Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2842/2003 AI generated

Contractual acceptance of goods after repairs bars buyer from rejecting delivery; misclassification of prepayment as earnest money in sales dispute

Case Number Decizia nr. 2842/2003
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the lower courts' decisions that rejected the buyer's claim, and ordered the buyer to pay 12,000,000 lei in litigation costs to the seller. The dispute involved a sales contract for custom-sewn suits where the buyer had prepaid part of the price and agreed to alterations for defective items, but subsequently refused to accept the goods and sued for the cost of the defects and late payment penalties, alleging misapplication of the law regarding earnest money. The court held that the buyer’s refusal to accept the modified suits constituted a unilateral retraction of will that did not shift liability to the seller, and that while the lower courts erred in applying the statutory provision on earnest money (Art. 1298 Civil Code) without explicit contractual intent, this error did not alter the outcome because the buyer remained obligated to take delivery of the goods and pay the price under the sales contract.

Legislator headnote

AI generated

art. 1298 C. civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 312 C. proc. civ; Contractual acceptance of goods after repairs bars buyer from rejecting delivery; misclassification of prepayment as earnest money in sales dispute: The dispute involved a sales contract for custom-sewn suits where the buyer had prepaid part of the price and agreed to alterations for defective items, but subsequently refused to accept the goods and sued for the cost of the defects and late payment penalties, alleging misapplication of the law regarding earnest money. The court held that the buyer’s refusal to accept the modified suits constituted a unilateral retraction of will that did not shift liability to the seller, and that while the lower courts erred in applying the statutory provision on earnest money (Art. 1298 Civil Code) without explicit contractual intent, this error did not alter the outcome because the buyer remained obligated to take delivery of the goods and pay the price under the sales contract.

Keywords

AI generated
buyer defect of the goods earnest money payment order contractual liability repair costs

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 312 C. proc. civ.

Procedural basis for dismissing the appeal as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

F.R.F. a chemat în judecată pe pârâta S.C. D. ’96 S.R.L., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 5.288 dolari S.U.A. reprezentând contravaloarea a 45 de costume cusute cu defecte și la plata penalităților de întârziere de 0,3% pe zi.

Tribunalul București, prin sentința civilă nr. 1915 din 12 iunie 2001, a respins ca nefondată acțiunea reținând, în esență, că defectele costumelor confecționate pe comandă au fost retușate și modificate cu acordul reclamantei care a și plătit aceste operațiuni, iar apelarea la serviciile altei firme de croitorie pentru confecționarea altor costume nu justifică refuzul reclamantei de a primi costumele deja comandate.

Curtea de Apel București, soluționând apelul declarat de reclamantă, prin decizia civilă nr. 1102 din 29 iunie 2001, a respins ca nefondată cererea considerând aplicabile dispozițiile art. 1298 C. civ., refuzul primirii costumelor comandate, după retușurile efectuate, nu a fost determinat de culpa pârâtei pentru a-i atrage răspunderea.

Împotriva deciziei astfel pronunțate, reclamanta a declarat recurs, la data de 2 august 2001, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Astfel, recurenta susține aplicarea greșită a legii, a art. 1298 C. civ. care se referă la plata arvunei. Suma de 45.000.000 lei plătită la 18 mai 1998 reprezintă un acont, adică o parte din preț, iar costumele nu au fost predate reclamantei, cum greșit au reținut instanțele de fond.

Recursul este nefondat și va fi respins pentru considerentele ce se vor expune.

Vânzarea-cumpărarea este un contract oneros, sinalagmatic, comutativ prin care una dintre părți (vânzătorul) strămută proprietatea unui bun al său celeilalte părți (cumpărătorul), care se obligă a plăti prețul bunului vândut.

Cumpărătorul, dacă nu s-a prevăzut altfel în contract, plătește prețul la data și locul în care i se face predarea lucrului vândut.

În cazul în care cumpărătorul plătește anticipat, în contul prețului, o sumă de bani, aceasta este considerată acoperind obligația cumpărătorului, dacă este în limita convenită de părți ca valoare a lucrului.

O asemenea plată nu schimbă caracterul vânzării și nici obligațiile părților.

Acceptul de retușare a costumelor, urmat de refuzul primirii acestora, pune în discuție retractarea voinței cumpărătorului. Acesta însă nu se poate manifesta unilateral, principiul simetriei dominând teoria actului juridic și în situația de față.

Critica adusă motivelor pe care s-au întemeiat hotărârile instanțelor este fondată căci, pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 1298 C. civ., era necesară manifestarea expresă de voință, în sensul de a considera suma plătită anticipat arvună și nu acont sau avans din preț. Aceasta, însă, este insuficientă pentru modificarea deciziei atacate.

Pe lângă obligația de plată a prețului, cumpărătorul este obligat să ia în primire lucrul vândut, iar vânzătorul are alternativa de a cere executarea silită sau rezoluțiunea contractului .

Pentru aceste argumente, în fond, soluțiile pronunțate de instanțele de fond nu pot fi modificate, iar Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 1102 din 29 iunie 2001 pronunțată de Curtea de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta F.R.F. împotriva deciziei nr. 1102 din 29 iunie 2001 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

Obligă recurenta la 12.000.000 lei cheltuieli de judecată către intimată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 mai 2003.