Revision petition dismissed for failure to establish identity of parties required for contradictory judgments under Article 322(7) Code of Civil Procedure
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court (Înalta Curte de Casație și Justiție) irrevocably rejected the petition for revision, upholding the finality of the appellate decision that had previously dismissed the employee's claim regarding the recognition of work group I status. The dispute concerned a labor and social security case where the employee sought to revise a Court of Appeal judgment based on the argument that it was contradictory to other decisions issued by the same court in favor of colleagues employed at the same workplace. The decisive legal basis was Article 322(7) of the Code of Civil Procedure, which permits revision only when there are contradictory final judgments between the same parties having the same capacity in the same case; the court held that this ground was inapplicable because the cited contradictory decisions involved different parties, thus failing to meet the requirement of identity of parties, object, and cause necessary to establish a violation of the res judicata principle.
Legislator headnote
AI generatedart. 322 pct. 7 C. proc. civ, art. 327 alin. (1) C. proc. civ, art. 323 alin. (1) C. proc. civ, art. 323 C. proc. civ, art. 323 alin. (2) C. proc. civ, art. 159 alin. (2) C. proc. civ; Revision petition dismissed for failure to establish identity of parties required for contradictory judgments under Article 322(7) Code of Civil Procedure: In raport de considerentele ce preced și având în vedere dispozițiile art. 323 alin. (2) C. proc. civ., a rezultat că, în cauză, competența de soluționare cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. aparține, în primă instanță, Înaltei Curți de Casație și Justiție, motiv pentru care Curtea de Apel a admis excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., invocată din oficiu-excepție absolută, dilatorie - iar în temeiul disp. art. 158 alin. (3) și art. 159 alin. (2) C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe acest motiv, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin decizia nr. 1284 din 13 iulie 2010 Curtea de Apel Ploiești, secția civilă conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuienta T.A.R., în contradictoriu cu intimații C.N., O.S.G., A.L. și SC U.I.M. SA.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Ploiești a reținut următoarele: revizuienta a formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 963 din 11 mai 2010 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, prin care s-a respins ca nefondat recursul reclamanților C.N., D.M., O.S.G. și A.L., intimați în prezenta cauză și s-a admis recursul pârâtei SC U.I.M. SA Ploiești, de asemenea intimată în pricina de față, modificându-se în parte sentința în sensul respingerii ca neîntemeiate a acțiunii reclamantei T.A.R., revizuenta din această cauză, menținând restul sentinței.
S-a susținut de către revizuenta că decizia sus-menționată este potrivnică altor hotărâri judecătorești anterioare, respectiv sentințelor civile nr. 1925 din 12 noiembrie 2009 și nr. 162 din 5 octombrie 2009 pronunțate de Tribunalul Prahova, prin care s-a recunoscut grupa I de muncă unor colegi de muncă de-al revizuentei, ce au lucrat la același loc de muncă, invocând ca temei de drept al cererii de revizuire, pe acest considerent, și dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
In conformitate cu dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se poate cere revizuirea unei hotărâri dacă există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, stipulându-se la art. 327 alin. (1) C. proc. civ. că dacă instanța încuviințează cererea de revizuire pentru hotărâri potrivnice, ea va anula pe cea din urmă.
In general, ca regulă, revizuirea este o cale de atac de retractare, de competența instanței care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere conform art. 323 alin. (1) C. proc. civ., însă cu titlu de excepție, dacă revizuirea se cere pentru contrarietate de hotărâri, ea devine o cale de atac de reformare.
Așa cum s-a statuat în mod constant în practica judiciară, art. 323 C. proc. civ. este de strictă interpretare, astfel că dacă se invocă atât un motiv de revizuire dintre cele prevăzute la pct. 1-6 și 8, 9, cât și motivul de revizuire prevăzut la pct. 7 - situație ce se regăsește și în speță - nu poate opera prorogarea de competență, ceea ce înseamnă că instanța superioară se va pronunța în limitele competenței sale, urmând ca celelalte motive să fie analizate de instanța care a dat hotărârea oricare dintre instanțele sesizate cu o asemenea cerere de revizuire, după ce se pronunță conform propriei competențe, va declina judecarea pricinii în favoarea celeilalte instanțe.
In raport de considerentele ce preced și având în vedere dispozițiile art. 323 alin. (2) C. proc. civ., a rezultat că, în cauză, competența de soluționare cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. aparține, în primă instanță, Înaltei Curți de Casație și Justiție, motiv pentru care Curtea de Apel a admis excepția necompetenței materiale a instanței în soluționarea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., invocată din oficiu-excepție absolută, dilatorie - iar în temeiul disp. art. 158 alin. (3) și art. 159 alin. (2) C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe acest motiv, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Analizând cererea de revizuire formulată, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că aceasta nu poate fi primită pentru considerentele ce succed:
Motivând-și în fapt cererea, s-a susținut de către revizuient că instanța de recurs a pronunțat o hotărâre greșită, întemeiată pe reținerea eronată a stării de fapt, iar pe de altă parte, decizia contestată este în contradicție cu alte hotărâri pronunțate de către Curtea de Apel, prin care s-a recunoscut altor colegi de muncă gri de muncă.
Obiectul cererii de revizuire îl constituie decizia civilă nr. 963 din 11 mai 2010 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, prin care s-a respins recursul reclamantelor și s-a admis recursul intimatei SC U.I.M. SA Ploiești.
Se susține că această decizie ar fi contrară altor decizii pronunțate de aceeași instanță, în dosare unde au figurat ca părți salariați ai intimatei, cereri întemeiate pe aceeași cauză și având același obiect.
Dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. stipulează faptul că - revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Pentru a fi incidente aceste dispoziții legale este necesar ca hotărârile să conțină elemente caracteristice pentru existența autorității de lucru judecată, și anume identitatea de obiect, cauză și părți.
Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. se găsește în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.
Cum în cauza dedusă judecății se invocă contrarietatea deciziei pronunțate în dosarul nr. 1303/63/2008 cu alte decizii pronunțate în cauze care vizează alte părți, nu este incident motivul de revizuire întemeiat pe prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, se va respinge cererea de revizuire formulată de numita T.A.R. împotriva deciziei civile nr. 963 din 11 mai 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta T.A.R. împotriva deciziei civile nr. 963 din 11 mai 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 mai 2011.