Annulment appeal dismissed for lack of material error in commercial liability for spare parts invoices
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the annulment appeal filed by the defendant company, leaving the Supreme Court’s prior decision upholding the Court of Appeal’s judgment, which confirmed the defendant's liability for unpaid invoices. The dispute centered on a commercial claim for spare parts, where the defendant challenged its procedural standing, arguing that the contractual relationship was with a third-party society named on the invoices rather than with itself, a contention rejected by the lower courts due to the defendant’s issuance of the parts order with the insurer's consent and the delivery of the vehicle registration certificate to the claimant’s agent, effectively creating a valid mandate. The decisive legal basis was Article 318 of the Code of Civil Procedure, under which the court determined that the annulment was inadmissible because the appellant’s arguments did not constitute a material error or an omission to examine a ground for cassation, but rather re-litigated the merits of the case already addressed by the final appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 318 C. proc. civ; Annulment appeal dismissed for lack of material error in commercial liability for spare parts invoices: Împotriva acestei decizii, SC V.I. SRL a formulat contestație în anulare, invocând, ca temei legal, art. 318 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestației de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 5857 din 24 octombrie 2001, Curtea Supremă de Justiție a respins, ca nefondate, recursurile declarate de pârâta SC V.I. SRL Satu Mare și reclamanta SC G. SRL Satu Mare împotriva deciziei civile nr. 64 din 29 februarie 2000, pronunțată de Curtea de Apel Oradea.
La pronunțarea soluției date, instanța supremă a înlăturat criticile pârâtei, motivând că instanțele inferioare, conformându-se dispozițiilor art. 46 C. com., au constatat că facturile emise pentru piesele de schimb au la rubrica cumpărător pe SC V. SRL și Societatea de Asigurări A.R.D.A.F., iar autoturismul este de necontestat proprietatea pârâtei.
S-a mai reținut că, potrivit înscrisurilor anexate cauzei, comanda de piese de schimb a fost făcută de pârâtă cu acordul societății de asigurare, fiind dovedit raportul juridic intervenit între părți, acestea urmând să răspundă pentru îndeplinirea obligațiilor pe care și le-au asumat cu această ocazie.
S-a înlăturat și apărările privind faptul semnării de numitul P.M., având în vedere că, prin predarea certificatului de înmatriculare al autoturismului, l-a mandatat în acest fel să acționeze în numele său, în aceste considerente înlăturând și excepția lipsei calității procesuale pasive.
Împotriva acestei decizii, SC V.I. SRL a formulat contestație în anulare, invocând, ca temei legal, art. 318 C. proc. civ.
Se susține că între părți nu au existat relații comerciale, raportul juridic fiind încheiat de către reclamantă cu SC V. SRL, atât somația, cât și cererea de chemare în judecată fiind îndreptate împotriva acestei societăți.
Potrivit temeiului de drept invocat în cerere, hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Prima ipoteză are în vedere erori materiale evidente, esențiale, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, pe această cale neputând fi modificate greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziții legale.
În speță, contestatorul este nemulțumit de soluțiile date, susținând că litigiul nu trebuia judecat în contradictoriu cu societatea sa, raportul juridic comercial fiind realizat cu SC V. SRL, situație în care nu se poate reține că dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale.
Nici cerințele tezei a II-a a art. 318 C. proc. civ. nu sunt întrunite în speță, aspectele arătate de contestator, făcând obiect de judecată în recurs, ele fiind de fapt simple argumente subsumate motivelor de recurs analizate și rezolvate de instanță prin hotărârea dată.
Așa fiind, contestația în anulare urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea SC V.I. SRL Satu Mare, împotriva deciziei nr. 5857 din 24 octombrie 2001 a Curții Supreme de Justiție, secția comercială, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 30 mai 2003.