Inadmissibility of appeal against dismissal of complaint for non-prosecution under post-reform single-instance rule
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the complainant, upholding the lower court's decision to reject the complaint and maintain the prosecutor's resolutions of non-trial; consequently, the initial judicial decision stands as final, and the complainant was ordered to pay 300 lei in judicial costs. The dispute involved a penal complaint challenging the prosecutor's resolutions that declined to initiate criminal proceedings against judges accused of misconduct, where the complainant argued there was sufficient evidence for indictment. The appellate court had previously rejected the complaint as unfounded, citing the lack of reliable evidence and the principle of judicial independence under Article 124 of the Constitution. The decisive legal basis was Article 278¹(10) of the Code of Criminal Procedure, as amended by Law No. 202/2010, which established that sentences dismissing complaints against non-trial resolutions are final and preclude further appeal (recurs) when the first instance was heard after the law's entry into force, thereby limiting judicial review to a single degree of jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart. 124 din Constituția, art. 2781 alin. (10) C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen, art. 385^15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen; Inadmissibility of appeal against dismissal of complaint for non-prosecution under post-reform single-instance rule: The dispute involved a penal complaint challenging the prosecutor's resolutions that declined to initiate criminal proceedings against judges accused of misconduct, where the complainant argued there was sufficient evidence for indictment. The appellate court had previously rejected the complaint as unfounded, citing the lack of reliable evidence and the principle of judicial independence under Article 124 of the Constitution. The decisive legal basis was Article 278¹(10) of the Code of Criminal Procedure, as amended by Law No. 202/2010, which established that sentences dismissing complaints against non-trial resolutions are final and preclude further appeal (recurs) when the first instance was heard after the law's entry into force, thereby limiting judicial review to a single degree of jurisdiction.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe main legal basis cited in the dispositive for rejecting the appeal as inadmissible due to the absence of a legally provided appeal path.
The procedural basis cited in the dispositive for imposing judicial costs on the appellant for exercising an inadmissible appeal.
Full text
Asupra cauzei penale de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 28 din 27 ianuarie 2011, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul T.I. împotriva Rezoluției nr. 1189/P/2010 din 13 octombrie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și a Rezoluției nr. 2247/II/2/2010 din 9 noiembrie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, menținând rezoluțiile atacate.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că rezoluțiile atacate sunt legale si temeinice, întrucât în lipsa unor date și indicii temeinice care să confirme acuzațiile aduse judecătorilor R.A., N.M. și P.G. hotărârile judecătorești pronunțate de aceștia și măsurile procesuale dispuse în dezlegarea cauzelor cu care au fost investiți nu pot fi cenzurate decât în căile de atac exercitate potrivit legii. S-a mai arătat că, în condițiile art. 124 din Constituția României, judecătorul este independent în înfăptuirea actului de justiție, iar cel care se consideră vătămat într-un drept al său de soluția dată are la îndemână căile de atac prevăzute de lege
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul criticând-o sub aspect de nelegalitate, întrucât la dosar există suficiente probe pentru a se dispune trimiterea în judecată a făptuitorilor împotriva cărora a formulat plângere penală.
La termenul din 26 mai 2011, Înalta Curte a pus în discuția părților admisibilitatea căi de atac exercitată de petent.
Examinând cauza sub acest aspect, Înalta Curte apreciază recursul declarat de petentul T.I. ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, sentința judecătorului prin care s-a respins plângerea ca nefondată, cu consecința menținerii rezoluției sau ordonanței de neurmărire penală, respectiv de netrimitere în judecată este definitivă.
În speță, sesizarea instanței de fond s-a făcut la o dată ulterioară intrării în vigoare a "legii micii reforme", respectiv la data de 29 noiembrie 2010, și drept urmare hotărârea primei instanțe a fost pronunțată sub imperiul dispozițiilor procesual penale, așa cum au fost modificate prin Legea nr. 202/2010, prevederi care stabilesc că exercitarea controlului judecătoresc asupra soluțiilor de netrimitere în judecată date de organul de urmărire, se face doar într-un singur grad de jurisdicție, la instanța căreia i-ar reveni, în condițiile legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Ca atare, printre modificările aduse Codului de procedură penală, de natură a contribui la accelerarea soluționării proceselor se regăsește și suprimarea unor căi de atac, respectiv și a recursului împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță în materia plângerii împotriva rezoluțiilor și ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, mențiune ce apare și în cuprinsul dispozitivului sentinței atacate.
Față de cele reținute, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Curtea va respinge ca inadmisibil recursul formulat de petentul T.I.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul la cheltuieli judiciare către stat căruia îi incumbă culpa procesuală a exercitării unei căi de atac care nu e prevăzută de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul petiționar T.I. împotriva sentinței penale nr. 28 din 27 ianuarie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 mai 2011.