Unlawfulness of methodological norms defining "birth" for child-rearing benefits: conflict with parent ordinance on allowance eligibility for multiples vs. adoptions

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 202 din 8 aprilie 2010, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de nelegalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobate prin H.G. nr. 1025/2006. excepție invocată de reclamanta G.L.L., în dosarul nr. 9970/63/2009 al Tribunalului Dolj - având ca obiect cererea reclamantei în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Dolj privind constatarea nelegalității deciziei de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, și obligarea pârâtei să-i plătească o indemnizație pentru creșterea copilului în sumă de 600 de lei /lună și pentru cel de al doilea copil de la data de 13 septembrie 2007 și până la data de 12 septembrie 2009.

În consecință, Curtea de Apel Craiova a constatat nelegalitatea dispozițiilor referitoare la definiția nașterii din cuprinsul art. 3 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobate prin H.G. nr. 1025/2006.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de judecată a reținut, în esență, că definiția pe care actul administrativ normativ atacat o dă noțiunii de „naștere'' este în contradicție cu dispozițiile ordonanței de urgență în aplicarea căreia a fost emis și creează o discriminare între persoane aflate în situații identice, fără să existe o justificare de ordin obiectiv în acest sens.

De asemenea, instanța de judecată a apreciat că excepția inadmisibilității. invocată de Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Dolj, nu este întemeiată, reținând că excepția de nelegalitate poate fi ridicată, potrivit Legii nr. 554/2004, cu privire la actele administrative, atât cele individuale cât și cele normative.

Împotriva acestei hotărâri, considerând-o netemeinică și nelegală, au declarat recurs Guvernul României și Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Dolj.

În motivarea recursurilor, se arată, în esență, că hotărârea atacată este nelegală, instanța de fond apreciind greșit că dispozițiile actului atacat sunt nelegale în privința definirii termenului de „naștere", întrucât recunoașterea drepturilor prevăzute de art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 148/2005, pentru fiecare naștere și nu pentru fiecare copil, nu reprezintă o problemă de nelegalitate sau de discriminare.

Recurenții au învederat, de asemenea, că măsurile de protecție socială prevăzute de dispozițiile art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 148/2005 și reluate de prevederile actului administrativ atacat urmăresc îmbunătățirea echilibrului social-economic al familiei, prin susținerea acesteia în vederea creșterii copilului, și nu reprezintă măsuri de protecție a copilului așa cum eronat a reținut prima instanță.

De asemenea, recurenții au invocat, pe cale de excepție, inadmisibilitatea excepției de nelegalitate, pe motiv că aceasta se referă la un act administrativ cu caracter individual iar nu normativ.

Recursurile sunt nefondate și vor fi respinse ca atare, pentru considerentele ce urmează.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate a actelor administrative normative, se va reține că aceasta este neîntemeiată.

Astfel, actele administrative unilaterale cu caracter normativ pot fi supuse oricând controlului de legalitate, nu numai pe calea excepției de nelegalitate, dar chiar și pe calea acțiunii directe, conform art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.

De asemenea, conform art. 4 alin. (1) din legea susmenționată „Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate", însă acest text trebuie interpretat în corelare directă cu alin. (2) al aceluiași articol, în care legiuitorul nu diferențiază între actele administrative cu caracter individual și actele administrative cu caracter normativ.

Într-adevăr, potrivit alin. (2) al art. 4 din Legea nr. 554/2004, „în cazul în care excepția de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ".

Rezultă, așadar, din coroborarea textelor de lege citate, că excepția de nelegalitate a unui act administrativ normativ, indiferent de data emiterii acestuia în raport cu data apariției Legii nr. 554/2004, este admisibilă.

Pe fondul cauzei, se va reține, de asemenea, că argumentele recurenților nu sunt întemeiate.

Astfel, art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului prevede că indemnizația lunară se cuvine pentru fiecare dintre primele trei nașteri sau, după caz. pentru primii trei copii ai persoanelor aflate în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (2) (persoanele care au adoptat copilul. cărora li s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care au copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență, precum și persoana care a fost numită tutore).

Or, definind nașterea într-o manieră contrară literei și spiritului O.U.G. nr. 148/2005 și limitând acordarea drepturilor prevăzute de ordonanța de urgență la numărul nașterilor, prin neluarea în considerare a numărului copiilor vii rezultați din fiecare naștere, art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1025/2006 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 148/2005 contravin prevederilor actului normativ în aplicarea căruia au fost adoptate.

Într-adevăr. O.U.G. nr. 148/2005 se referă la indemnizația lunară ce se cuvine pentru fiecare dintre primele trei nașteri sau pentru primii trei copii ai persoanelor aflate în una din situațiile prevăzute la art. 5 alin. (2) din același act normativ iar prin modul în care a fost definită nașterea, prin normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență, s-a creat o discriminare nepermisă între copii născuți și cei, de exemplu, adoptați, în sensul că în cazul adopției s-ar primi o indemnizație pentru fiecare copil. în ipoteza în care se adoptă doi gemeni, iar pentru gemenii născuți în cadrul unei familii s-ar acorda o singură indemnizație.

Față de cele arătate, apreciind că în mod corect instanța de fond a reținut că prevederile din actul administrativ normativ atacate nu sunt conforme cu dispozițiile art. 1 și art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 148/2005, sentința atacată este legală și temeinică, recursurile declarate împotriva acesteia urmând a fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de Guvernul României și de Agenția Națională de Prestații Sociale Dolj împotriva sentinței nr. 202 din 8 aprilie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 iunie 2010.