Appeal against jurisdiction referral ruling inadmissible; costs of 100 lei awarded to state.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appellant's appeal against the Court of Appeal's decision declining jurisdiction and referring an annulment challenge to the High Court, and ordered the appellant to pay 100 lei in judicial costs to the state. The underlying dispute concerned the appellant's challenge to judicial expenses (450 lei) imposed by a prior criminal decision, which the lower court had re-characterized as either an appeal or an annulment challenge and referred to the High Court. The High Court ruled the appeal inadmissible because, under Article 42(4) of the Romanian Criminal Procedure Code, a decision declining jurisdiction is not subject to appeal or recourse, and ordinary appeals are strictly and limitatively regulated by procedural law, making any exercise outside those conditions inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 42 C. proc. pen, art. 389 C. proc. pen, art. 386 C. proc. pen, art. 42 alin. (4) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen, Art. 38515 alin. (1) lit. a) teza a II-a C. proc. pen; Appeal against jurisdiction referral ruling inadmissible; costs of 100 lei awarded to state: The underlying dispute concerned the appellant's challenge to judicial expenses (450 lei) imposed by a prior criminal decision, which the lower court had re-characterized as either an appeal or an annulment challenge and referred to the High Court. The High Court ruled the appeal inadmissible because, under Article 42(4) of the Romanian Criminal Procedure Code, a decision declining jurisdiction is not subject to appeal or recourse, and ordinary appeals are strictly and limitatively regulated by procedural law, making any exercise outside those conditions inadmissible.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedUsed to dismiss the appeal as inadmissible because the challenged decision was not subject to appeal.
Basis for ordering the appellant to pay court costs.
Full text
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 267/PI din 25 noiembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. 1123/59/2010, Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în temeiul prevederilor art. 42 C. proc. pen., raportat la prevederile art. 386, art. 389 C. proc. pen., a declinat competența soluționării cauzei, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, sentința fiind definitivă.
Pentru a hotărî astfel a reținut că prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara sub nr. 1123/59/2010, contestatoarea C.M. a solicitat ca prin hotărârea ce va fi pronunțată să se dispună anularea cheltuielilor judiciare în sumă de 450 lei, la plata cărora a fost obligată prin decizia penală nr. 226 din 26 ianuarie 2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Potrivit dispozițiilor art. 386 C. proc. pen. soluționarea contestației în anulare, este de competența instanței de recurs, instanță, care în cauză, este Înalta Curte de Casație și Justiție.
Petenta - contestatoare a mai adresat pe cale administrativă Curții de Apel Timișoara, prin care a solicitat „ îndreptarea erorii materiale", cerere căreia Curtea i-a răspuns prin adresa nr. 624/49 din 22 octombrie 2010, existentă la fila nr. 6 din prezentul dosar.
Întrucât petenta a denumit cererea ca fiind contestație în anulare chiar dacă din conținutul ei rezultă că este nemulțumită de obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare - deci echivalează cu „ recurs", recurs care împotriva sentinței penale nr. 234/PI din 16 octombrie 2008 a Curții de Apel Timișoara a fost soluționat deja, fiind respins prin decizia penală nr. 228 din 26 ianuarie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - deci oricum ar fi calificată cererea - recurs ori contestație în anulare - soluționarea ei revine instanței ierarhic superioare respectiv, Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Împotriva sentinței penale 267/PI din 25 noiembrie 2010 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 1123/59/2010 a declarat recurs contestatoarea C.M., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți sub nr. 550/1/2011.
Examinând hotărârea recurată, din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art. 3856 alineat ultim C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 38515 alin. (l) lit. a) teza a II-a C. proc. pen., constată că recursul formulat de contestatoare, este inadmisibil, având în vedere că prin decizia pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, s-a declinat competența de soluționare a cererii de contestație în anulare formulată de contestatoare în favoarea Înaltei Curți, în raport cu dispozițiile art. 42 alin. (4) C. proc. pen., sentința fiind definitivă.
Înalta Curte reține că inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală, ori chiar printr-un act neprocesual.
Dispozițiile art. 42 alin. (4) C. proc. pen. prevăd că hotărârea de declinare a competenței nu este supusă apelului și nici recursului.
Căile ordinare de atac sunt strict și limitativ reglementate prin norma procesual penală, cu arătarea imperativă a persoanelor ce le pot folosi, precum și a condițiilor, cazurilor și termenelor în care pot fi exercitate.
Astfel, exercitând o cale de atac în afara condițiilor stabilite de lege, demersul astfel realizat va fi sancționat cu inadmisibilitatea.
Față de considerentele precizate, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 alin. (1) pct. l lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea C.M. împotriva sentinței penale nr. 267/PI din 25 noiembrie 2010 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 1123/59/2010.
In temeiul dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte, va obliga recurenta contestatoare la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea C.M. împotriva sentinței penale nr. 267/PI din 25 noiembrie 2010 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 1123/59/2010.
Obligă recurenta contestatoare la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 martie 2011.