedepse privative de libertate, în primă instanță.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru unele din aceste infracțiuni este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică; acest pericol rezultă din modul în care au acționat inculpații, organizarea planificarea actelor materiale, numărul acestora și al persoanelor implicate.
Lăsarea în libertate a acestor persoane care acționează în grup infracțional și în sarcina cărora se reține săvârșirea mai multor fapte penale, față de care s-au dispus pedepse privative de libertate, constituie un motiv de neîncredere și neliniște pentru societate care trebuie protejată de instituțiile abilitate să apere ordinea de drept.
Înalta Curte constată că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, astfel cum a hotărât prima instanță.
Durata rezonabilă a arestării preventive (dispusă la 27 mai 2009) nu a fost depășită date fiind amploarea cercetărilor efectuate, numărul mare al inculpaților, cererile formulate și căile de atac folosite de aceștia, precum și faptul că în cauză s-a pronunțat o hotărâre judecătorească în primă instanță.
Pentru aceste considerente, constatând că nu există motive de casare a încheierii atacate, Înalta Curte va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați.
Recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariile apărătorilor din oficiu, fiind avansate din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursurile declarate de inculpații G.N.A., M.M., V.G.G., B.G.E., A.D.L., C.O. împotriva încheierii din 24 martie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosar 2320/109/2009.
Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 19 aprilie 2011.