Inadmissibility of cassation appeal against final penalty proceedings decision under Art. 278/1 C. proc. pen.

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, sub nr. 122/P/2010, petenta T.L. a solicitat efectuarea de cercetări penale față de D.R., G.M. și C.F., judecători în cadrul Tribunalului Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și neglijență în serviciu, prev. de art. 246 și art. 249 C. pen., fapte constând în aceea că, în această calitate, făcând parte din completul de judecată care a soluționat recursul declarat de susnumita, în dosarul nr. 11142/193/2009, au încălcat dispozițiile art. 385/8 alin. (1) C. proc. pen., privind „neagravarea situației în propriul recurs".

Prin Rezoluția nr. 475/P/2010 din 23 decembrie 2010 a Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, confirmată prin Rezoluția nr. 29/II/2/2011 din 07 februarie 2011 a Procurorului general al aceluiași parchet, s-a dispus neînceperea urmării penale față de respectivii magistrați, sub aspectul infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, ambele în formă calificată, prevăzută de art. 246 raportat la art. 248/1, art. 247 raportat la art. 248/1 C. pen. și neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 C. pen., în baza art. 228 alin. (6), 10 lit. a) C. proc. pen., cu motivarea că faptele reclamate de petenta, nu există.

Împotriva celor două rezoluții, a formulat plângere petenta T.L., prin care a solicită desființarea acestora, în sensul „ admiterii plângerii penale" formulată împotriva celor trei judecători, cu cheltuieli judiciare.

In motivarea plângerii, petenta a arătat, în esență, că magistrații mai sus menționați, cu intenție, și-au îndeplinit în mod defectuos și cu gravă neglijență atribuțiile de serviciu în dosarul penal nr. 11142/19372009, cauzându-i vătămări intereselor sale legale, respectiv, că au încălcat prevederile art. 385/16 alin. (1) întrucât inculpatul L.G. nu a fost prezent în sala de judecată pentru a fi audiat, fiind reprezentat de avocat, iar cei trei judecători, în mod nelegal, nu au fixat termen pentru rejudecare și nu s-au pronunțat asupra probelor ce urmează să fie administrate.

Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, prin sentința penală nr. 32 din 11 februarie 2011, examinând cauza pe baza lucrărilor și materialului din dosar, în conformitate cu dispozițiile art. 278/1 alin. (7) C. proc. pen. a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petenta T.L., împotriva rezoluțiilor nr. 475/P/2010 din 23 decembrie 2010 și nr. 29/11/2/2011 din 7 februarie 2011 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Pentru a hotărî astfel a reținut că, la data de 29 decembrie 2006, petenta T.L. - medic primar în expertiză medicală, angajată a Casei Județene de Pensii Botoșani, a chemat în judecată această instituție, solicitând plata drepturilor salariale suplimentare pentru perioada 2004-2006.

Prin sentința civilă nr. 744 din 05 iulie 2007, Tribunalul Botoșani i-a respins acțiunea, ca nefondată. Ulterior, petenta s-a mai adresat cu o cerere Tribunalului Botoșani, solicitând obligarea aceleiași case de pensii să-i plătească stimulentele neacordate aferente primelor 4 luni din anul 2007, acțiune care, de asemenea, a fost respinsă.

La data de 23 ianuarie 2009, petenta a formulat plângere penală împotriva numitului L.G. - directorul Casei Județene de Pensii Botoșani - prin care a solicitat să se efectueze cercetări față de acesta, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, ambele în formă calificată și neglijență în serviciu, fapte prevăzute la art. 246 raportat la art. 248/1, art. 247 rap. la art. 248/1 și art. 249 C. pen.

Prin Rezoluția nr. 43/P/2009 din 29 mai 2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani, confirmată prin Ordonanța prim procurorului adjunct de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de sus numitul, în temeiul art. 10 lit. b) C. proc. pen., întrucât faptele reclamate nu sunt prevăzute de legea penală.

Împotriva celor două acte ale procurorilor, a formulat plângere petenta, plângere ce a fost admisă prin sentința penală nr. 2785 din 20 octombrie 2009, desființate actele respective cu trimiterea cauzei la procuror, în vederea începerii urmăririi penale față de numitul L.G. sub aspectul infracțiunilor ce au făcut obiectul plângerii penale.

Recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani și de numitul L.G., au fost admise de Tribunalul Botoșani, în complet format din judecătorii: D.R., G.M. și C.F. - intimații din prezenta cauză - prin decizia penală nr. 41/R din 28 ianuarie 2010 (/dosar nr. 11142/193/2009), casată sentința judecătoriei, iar în rejudecare, a fost respinsă plângerea formulată de petenta împotriva actelor procurorului.

Prin aceeași decizie, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de petenta împotriva sentinței judecătoriei.

Instanța de fond a mai reținut că nu rezultă că cei trei judecători ar fi săvârșit vreuna dintre infracțiunile reclamate, petenta plângându-se practic de faptul că nu a fost amânată cauza pentru a fi audiat numitul L.G., act procedural care, de altfel, era inadmisibil în acel cadru procesual, așa cum se arată la art. 278/1 alin. (7) C. proc. pen. Pe de altă parte, judecătorul este suveran în dosarul său, neputând fi tras la răspundere pentru actele procedurale efectuate sau pentru soluțiile pronunțate, cu excepția cazului în care s-ar dovedi reaua sa credință sau grava neglijență, ceea ce în speță nu este cazul.

Împotriva sentinței penale nr. 32 din 11 februarie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a declarat recurs petiționara T.L., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți sub nr. 158/39/2011.

Examinând hotărârea recurată, din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art. 3856 alineat ultim C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 38515 alin. (1) lit. a) teza a II-a C. proc. pen., constată că recursul formulat de recurentul petiționar, este inadmisibil, având în vedere că decizia pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia este definitivă.

Înalta Curte reține că inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală, ori chiar printr-un act neprocesual.

Dispozițiile art. 3851 C. proc. pen. enumera hotărârile precum și încheierile, care pot fi atacate o singură dată cu recurs.

Căile ordinare de atac sunt strict și limitativ reglementate prin norma procesual penală, cu arătarea imperativă a persoanelor ce le pot folosi, precum și a condițiilor, cazurilor și termenelor în care pot fi exercitate.

În prezenta cauză prin sentința penală nr. 32 din 11 februarie 2011, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, potrivit art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins plângerea petentei T.L., ca nefondată si a menținut rezoluția din 23 decembrie 2010 dată în dosar nr. 475/P/2010 și rezoluția nr. 29/II/2/2011 din 7 februarie 2011 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, în condițiile în care textul de lege prevăzut la art. 2781 alin. (10) C. proc. pen. nu permite formularea nici unei căi de atac în acest context procesual.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 2781 alin. (10) C. proc. pen. astfel cum a fost modificat prin Legea 202/2010 „Hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) este definitivă".

Sentința penală nr. 32 din 11 februarie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, ca instanță de fond, este definitivă potrivit art. 2781 pct. 10 C. proc. pen., împrejurare care atrage inadmisibilitatea controlului judiciar prin recursul solicitat de petiționară.

Astfel, exercitând o cale de atac în afara condițiilor stabilite de lege, demersul astfel realizat va fi sancționat cu inadmisibilitatea.

Față de considerentele precizate, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 alin. (1) pct. l lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționara T.L. împotriva sentinței penale nr. 32 din 11 februarie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

In temeiul dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte, va obliga recurenta petiționară la plata cheltuielilor judiciare.

PENTRU CESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționara T.L. împotriva sentinței penale nr. 32 din 11 februarie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 iunie 2011.