Enforceability of payment orders under O.U.G. 119/2007 after annulment and the requirement for an enforcement clause
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal, upholding the appellate court’s decision to refuse the enforcement clause for the requested judgment. The dispute concerned a veterinary medical cabinet’s attempt to obtain an enforcement clause for a 2009 civil judgment that had awarded payment for animal identification services from the State Veterinary Administration and the County Directorate under Government Emergency Ordinance No. 119/2007; the appellant argued that the payment order constituted an executable title immediately upon issuance, irrespective of a pending annulment action, citing the non-suspensive nature of such actions and Directive 2000/35/CE. The High Court ruled the appeal unfounded because the underlying judgment had subsequently been annulled by the appellate court on 9 November 2010, rendering the request for an enforcement clause moot; the decisive legal basis was Article 13(3) of Government Emergency Ordinance No. 119/2007, Article 14 of the same Ordinance (which defines a payment order as an executable title only after the rejection of the annulment claim), and Article 269 of the Code of Civil Procedure regarding the mandatory requirement for an enforcement clause.
Legislator headnote
AI generatedart. 13 alin. (3) din O.U.G. nr. 119/2007, art. 269 C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Enforceability of payment orders under O.U.G. 119/2007 after annulment and the requirement for an enforcement clause: Hotărârea primei instanțe este nelegală fiind incidente în speță prevederile art. 13 alin. (3) din O.U.G. nr. 119/2007, care prevăd că cererea în anulare prin care s-a admis în tot sau în parte cererea de emitere a unei ordonanțe de plată, nu suspendă executarea, dispoziții din care rezidă că o asemenea ordonanță constituie titlul executoriu. Caracterul de titlu executoriu rezultă atât din caracterul nesuspensiv al cererii în anulare, cât și din prevederile art. 5 pct. 1 din Directiva 2000/35/CE din 29 iunie 2000 care a stat la baza acestei ordonanțe.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință din 15 aprilie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă cererea de învestire cu formulă executorie a sentinței nr. 402/2009 a aceleiași instanțe, cerere formulată de Cabinetul Medical Veterinar doctor D.C. în dosarul nr. 1115/59/2009.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că dosarul nr. 1115/59/2009, în care a fost pronunțată sentința nr. 402/2009, a cărei învestire cu formulă executorie se solicită, a fost înaintat la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea căii de atac declanșată împotriva sentinței arătate.
Instanța a reținut că, în materia învestirii sentinței cu formulă executorie, dispozițiile art. 13 alin. (3) din O.U.G. nr. 119/2007 trebuie coroborate cu prevederile art. 14 din același act normativ, dispoziții care prevăd expres faptul că „ordonanța de plată, devenită irevocabilă ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii în anulare, constituie titlu executoriu”.
Împotriva acestei Încheieri a declarat recurs Cabinetul Medical Veterinar doctor D.C.
În motivarea recursului reclamantul a arătat, în esență, următoarele:
Hotărârea primei instanțe este nelegală fiind incidente în speță prevederile art. 13 alin. (3) din O.U.G. nr. 119/2007, care prevăd că cererea în anulare prin care s-a admis în tot sau în parte cererea de emitere a unei ordonanțe de plată, nu suspendă executarea, dispoziții din care rezidă că o asemenea ordonanță constituie titlul executoriu. Caracterul de titlu executoriu rezultă atât din caracterul nesuspensiv al cererii în anulare, cât și din prevederile art. 5 pct. 1 din Directiva 2000/35/CE din 29 iunie 2000 care a stat la baza acestei ordonanțe.
În conformitate cu directiva respectivă, statele membre garantează obținerea unui titlu executoriu în termen de 90 de zile de la data înregistrării acțiunii, iar cum termenul amintit viza exclusiv procedura de soluționare a ordonanței de plată, neincluzând și cererea în anulare, rezultă că ordonanța de plată reprezintă titlul executoriu.
Singura problemă care se pune este aceea dacă este necesar sau nu să se investească cu formulă executorie hotărârea obținută în procedura ordonanței de plată. În condițiile în care actul normativ în cauză nu conține dispoziții exoneratoare de la obligația investirii cu formulă executorie, prevăzută în art. 269 C. proc. civ., soluția primei instanțe în sensul că ordonanța de plată este titlu executoriu doar după momentul respingerii cererii în anulare, este nelegală.
Recursul este nefondat.
Reclamantul Cabinetul Medical Veterinar doctor D.C. a solicitat învestirea cu formulă executorie a sentinței civile nr. 402 din 25 noiembrie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. 1115/59/2009.
Prin hotărârea respectivă a fost admisă acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâtele A.N.S.V.S.A. și D.S.V.S.A. Timiș, acestea din urmă fiind obligate să achite reclamantului suma de 517.832,89 lei reprezentând contravaloarea prestării serviciilor de identificare și crotalizare animale aferente perioadei martie – noiembrie 2008, în baza prevederilor O.U.G. nr. 119/2007.
Ulterior, însă, respectiv la 9 noiembrie 2010, Curtea de Apel Timișoara a admis acțiunile în anulare formulate de pârâte împotriva sentinței civile nr. 402 din 25 noiembrie 2009 pronunțată în dosarul nr. 1115/59/2009, a anulat sentința și a respins, ca nefondată, acțiunea reclamantului, hotărârea având caracter irevocabil.
În aceste condiții, fiind anulată hotărârea a cărei învestire cu formulă executorie se solicită, recursul formulat de către reclamant apare ca nefondat, astfel că va fi respins, ca atare, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ., fără a mai fi necesară examinarea motivelor de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Cabinetul Medical Veterinar doctor D.C. împotriva încheierii din 15 aprilie 2010 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 ianuarie 2011.