Withdrawal of appeal against preventive detention for theft, violence, and unauthorized driving; judicial costs liability
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania took note of the appellant's withdrawal of his appeal, thereby leaving in force the Court of Appeal's decision maintaining the preventive detention of both accused defendants, and ordered the appellant to pay 150 lei in judicial costs to the state. The case involved a criminal procedure challenge against a Court of Appeal decision that had confirmed the legality and necessity of preventive detention for two individuals charged with theft of vehicle license plates and fuel, aggravated by violence used to escape, and driving without a valid permit with falsified plates. The decisive legal basis for the appeal's procedural termination was Article 3854(2) in conjunction with Article 369 of the Code of Criminal Procedure, which governs the withdrawal of appeals, while the substantive maintenance of detention relied on Article 160b(3) and Article 148(f) of the same Code, establishing that the sentence threat exceeded four years' imprisonment and that release posed a concrete danger to public order.
Legislator headnote
AI generatedart. 148 lit. f) C. proc. pen, art. 160b alin. (3) C. proc. pen, art. 136 alin. (8) C. proc. pen, art. 3854 alin. (2) C. proc. pen, art. 369 C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Withdrawal of appeal against preventive detention for theft, violence, and unauthorized driving; judicial costs liability: De asemenea, este incident cazul prev. de art. 148 lit. f) C. proc. pen., pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele pretins a fi săvârșite de inculpați fiind mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din 19 ianuarie 2011 a Curții de Apel București, pronunțată în dosarul nr. 12833/2/2010 în baza art. 300/2 C. proc. pen. raportat la art. 160/b alin. (3) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a recurenților inculpați C.B.F. și A.D. și s-a menținut arestarea preventivă a celor doi inculpați.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că la data de 4 octombrie 2010 inculpatul A.D. a sustras dintr-un loc public plăcuțele de înmatriculare aparținând părții vătămate F.C., împreună cu inculpatul C.B.F., faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a), e) C. pen. În data de 4 octombrie 2010 a sustras împreună cu celălalt inculpat carburant de la stația de carburant Agip, folosind violența pentru a scăpa, lovind cu autoturismul pe martorul S.G.D. S-a mai reținut că a condus autoturismul pe drumurile publice, fără permis de conducere, cu număr fals (cu plăcuțele montate de la autoturismul părții vătămate F.C.).
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că inculpații au fost arestați preventiv în data de 04 octombrie 2010, apreciindu-se că sunt îndeplinite cerințele art. 143 și că este incident cazul prev. de art. 148 lit. f) C. proc. pen.
Verificând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpaților se mențin, fiind îndeplinită una din condițiile alternative prev. de art. 160b alin. (3) C. proc. pen.
Astfel, probele administrate până la acest moment procesual nu fac să înceteze presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapte de natură penală, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 148 cu referire la art. 68/1 C. proc. pen.
De asemenea, este incident cazul prev. de art. 148 lit. f) C. proc. pen., pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele pretins a fi săvârșite de inculpați fiind mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
La aprecierea acestei ultime condiții, conform art. 136 alin. (8) C. proc. pen., Curtea a avut în vedere natura și gradul de pericol concret al infracțiunilor, dar și datele ce-i caracterizează pe inculpați.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul A.D., criticând soluția ca nelegală și netemeinică și solicitând punerea în libertate.
La termenul de judecată din 23 iunie 2011, inculpatul a arătat că înțelege să-și retragă recursul.
Conform art. 3854 alin. (2) C. proc. pen. părțile își pot retrage recursul în condițiile art. 369 C. proc. pen.
Ca atare, Înalta Curte de Casație și Justiție va lua act de retragerea recursului și în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. îl va obliga pe inculpat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea recursului declarat de recurentul inculpat A.D. împotriva încheierii din 19 ianuarie 2011 a Curții de Apel București , secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. 12833/2/2010
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 1501ei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 iunie 2011.