Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1843/2011 AI generated

Double appeal against final criminal appellate decision barred as inadmissible recourse to recourse

Case Number Decizia nr. 1843/2011
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the second appeal filed by the convicted appellant, thereby confirming that the Court of Appeal’s decision to reject the first appeal was final and binding. The underlying dispute involved the revocation of two prior final criminal sentences under the doctrine of *res judicata* (authority of the judgment), where the appellant argued that having been convicted twice for the same factual act violated legal principles; however, the lower courts had previously determined that the offenses were distinct in time and location, justifying the separation of criminal investigations. The decisive legal basis for the current dismissal was Article 38515(1)(a), second sentence, of the Code of Criminal Procedure, which bars a "recourse to recourse" (appeal against an appeal) as this legal remedy is not provided for by law; consequently, the Court of Appeal’s 2011 decision remains in force, and the appellant was ordered to pay 300 lei in judicial expenses to the state, including 200 lei for the official defender.

Legislator headnote

AI generated

art. 3851 C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. a), teza a II-a C. proc. pen; Double appeal against final criminal appellate decision barred as inadmissible recourse to recourse: The underlying dispute involved the revocation of two prior final criminal sentences under the doctrine of *res judicata* (authority of the judgment), where the appellant argued that having been convicted twice for the same factual act violated legal principles; however, the lower courts had previously determined that the offenses were distinct in time and location, justifying the separation of criminal investigations. The decisive legal basis for the current dismissal was Article 38515(1)(a), second sentence, of the Code of Criminal Procedure, which bars a "recourse to recourse" (appeal against an appeal) as this legal remedy is not provided for by law; consequently, the Court of Appeal’s 2011 decision remains in force, and the appellant was ordered to pay 300 lei in judicial expenses to the state, including 200 lei for the official defender.

Keywords

AI generated
res judicata criminal sentence order to pay appealability of remand decision legal separation legal doctrine

Cited Legislation

AI generated
art. 3851 C. proc. pen
art. 3851 C. proc. pen., prin decizia penală nr.
art. 192 alin. (2) C. proc. pen
Applied in the dispositive to impose the payment of 300 lei in judicial expenses to the state, including the advance for the official defender.
art. 38515 pct. 1 lit. a), teza a II-a C. proc. pen
Serves as the main legal ground for dismissing the appeal as inadmissible, establishing that the court's decision is final and that an appeal against an appeal is not a legal remedy.

Cited Case Law

AI generated
decizia penală nr. 522/1997
2557/1996 definitivă prin decizia penală nr. 522/1997 a Curții de Apel Alba-Iulia.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 38515 pct. 1 lit. a), teza a II-a C. proc. pen.

Serves as the main legal ground for dismissing the appeal as inadmissible, establishing that the court's decision is final and that an appeal against an appeal is not a legal remedy.

art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Applied in the dispositive to impose the payment of 300 lei in judicial expenses to the state, including the advance for the official defender.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 36/CC din 06 decembrie 2010, Judecătoria Deva a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire înaintată de revizuientul V.S., privind sentințele penale nr. 1816 din 08 mai 1998 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. 3004/1997, definitivă prin decizia penală nr. 445/R din 22 martie 1999 a Curții de Apel Timișoara și nr. 2157 din 16 septembrie 1996 pronunțată de Judecătoria Deva in dosar nr. 2557/1996 definitivă prin decizia penală nr. 522/1997 a Curții de Apel Alba-Iulia.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut, în esență, că prin referatul nr. 972/III/6/2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva a înaintat instanței cererea de revizuire formulată de revizuientul V.S. privind revizuirea sentinței penale nr. 1816 din 08 mai 1998 pronunțată de Judecătoria Timișoara și a sentinței penale nr. 2157 din 16 septembrie 1996 pronunțată de Judecătoria Deva, cu concluzii de respingere a cererii.

În motivarea cererii scrise, condamnatul a solicitat revizuirea sentințelor sus-menționate susținând că cele două hotărâri judecătorești sunt nelegale, întrucât a fost condamnat de două ori pentru aceeași faptă, invocând autoritatea de lucru judecat.

S-a mai reținut de instanța de fond că în cauza de față nu ne aflăm în prezența autorității de lucru judecat atâta timp cât este vorba de fapte comise la intervale diferite de timp și în locații diferite pentru care cercetarea penală a fost disjunsă de către procuror.

Cu privire la data de 26 decembrie 1996 s-a constatat că este vorba de o eroare de redactare și care, în urma verificărilor efectuate nu a condus la stabilirea autorității de lucru judecat.

Împotriva sentinței penale nr. 36/CC din 6 decembrie 2010 pronunțată de Judecătoria Deva, condamnatul a declarat recurs.

Prin decizia penală nr. 91 din 27 ianuarie 2011, Curtea de Apel Alba-Iulia, secția penală, a respins ca nefondat recursul declarat de condamnatul V.S. împotriva sentinței penale nr. 36/CC din 6 decembrie 2010 pronunțată de Judecătoria Deva în dosar penal nr. 8295/221/2010, însușindu-și argumentația instanței de fond.

Împotriva sus-menționatei decizii, revizuientul condamnat a declarat din nou recurs, reiterând, în scris, motivele invocate inițial in cererea de revizuire.

Recursul este inadmisibil.

Analizând hotărârea atacată, Înalta Curtea constată că recurentul revizuient a uzat deja în cauză de calea de atac a recursului, astfel cum este ea reglementată de disp. art. 3851 C. proc. pen., prin decizia penală nr. 91 din 27 ianuarie 2011, Curtea de Apel Alba-Iulia, secția penală, respingând ca nefondat recursul declarat de condamnatul V.S. împotriva sentinței penale nr. 36/CC din 6 decembrie 2010 pronunțată de Judecătoria Deva în dosarul penal nr. 8295/221/2010, astfel că în prezent ne aflăm într-un recurs la recurs, cale de atac ce nu este prevăzută de lege.

Ca atare, decizia prin care s-a soluționat recursul revizuientului este definitivă, așa cum, de altfel, era menționat și în dispozitivul deciziei pronunțate.

Așa fiind, Înalta Curte, potrivit disp. art. 38515 pct. 1 lit. a), teza a II-a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil recursul declarat de revizuientul V.S.

Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuientul V.S. împotriva deciziei penale nr. 91 din 27 ianuarie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia.

Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5 mai 2011.