Necessity of specialized IT forensic expertise to prove unauthorized access to computer systems for criminal conviction

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T., din data de 1 septembrie 2009 emis în Dosarul nr. 326/D/P/2008, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului R.E. pentru săvârșirea infracțiunilor de acces fără drept în sisteme informatice în formă continuată, interceptarea fără drept de date informatice în formă continuată, efectuarea de operațiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică, în formă continuată, spălare a banilor în formă continuată, prevăzute de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului R.E. pentru săvârșirea infracțiunii de deținere fără drept a unui program informatic, date informatice, cod, parole cu scopul comiterii uneia dintre infracțiunile prev. de art. 42 - 45 din Legea nr. 161/2003, faptă prevăzută de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și a inculpatului C.E., în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la efectuarea de operațiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică în formă continuată, spălarea banilor în formă continuată, prevăzute de art. 26 rap. la art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

A fost menținut sechestrul instituit prin ordonanțele din 9 aprilie 2009 și 14 aprilie 2009 cu privire la autoturismul marca I și sumele de 123.470 dolari S.U.A., 34.640 euro și 25.800 RON.

Prin Sentința penală nr. 700/ F din 23 septembrie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul nr. 34884.01/3/2009, în baza art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul R.E. (fiul lui L. și Ș) la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 33 - 34 C. pen. au fost contopite pedepsele cu închisoarea aplicate în prezenta cauză, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestarea preventivă de la 9 aprilie 2009 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului R.E.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.E. (fiul lui S. și M) la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 - 34 C. pen. au fost contopite pedepsele cu închisoarea aplicate prin prezenta hotărâre, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 861 C. pen. a fost suspendată executarea pedepsei sub supraveghere pe o durată de 5 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 862 C. pen.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen. s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte în ultima săptămână din ultima lună a fiecărui trimestru la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații care permit controlul surselor de venituri.

În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atras atenția inculpatului asupra condițiilor prevăzute de art. 86 C. pen. a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării sub supraveghere.

În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata termenului de încercare a fost suspendată executarea pedepsei accesorii.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în prezenta cauză de la 9 aprilie 2009 până la 10 iunie 2009.

În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 14 C. proc. pen. a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă D.F.S. LLC și obligați, în solidar, inculpații R.E. și C.E. la plata sumei de 798.020, 72 dolari S.U.A., către această parte civilă.

În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 14 C. proc. pen. a fost admisă, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă A.E.E.L. și obligați, în solidar, inculpații R.E. și C.E. la plata sumei de 256.109, 52 dolari S.U.A., către această parte civilă.

S-a luat act că partea vătămată C.B.I.B.K.nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. a fost menținut sechestrul asigurător instituit prin ordonanțele din data de 9 aprilie 2009 și din 14 aprilie 2009 asupra autoturismului marca I. și asupra sumelor de 123.470 dolari S.U.A., 34.640 euro și 25.800 RON.

În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpatul R.E. a următoarelor bunuri: laptop S., memory stick A. inserții portocalii fără serie, memory stick P.D. marca S., laptop D., hard - disk extern USB marca F., laptop S.; și de la inculpatul C.E. - laptop C., hard-disk W.D., memory stick I.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 2.000 RON fiecare.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut că în cursul anilor 2008 și 2009 inculpații C.E. și R.E. au efectuat mai multe plăți prin serviciul W.U. în statul Panama. Despre suma de bani trimisă de inculpatul C.E. la indicația inculpatului R.E., în Panama, pe numele unei persoane, J.M., inculpatul C.E. arătă că aceasta constituia plată pentru serviciile unui server situat în Panama (volumul 14, de la locuința din Constanța a fost ridicat un formular de trimitere bani, expediat de inculpatul R.E. către J.M.).

Formatul HTML în care au fost transmise datele informatice interceptate de către aplicația identificată pe hard disk-ul inculpatului R.E. prezintă aceleași similitudini, sub aspectul conținutului și formei, inclusiv culoarea de fond, cu formatul identificat pe serverul p.o.c., care a fost utilizat pentru stocarea datelor informatice interceptate din sistemele informatice infectate menționate în plângerea formulată de D.F.S. LLC.

Nu în ultimul rând, Tribunalul a reținut că pe același hard-disk extern USB marca F. (mediul intern de stocare) au fost, de asemenea, identificate date informatice constând în nume de utilizatori, parole și coduri de acces care permit accesul la distanță într-un sistem informatic.

În baza probatoriilor admnistrate, instanța de fond a reținut că fișierul identificat „C.l.xls", este un fișier tip tabel (coloane/rânduri), în care au fost găsite date aparținând unor companii farmaceutice ale căror sisteme informatice sub aspectul întreținerii terminalelor pentru efectuare a plăților cu carduri, erau administrate de către compania E., precum și elemente de securitate (nume de utilizatori si parole) folosite la accesarea de către persoanele autorizate a sistemelor informatice de la distanța (remote conections), prin internet folosind aplicația informatică „L.".

Între denumirile de companii farmaceutice au fost identificate: B.P., B.P.P., C.D.S., F.D.P., F.D.P. - S.VA, H.P., H.F.P., M.P., M.T.G., M.D.S., P.C.P., care sunt menționate în plângerea formulată de către compania D.F.S.LLC.

Cu privire la fișierul C.D. s-a reținut, în baza probatoriilor adminsitrate, că este un fișier tip tabel, structurat asemenea unei baze de date, cu informații aparținând unor companii ale căror sisteme informatice, sub aspectul întreținerii terminalelor pentru efectuare a plăților cu carduri, erau administrate de către compania E. Structural acesta cuprinde: denumirea clientului (C.), nume de contact și număr de telefon (C.), elemente de securitate (nume utilizator și parola) pentru accesarea unor sisteme informatic de la distanta cu ajutorul aplicațiilor informatice: P.C.A., L.M., V.P.N., V.N.C., parole si nume de utilizatori folosite pentru accesarea sistemelor informatice de tip server (S.), parole și nume de utilizatori folosite pentru accesarea unor sisteme informatice individuale (I.P.), tipul echipamentelor POS administrate (E.T.), datele tehnice ale echipamentelor POS administrate (I.S.).

Între informațiile de mai sus se regăsesc și date care permit accesul la distanță al sistemelor informatice aparținând companiilor: B.P.P., C.D.S., F.P., H.P., H.P., H.P., L.D.C., L.R.P., M.P., M.T.G., P.C.P., care, alături de alte companii, sunt sunt precizate în plângerea formulată de către compania D.F.S. LLC.

Analiza informațiilor rezultate din interceptarea de date informatice, percheziția informatică realizată asupra dispozitivelor identificate aparținând inculpatului R.E., precum și informațiile din documentele și analizele executate și transmise la solicitarea D.F.S. LLC autorităților, au condus la concluzia probabilă că sistemele infectate inițial, precum și cele care păreau a fi fost infectate, în același mod, ulterior nu ar fi fost „curățate" complet (de-virusate), astfel că, la data de 27 august 2009, în baza Ordonanței provizorii nr. 283 privind accesul, interceptarea și înregistrarea de date informatice cu utilizarea adresei de e-mail xxx.com folosită de inculpatul R.E. (confirmată prin Încheierea nr. 901 din 28 august 2009 emisă de Tribunalul București) prin activitatea autorizată, au fost identificate în folder-ul Inbox, mesaje necitite, începând cu data arestării inculpatului R.E., peste 1.000 de mesaje, o parte substanțială provenind din rularea unei aplicației informatice, tip "K." numită „ARDAMAX K.", având ca expeditori 5 sisteme informatice infectate, respectiv: server A.; server D.; server Q.; server R.; server R.E.; server S.

Serverul R. care aparține B.P., ca de altfel și serverele R.E. și S. care aparțin A.E., sunt menționate în sesizarea companiei D.F.S. LLC, între sistemele informatice infectate inițial, începând cu data de 8 noiembrie 2007.

Mesajele identificate în folder-ul Inbox au atașate unul sau mai multe fișiere în format HTML, și conțin diferite informații interceptate din sistemele informatice menționate mai sus.

Fișierele executabile, reprezentând aplicația de tip "K.", cu care au fost infectate sistemele informatice indicate în plângerea și sesizarea companiei D.F.S. LLC, au fost examinate și de către specialiștii Institutului de Tehnologii Avansate, în baza ordonanței procurorului din 24 aprilie 2009, concluzia acestora fiind identică cu cele prezentate în analizele executate de specialiștii care au examinat sistemele infectate, așa cum s-a menționat mai sus (constatarea tehnico științifică din 13 mai 2009).

Urmând datele și informațiile cu valoare probantă neechivocă, privind activitatea frauduloasă de acces neautorizat în diferite sisteme informatice ori cu privire la interceptarea de comunicări/date informatice, succesiv și pe măsura identificării, în cauză, au fost puse în executare autorizații privind interceptarea de date informatice cu privire la conexiunile internet instalate în:

- Constanța (furnizor SC R.R. SA), domiciliul inițial al inculpatului R.E.

- București (furnizor SC U. SRL), locație unde ulterior inculpatul R.E. și-a mutat domiciliul.

- București (furnizor SC U. SRL), reședință închiriată de inculpatul R.E. și învinuita S.A.M.M., prietena acestuia din urmă.

În baza interceptărilor de date informatice realizate, a fost identificată în timp real și documentată, începând din decembrie 2008 și mai apoi pe parcursul lunii ianuarie 2009, activitatea de acces fără drept în sistemele informatice ale companiei americane B.I./ B.K. din S.U.A., precum și în contul de e-mail zzz.com, aparținând numitului R.H., director de operațiuni la compania B.I.

Drept urmare, compania B.I./ B.K.a transmis autorităților o plângere (30 martie 2009), în care arată în fapt că, atacurile lansate împotriva sistemelor informatice ce le aparțin, în vederea obținerii accesului neautorizat, au început cu mai mult timp înainte și s-au desfășurat în patru etape, începând cu octombrie - noiembrie 2008, până în ianuarie 2009, pierderile financiare fiind estimate la 20.700 dolari S.U.A.

În sesizare se mai precizează că, în prima etapă, sistemele informatice au fost infectate cu un program numit aig.exe menit să intercepteze introducerea de date informatice prin utilizarea tastaturii, crearea unui fișier HTML și trimiterea la fiecare 2 minute a datelor înregistrate la distanță către un cont colector.

În cel de al doilea val, sistemele informatice au fost infectate cu un program numit „ARDAMAX K.". B.I./ B.K., de asemenea, a confirmat și primirea unui e-mail conținând un cod malițios.

Ținta activităților frauduloase a fost aceeași ca și în precedent (atacul asupra companiilor farmaceutice) obținerea de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică (cărți de credit) în scopul utilizării lor frauduloase.

Tribunalul a reținut că activitatea infracțională a inculpatului R.E. a fost surprinsă în mai multe rânduri, cu precădere, urmare a punerii în executare a autorizațiilor de interceptare la conexiunea instalată în sector 1, București. Astfel, la data de 22 ianuarie 2009 ora 04:26 inculpatul a accesat contul de email xxx.com unde este vizualizat conținutul mai multor mesaje, unele dintre acestea reprezentând mesaje primite de la adresa de email vvv.com.

În urma verificărilor efectuate cu privire la software-ul ARDAMAX K., s-a stabilit că acesta reprezintă o aplicație software dezvoltată de "A.S.", care permite interceptarea activității utilizatorului unui computer, cu sistem de operare Windows (XP, 2000, 2003, Vista), și a comunicațiilor efectuate prin rețea.

Prin setarea anumitor opțiuni, datele informatice interceptate pot fi transmise prin Internet către un server FTP (server de fișiere) sau o adresa de email (așa cum este în situația în speță).

De aseemena, s-a reținut că de la aceeași conexiune, la data de 22 ianuarie 2009 ora 01:06 inculpatul R.E. a accesat contul de email xxx.com, unde este vizualizat conținutul mai multor mesaje, unele dintre acestea reprezentând corespondența aflată în contul de e-mail R.H. ccc.com. Din conținutul mesajelor rezultă că numitul R.H. este directorul de operațiuni al companiei B.I./ B.K.

Între alte informații transmise unui complice american, a fost identificată linia de fișier log: 11:42 AM [Thursday, September 18, 2008] iberqs.exe: Quick Service, verificările efectuate stabilind că fișierul "iberqs.exe" face parte din pachetul software ALOHA (dezvoltat de către R.S.), utilizat pentru dispozitive de tip POS, la procesarea plăților cu cărți de credit.

În ceea ce privește activitatea de vânzare a datelor instrumentelor de plată electronică și de spălare a beneficiului material obținut, Tribunalul a constatat că inculpatul R.E., în perioada noiembrie 2007 - aprilie 2009, a transmis/ vândut în mod repetat contra unor sume de bani, prin poșta electronică sau alte mijloace de comunicare, unor complici, în principal din S.U.A., date de identificare ale unor instrumente de plată electronică (cărți de credit - cea. 1.500 dolari S.U.A./ 100 buc. cărți de credit per tranzacție), în posesia cărora a intrat prin accesul fără drept la sisteme informatice și interceptarea fără drept a unor transmisii de date informatice, în scopul efectuării fără drept a unor operațiuni de retragere de numerar, plata unor bunuri sau servicii etc.

Astfel, de pe hard disk-ul extern USB marca F. (mediul intern de stocare) percheziția informatică a pus în evidență existența a cea. 339.738 numere de carduri, din care 43.786 numere de card unice, de diferite tipuri (V., M., D. și A.E.).

Procedându-se la compararea celor 43.789 numere de card unice cu numerele de card compromise în timpul atacului informatic asupra farmaciilor din SUA au rezultat următoarele: - din cele 2057 numere de card, identificate în fișierul "AmexCCs.txt" transmis alături de plângerea companiei A.E., 761 reprezintă numere de card unice, iar dintre acestea 754 de numere de card se regăsesc pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E.

Totodată, din același dispozitiv de stocare a datelor informatice, au fost identificate 3.559 (din totalul de 43.786) numere de card A.E., din cele 337 numere de card identificate în fișierul "disnumbers.txt", 140 de numere de card sunt unice, iar dintre acestea 133 de numere de card se regăsesc pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E..

De asemenea, pe același hard disk au fost identificate 862 numere de card D., din totalul de 43.786 de numere de card, din cele 2357 numere de carduri identificate în fișierul "MCCCs.txt" în fapt 912 reprezintă numere de card unice, iar dintre acestea 867 de numere de card se regăsesc pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E.

În total, pe hard disk există 11.601 numere de card M. din totalul de 43.786, din cele 5.876 numere de carduri identificate în fișierul "VisaCCs (2).txf, în fapt 2.259 reprezintă numere card unice, iar dintre acestea 2.103 de numere de card se regăsesc pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E. Pe hard disk-ul extern există 27.764 numere de card VISA (din totalul de 43.786).Același număr de card a fost identificat de percheziția informatică pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E.,în fișierul C:\aranj\chestii\desktop\ftprootx\administrator.html, formatul fișierului fiind similar (atât ca denumire, cat și sub aspectul conținutului) cu a alte 40.513 fișiere HTML, găsite pe hard disk - ul extern ridicat de la inculpatul R.E. și care conțin același tip de informații. Toate cele 40.513 de fișiere sunt create în perioada 3 decembrie 2007 - 25 octombrie 2008. De asemenea, același număr de card (ales doar cu titlu de exemplu) a fost identificat și în fișierul C\aranj\docu\x-ccs.txt, identificat pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E. Percheziția informatică a indicat următoarele detalii tehnice: 33624 Nume fisier.X-CCS.TXT; Descriere: File, Archive; Categoria fișierului: Document; Data ultimei accesări: marți, 31 martie 2009; Data creării: vineri, 7 martie 2008 20:35:45; Data ultimei modificări: vineri, 7 martie 2008 20:35:46; Dimensiunea logică: 119.870; Sectorul fizic: XXX; Calea completă: C\aranj\docu\x-ccs.txt.

În acest sens, s-a reținut că informațiile obținute din activitatea de interceptare de comunicări informatice cu utilizarea conexiunii din Constanța, domiciliul părinților inculpatului R.E. sunt relevante pentru activitatea infracțională.

În acest sens este conversația online din data de 15 decembrie 2008, ora 00:10, între utilizatorul cu numărul 4613xxxxx (folosit de către R.E.) și utilizatorul 4253xxxxx (folosit de către o persoană neidentificată), în care au fost transmise mai multe track-uri 2 (pista 2) ale unor cărți de credit.Tot în realizarea activității infracționale la data de 15 decembrie 2008 a avut loc o altă conversație între utilizatorul cu numărul xxxxx (folosit de R.E.) și utilizatorul cu numărul xxxxx (folosit de o persoană neidentificată), în care R.E. se arată interesat de cumpărarea de numere de instrumente de plată electronică cu BIN-urile (xxxxx și zzzzz), iar persoana neidentificată afirmă că are 601131, prețul fiind de 20 dolari S.U.A. per 1, și îl întreabă pe R.E. dacă dorește să facă o comandă, 300 wmz – 15 bucăți de 601131. În replică R.E. îl întreabă pe xxxxx, câte primește pentru 300dolari S.U.A. În continuare, utilizatorul xxxxx întreabă dacă trimite acum, iar R.E. îi răspunde că da, și că poate verifica PIN-uri pentru U.B.D.

La data de 15 decembrie 2008, s-a desfășurat o conversație on-line între utilizatorul cu numărul xxxxxx (folosit de către inculpatul R.E.) și utilizatorul cu numărul xxxxx în cuprinsul căreia numitul R.E. afirmă că poate face rost de instrumente de plată electronică având BIN-ul (BIN = număr de identificare al unităților bancare emitente de carduri) cu numărul xxxxx, care identifică instrumentele de plată electronică bancare emise de către compania D.C. Relevante în acest sens fiind următoarele informații: "(12/15/2008 00:13:10) xxxxx: which bins are gold ?/ Ce bin-uri sunt aur?; (12/15/2008 00:13:18) xxxxx: i can get /pot să fac rost; (12/15/2008 00:13:40) xxxxx: 601131/ 601131; (12/15/2008 00:13:41 ) xxxxx:heybro / frate;(12/15/2008 00:13:49) xxxxx: i didnt know tnere was a gold/ n-am știut ca era un aur; (12/15/2008 00:13:52)xxxxx: until i tried this/ până când nu le-am încercat; (12/15/2008 00:13:52) xxxxx: got 601131 7 am 601131".

Alte două conversații on-line, din data de 14 și respectiv 15 decembrie 2008, indică faptul că utilizatorul cu numărul xxxxx (folosit de către inculpatul R.E.) a primit confirmarea numelui de pe care urma să primească o sumă de bani, trimițând mai apoi un mesaj cu numele său "R.E.": „(12/14/2008 20:36:35) xxxxx: same from K.D. TI la fel, de la K.D.?"; "(12/15/2008 00:44:56)xxxxx: ok /ok"; „(12/15/2008 00:44:56) xxxxx: good/ bine"; „(12/15/2008 00:44:59) xxxxx: to E. ragip okay?7către E. ragip ok?".

Între tranzacțiile W.U. identificate se regăsesc două transferuri expediate de K.D. pe numele inculpatului R.E. (14 decembrie 2008, 500 dolari S.U.A. și 1.000 dolari S.U.A.) și alte două transferuri (26 decembrie 2008 – 1.000 dolari S.U.A., 13 ianuarie 2009 – 1.500 dolari S.U.A.) expediate pe numele inculpatului C.E.

La data de 16 decembrie 2008, la ora 00:53, R.E., folosind numele de utilizator „b.", poartă o conversație on-line cu E.C., nume de utilizator „s.g." în care inculpatul R. îi spune că și-a înmatriculat autoturismul și, de asemenea, că a început să meargă "treaba", că i-a dat unul o comandă care valorează 3.800.

În data de 16 decembrie 2008, ora 02:25, a avut loc o conversație on-line purtată prin intermediul aplicației de mesagerie instant "AIM" între utilizatorul xxxxx și xxxxx, folosit de R.E., în care au fost transmise mai multe track-uri 2 (pista 2 ) a unor cărți de credit;

Cardurile cu numerele: zzzzz, zzzzz, zzzzz, zzzzz, au fost identificate în urma efectuării percheziției informatice asupra sistemelor informatice ridicate cu ocazia percheziției domiciliare de la inculpatul R.E. În data de 16 decembrie 2008 ora 22:56, R.E. care folosește ID-ul xxxxx, poartă o discuție on-line cu o persoană care folosește ID-ul d.c., în care R.E. afirmă că are cărți de usb (U.S. BANK). Utilizatorul d.c. spune că are nevoie de un voluntar ca să meargă în Statele Unite cu carduri. R.E. afirmă că are el unul și îi spune lui d.c. să facă el spatele la niște cărți, urmând ca R.E. să le trimită. De asemenea d.c. îl întreabă pe R.E. dacă prietenul acestuia din "UK" mai scoate (posibil mai efectuează retrageri de numerar). R.E. spune că îi va trimite niște cărți. Continuarea convorbirii estre criptată prin intermediul aplicației http://otr.cypherpunks.ca/ „(12/16/2008 22:56:21 ) xxxxx: le-am dat si eu pontu la oamenii mei; (12/16/2008 22:56:24) xxxxx: au inceput sa planga; (12/16/2008 22:56:26) xxxxx; (12/16/2008 22:56:36) xxxxx: cu us banku la fel; (12/16/2008 22:56:40) xxxxx: după ce le-am zis; (12/16/2008 22:56:41 ) d.c.: mere da nu în europa; (12/16/2008 22:56:44)xxxxx: unu a apucat sa scoată 15 xxxxx: pai am cărți de usb; (12/16/2008 22:56:53) xxxxx: unde mere ?; (12/16/2008 22:56:56) d.c.: S.U.A. (12/16/2008 22:57:02) d.c.: should work; (12/16/2008 23:00:21 )d.c.: tre sa găsesc un voluntar; (12/16/2008 23:02:46) xxxxx: voluntar what for ?; (12/16/2008 23:03:04) d.c.: in state sa meargă cu card'u :); (12/16/2008 23:04:35) xxxxx: am io; (12/16/2008 23:04:39) xxxxx: fa spatele la niște cărti; (12/16/2008 23:04:40) xxxxx: si trimit eu; (12/16/2008 23:05:05) xxxxx: ny sau fi?; (12/16/2008 23:05:06) d.c.: eu zic ca mere cu same old 13.; (12/16/2008 23:05:16) xxxxx: pai hai dă-mi copy paste; (12/16/2008 23:05:41 ) d.c.: acuma nu am la ce și (12/16/2008 23:06:01 ) d.c.: prietenu tau din UK numai scoate?".

În data de 16 decembrie 2008, ora 05:49, a avut loc o conversație on-line între utilizatorul cu numărul xxxxx (folosit de o persoană neidentificată) și utilizatorul cu numărul xxxxx (folosit de R.E.), în care inculpatul R.E. îi trimite datele unei persoane din Constanța, respectiv E.C. din Constanța, România pentru a primi un transfer monetar prin intermediul serviciului W.U., precum și numărul de telefon 00407286xxxxx (număr utilizat de către R.E.), unde poate fi contactat.

În aceeași zi, 16 decembrie 2008, în cadrul unei convorbiri între utilizatorul cu numărul xxxxx (folosit de către inculpatul R.E.) și utilizatorul cu numărul xxxxx, sunt tranzacționate următoarele numere aparținând unor instrumente de plată electronică: "XXXXX".

În urma efectuării percheziției informatice asupra sistemelor informatice ridicate cu ocazia percheziției domiciliare de la inculpatul R.E. au fost identificate și datele cardurilor bancare cu numerele: XXXXX.

La data de 16 decembrie 2008, la ora 05:32, R.E., folosind numărul de utilizator xxxxx, poartă o conversație online cu o persoană care folosește numele de utilizator "X", (J.P., New York), prilej cu care R.E. îl întreabă pe acesta din urmă despre valabilitatea contului de debit deschis de cetățeanul american în numele lui. Din discuția celor doi rezultă faptul că R.E. trebuie să primească anumite sume de bani. Pe numele inculpatului R.E. au fost identificate mai multe sume de bani transmise din SUA, prin W.U., de către J.P. după cum urmează: 7 martie 2009 - 300 dolari S.U.A.; 22 mai 2008 - 500 dolari S.U.A.; 24 martie 2008 - 500 dolari S.U.A.; 12 februarie 2008 - 500 dolari S.U.A.; 3 februarie 2008 - 500 dolari S.U.A.; 30 ianuarie 2008 - 500 dolari S.U.A.; 18 ianuarie 2008 - 999,99 dolari S.U.A.; 5 ianuarie 2008 - 999,99 dolari S.U.A.

În data de 8 ianuarie 2009, la ora 11:55:16, R.E. (de la postul telefonic xxx), îl contactează pe C.E. (aflat la postul telefonic cu numărul xxx), din conținutul conversației reieșind faptul că R.E. i-a trimis niște e-mailuri lui C.E. și că acesta are de "muncă", urmând să scoată de la B.R. anumite sume de bani.

În data de 9 ianuarie 2009, la ora 12:39:08, R.E. (de la postul telefonic xxx), îl contactează pe C.E. (aflat la postul telefonic cu numărul xxx), din conținutul convorbirii rezultând faptul că R.E. l-a înștiințat pe C.E. că a primit un e-mail cu un transfer „de 1.000 dolari S.U.A.".

În data de 9 ianuarie 2009, la ora 13:35:00, R.E. (de la postul telefonic xxx) îi trimite un mesaj SMS lui C.E. (aflat la postul telefonic cu numărul xxx), cu următorul conținut: „xxx s.j. 920" (suma de 920 dolari S.U.A. a fost ridicată în aceeași zi de către inculpatul C.E.). Din conținutului sesiunilor de date informatice interceptate a rezultat faptul că R.E. a primit pe adresa personală de e-mail xxxxx un mesaj de poștă electronică trimis de numitul D.J. de la adresa acestuia de email xxxxx, care conținea datele unor transferuri monetare prin serviciul W.U., și anume: "M. xxx/Amount sent. dolari S.U.A. 920 dolari S.U.A./Sent from. S.j./M. xxx/Amount sent dolari S.U.A. 920/ Sent from s.j. Pis send order soon bro thx a lot". / Te rog frate, trimite comanda mai repede mulțumesc mult, astfel D.J. îi solicită lui R.E. să trimită datele cardurilor cumpărate cu suma de 920 dolari S.U.A.".

Cele două transferuri mai sus menționate au fost retrase de C.E., în data de 13 ianuarie 2009, de la ghișeele W.U. ale băncii B.

La data de data de 13 ianuarie 2009, R.E. a accesat adresa personală de e-mail xxxxx, și a dat o căutare în conținutul acesteia după numărul xxx, ce reprezenta un număr de control pentru transfer de bani (M.). În urma căutării au fost identificate 3 mesaje e-mail ce conțin datele unui transfer monetar W.U. trimis de la adresa de email xxx cu următoarele date de identificare M. xxx suma dolari S.U.A. 500 expeditor S.B. adresa New York.

Persoana care a trimis suma de bani i-a cerut în schimb lui R.E. datele de identificare ale unor instrumente de plată electronică emise de compania A.E.

În aceeași dată, la ora 03:30 AM, R.E., de pe adresa de e-mail xxxxx, trimite un mesaj de poștă electronică lui C.E., care folosește adresa de email xxxxx, conținând datele de identificare ale transferului W.U. menționat anterior.

Conform datelor furnizate de către R.B. Constanta, suma de bani trimisă prin transferul cu datele de mai sus a fost ridicată de către inculpatul E.C. în data de 10 ianuarie 2009.

De asemenea, la data de 11 ianuarie 2009 ora 5:14 R.E., la adresa de poștă electronică xxx, primește un mesaj electronic de la adresa de e-mail xxxxx, în care este anunțat că un transfer W.U. a fost ridicat ieri și dacă "marfa" va fi trimisă în curând (H.G., W.U. was picked up yesterday, will stuff be sent soon/Salut G., W.U. a fost ridicat ieri, marfa o sa vină curând).

La data de 11 ianuarie 2009 ora 15:13, inculpatul R.E., de la adresa de email xxxxx, poartă o conversație online cu o persoană ce folosește adresa de poștă electronică xxx și numele de utilizator xxx în care R.E. afirmă că va înlocui finalul lotului (interlocutorul s-a plâns că marfa - nr. de carduri - a fost de slabă calitate.)

În data de 13 ianuarie 2009, la ora 21:03, R.E. a primit pe adresa personală de email xxxxx un mesaj de poștă electronică trimis de "darkel spellman" de pe adresa acestuia xxxxx, ce conținea datele unui transfer monetar prin serviciul W.U., și anume: "XXXXX, K.D., dolari S.U.A.1,500, Brooklyn N.Y.". Din verificarea informațiilor privitoare la transferurile W.U., a rezultat faptul că suma de bani mai sus menționată a fost ridicată de inculpatul C.E. de la unul dintre oficiile băncii B.

În data de 14 ianuarie 2009, la ora 02:36, R.E. a primit pe adresa personală de email xxxxx un mesaj de poștă electronică trimis de D.J. folosind adresa de email xxxxx, ce conține datele unor transferuri monetare prin serviciul W.U., și anume: "M. XXXXX Amount sent 920 dolari S.U.A./ Sent from keith matthews/ M. xxxxx/ Amount sent 480 dolari S.U.A./ Sent from d.m.". Ambele transferuri au fost ridicate de către inculpatul C.E. de la unul dintre oficiile băncii B. din Constanta.

În data de 15 ianuarie 2009, la ora 13:27, R.E. a primit pe adresa personală de email xxxxx un mesaj de poștă electronică trimis de "D.J." de la adresa de email xxxxx, ce conține datele unui transfer monetar prin serviciul W.U., si anume: "M. xxx, amount sent dolari S.U.A. 920.00, sent from a.w. thx bro". De asemena, inculpatul R.E. a accesat adresa personală de email xxxxx, vizualizând mesajele de poștă electronică primite de la diferite persoane ce folosesc următoarele nume de utilizatori și adrese de email: g.g., J.H., xxx, c.p., D.J., D.S. Din denumirile email-urilor (tracks, mcs, M. ), rezultă că acestea conțin informații referitoare la instrumente de plată electronică și transferuri monetare.

În ziua de 16 ianuarie 2009, la orele 13:23, 14:55, 15:16, 17:40, R.E. (de la adresa de email xxxxx) a purtat o conversație prin intermediul serviciului de poștă electronică cu "J.H." (care folosește adresa de email xxxxx), în care "J.H." îi comunică că îi va trimite o sumă de bani prin transferul W.U. cu datele de identificare: „XXX R.H., Brooklyn. N.Y. " în schimbul unei noi comenzi. Ambele transferuri au fost ridicate de către inculpatul C.E. de la oficiile W.U. - R.B., din Constanța.

La data de data de 16 ianuarie 2009, la ora 01.21.57, R.E., folosind numele de utilizator „xxxxx" poartă o conversație on-line cu E.C. care folosește, numele de utilizator „s.g.", din care rezultă că R. a „făcut" 1.000 dolari S.U.A., relevante în acest sens fiind discuțiile celor doi utilizatori: "s.g.: ce draq mai cauți pe net mah boschetarule/ s.g.: pardon .consumatorule. .xxxxx: pai nam făcut ma 1.000 de dolari/ s.g.: ia ghici ce caut s.g: mia trimis asta restu de marfa xxxxx: 1.751 de v."

La data de 22 ianuarie 2009 ora 01:03 este accesat un mesaj e-mail, care arată faptul că de la adresa de email xxxxx a fost trimis către adresa de e-mail xxxxx un mesaj care conține informații cu privire la diferite cărți de credit (track2): xxxxx

La data de 24 ianuarie 2009 ora 04:47, într-un mesaj, în aparență trimis de martora S.A.M.M., inculpatul R.E. trimite către adresa de email xxxxx mai multe seturi de date reprezentând pista 2 (track2) a mai multor cărți de credit, de la subiectul from grim. check them first/ de la g. Cu mențiunea „verifică-le mai întâi”: „nr. XXXXX - im his girlfriend he is in hospital. He ha/ sunt prietena lui el este în spital".

Anterior orei la care a avut loc transmisia de mai sus, din interceptarea telefonică a postului xxxxx, utilizat de R.E., rezultă că la ora 03:54, acesta poartă o discuție cu un complice american, utilizator al postului xxxxx, în care R. îi spune acestuia că va pune pe cineva să îi trimită informațiile de care are nevoie, întrucât el nu este acasă. Despre aceste date, a mai rezultat că urmează a fi trimise mai departe de complicele american unui alt asociat, utilizând contul "o.".

Într-o altă convorbire de la ora 04:25, cu același complice american, utilizator al postului xxxxx, inculpatul R. îi confirmă acestuia din urmă că o va ruga "pe ea" (n.n. pe prietena sa) să îi trimită informațiile, adică aproximativ 40 de "dump-uri", ca bonus pentru „neplăcerile" create, urmând ca a doua zi să îi trimită restul de aproximativ 100 "dump-uri", pentru care acesta a primit 1.8k (1.800) dolari S.U.A.

În declarațiile date inculpatul R.E. a confirmat faptul că el este cel care a trimis respectivele mesaje, în aparență expediate de prietena sa. Astfel, la data de 22 ianuarie 2009 ora 04:26 este accesat contul de email XXXXX și este vizualizat conținutul mai multor mesaje: de la: xxxxx către XXXXX; la data de 3 ianuarie 2009 ora 02:41:59 „whats up bro? / ce s-a întâmplat frate? got me worried./ m-ai îngrijorat let me know ur o.k./sa-mi spui că ești OK".

La data de 23 ianuarie 2009 ora 12:01 este accesat contul de email xxxxx, utilizat de către R.E. fiind vizualizat un mesaj primit la data de 22 ianuarie 2009 ora 4:15 pm de la "D.J." xxxxx, cu următorul conținut:" u can send money back to this name bro!! leon banks. brooklyn ny. usa/ frate, poți să trimiți banii pe acest nume!!/ L.B. Brooklyn N.Y. S.U.A. E.V.wrote: relax man, youll get it soon/ relaxeaza-te omule, o să primești curând".

La data de 23 ianuarie 2009 ora 12:01 este accesat contul de email xxxxx, utilizat de către R.E. și este vizualizat un mesaj primit: „bro whats going on with the stuff/ frate ce se întâmplă cu marfa? original message from: e.v.m. xxxxx to: J.H. xxxxx date: wed, 21 jan 2009 10:04:29 -0800 (pst) subject: re: tracks im getting new shit today or tonight bro ok? dont worry . im back for good now. i just moved in a new place thats what i was bus yof.cheers/ primesc marfă nouă astăzi sau la noapte, e ok frate? Am revenit acum. Abia m-am mutat într-un loc nou și de aceea am fost ocupat. Salutări".

La data de 25 ianuarie 2009 ora 18:25 este accesat contul de email xxxxx, utilizat de către R.E. și este vizualizat un mesaj primit: „xxxxx D.D. Brooklyn N.Y., în urma căruia inculpatul C.E. a încasat suma de 2.000 dolari S.U.A. trimisă de D.D.".

La data de 30 ianuarie 2009, la ora 22.26.44, R.E., folosind numărul de utilizator xxxxx, poartă o conversație on-line cu o persoană neidentificată care folosește numărul de utilizator xxxxx, în care R.E. afirmă că o persoană pe nume C. i-a trimis de mai multe ori sume de bani și că R.E. i-a trimis "dump-uri la scos", referindu-se la date ale unor instrumente de plată electronică (retragere de numerar de la ATM).

În continuare la data de 31 ianuarie 2009, la ora 12:28:17, R.E. poartă o conversație on-line cu o persoană neidentificată care folosește numele de utilizator C.1, căruia R. îi spune nu-l va înșela pentru 500 dolari S.U.A.

Din verificările efectaute s-a reținut că la data de 30 ianuarie 2009, la ora 22:23:04, R.E., folosind numărul de utilizator xxxxx, a trimis unei persoane neidentificate, care folosește numărul de utilizator xxxxx, mai multe date ce aparțin unor instrumente de plată electronică, comunicându-i că acestea ar trebui să funcționeze.

În continuare, R.E., folosind numărul de utilizator xxxxx, poartă o conversație on-line cu o persoană neidentificată, care folosește numărul de utilizator xxxxx, care îi comunică lui R.E. că va confecționa "plastice", referindu-se la suporturi din plastic cu banda magnetică. R.E. îi spune acestuia să nu folosească datele trimise, că-i va trimite altele noi.

La data de 31 ianuarie 2009, la ora 05:46:46, R.E., care folosește numele de utilizator xxxxx, poartă o conversație on-line cu o persoană neidentificată care folosește numele de utilizator xxxxx, care îi spune lui R.E. că la el „merg" cardurile emise de V.

Tot la data de 31 ianuarie 2009, la ora 17:27:30, R.E. poartă o conversație on-line cu o persoană neidentificată care folosește numele de utilizator xxxxx, căruia R.E. îi spune că „drop"-ul, referindu-se la persoana căreia îi poate trimite banii, este C.E., din Constanța România, iar detaliile transferului de bani le poate trimite pe adresa personală a lui R.E. și anume, xxxxx.

În data de 31 ianuarie 2009, la ora 16:39:01, R.E., care folosește numărul de utilizator xxxxx, poartă o conversație on-line cu o persoană neidentificată care folosește numărul de utilizator xxxxx, în care, cele două persoane vorbesc despre tranzacționarea unor date ce aparțin unor instrumente de plată electronică. Astfel, R.E. afirmă că deține date ale unor carduri bancare emise de unități bancare din America Latina cu următoarele BIN-uri (Bank Identification Number) xxx, C., N.A. P.C.G./ PREM, xxx, xxx și că prețul unei bucăți este de 15 - 20 dolari S.U.A. (depinzând de cantitate). Plata trebuie efectuată prin intermediul serviciului de transfer on-line în WMZ (WEBMONEY). Pentru a efectua transferul persoana trebuie să trimită un email pe adresa lui R.E., xxxxx, unde să scrie la subiectul mesajului numele de utilizator și BlN-urile datelor de identificare ale cardurilor bancare de care are nevoie.

În mod constant interceptările de date informatice din perioada februarie-martie 2009 au pus în evidență activitățile ilegale de interceptare de date informatice, prin intermediul programului informatic tip „K." numit A.K. relevante în acest sens fiind antetele mesajelor transmise prin intermediul acestui program către adresa de e-mail a inculpatului xxx de la: A.K. zzz către A.K. xxx; March 11, 2009 12:08:49 P.M. de la: A.K. zzz către: A.K. xxx; March 9, 2009 10:45:28 PM de la: A.K.zzz către: A.K. xxx; March 09, 2009 6:08:36 P.M. de la: A.K. zzz; de la A.K. zzz către: A.K. xxx; March 10, 2009 3:01:22 A.M. de la: A.K. zzz către A.K. xxx.

Au fost reținute ca edificatoare de către Tribunal și unele convorbiri telefonice, purtate de inculpatul R.E. cu complici ai săi aflați în SUA, după cum urmează:

În data de 23 februarie 2009, la ora 12:08:45, un bărbat aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxx poartă o convorbire în limba engleză cu R.E. aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx, în care inculpatul R. îi spune acestuia că D&P îi va face o comandă mai tîrziu în aceeași seară dar că acesta rămâne în continuare omul său de legătură: "Bărbat: Da. Dar, um, da, asa deci, când ne ocupam de D & P, omule? R.E.: Ei bine la D & P, aștept ca omul meu de legătură să intre online, știi tu. Sunt, îl aștept și pe nenorocit de asemenea/ Bărbat: Bine, doar anuntă-mă când. Probabil, iti voi face o comandă, hm mai târziu în seara asta/ R.E.: Da. Nu îți fă griji. Tu ești omul meu principal. Dacă primesc ceva te voi contacta. Ok? Pentru rahatul D & P. Ok? Mă bazez pe tine pentru a lucra la astea împreună".

În data de 5 martie 2009, la ora 01:05:24, R.E. aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx poartă o convorbire în limba engleză cu un bărbat aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx pe care îl informează cum poate să retargă banii din bancomat folosind cardurile cu datele de identificare obținute fără drept în modalitate descrisă anterior și transmise altor persoane implicate în obținerea de venituri ilicite:Bărbat: Nu. Am spus ai primit.,drop-ul? Ți-am trimis-o. R.E.: Nu, nu. Nu am, nu am putut intra online. Uh. Ai, ai incasat acele cardurill Bărbat: Nu. Dar, asta e ceea ce, asta e ceea ce am nevoie să te intreb. O faci în același mod ca și cu celelalte lucruri R.E.: Da, omule. Ai ajuns la un bancomat, pui cardul în el, tastezi și dai enter la PIN. Și încerci să retragibanii./ Bărbat: Ok, ok. Voi merge să fac asta chiar acum. Dar. Bărbat: Celelalte informații. Ceilalți 600 dolari sunt acolo pentru tine. R.E.: Da, da, da. Nici o problemă. Nu e nici o problemă în privința asta. Doar te intrebam daca le-ai încasat pentru că am nevoie de ele acum încasate pentru a vedea dacă funcționează./Bărbat: [sunete necunoscut] Care este maximul pe care îl pot scoate ? R.E.: Ei bine, nu știu. Ele sunt europene, iar eu nu știu limitele. Nu știu nimic. Bărbat: Ce zici de 400 dolari? Voi incerca 400 dolari S.U.A. mai întâi. R.E.: Da, da. Ei bine, încearcă și vezi dacă merge ceva. Pentru că dacă merge, pot obține mii sau mai mult."

În același sens, inculpatul R.E., la data de 5 martie 2009, la ore diferite poartă convorbiri în limba engleză cu o persaonă aflată la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx și cu o altă persoană aflată la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx din care rezultă fără echivoc că le dă informații în vederea utilizării cardurilor și modului în care trebuie introdus codul pin „Bărbat: Da. Dar, voi incerca, voi incerca un alt loc, pentru că nu cred că îl citește bine. Dar cred că trebuie să codifici (sunete necunoscute) pentru a citi numărul pin, așa?. R.E.: Codifică cuvântul pin / Bărbat Am spus, nu trebuie să codifici cardul pentru a citi pin-ul? R.E.: Omule. Trebuie doar să codifici ruta 2 și asta este. Bărbat: Nu, nu trebuie să pui ruta 1 pe ea?."

Relevante sub acest aspect au fost și convorbirile telefonice din data de 5 martie 2009 de la ora 05:39:04, în care R.E., aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx poartă o convorbire în limba engleză cu un bărbat aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx privind sumele ce pot fi scose de pe carduri și modul în care pot fi scoase aceste sume; de la ora 10:17:44, R.E., aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx poartă o convorbire în limba engleză, pe aceeași temă, cu un bărbat aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx „R.E.: Da. Le-ai, le-ai terminat pe astea? Bărbat: Da. Cel mai mult am putut lua 300 omule." și de la ora 11:16:54, cu aceeași persaonă utilizând aceleași numere de telefon, obiectul dicuției fiind sumele ce au putut fi obținute: „R.E.: Le-ai încercat pe toate ? Bărbat: Da am făcut 3, am făcut 4 dintre ele, poți lua doar 300 de pe ele. Trebuie să obții mai multe de pe care să poți lua mai mult." Bărbat: Am primit, am primit încă câteva și le voi face devreme de dimineața, le voi face dimineața. Apoi voi aștepta. Am câteva, am luat câteva le voi face de dimineața. Apoi, am să te anunț după ce iau 5. R.E.: 500?".

Inculpatul a verificat datele transmise complicilor săi pentru a vedea dacă acestea puteau fi utilizate în acest sens relevantă fiind și convorbirea din data de 13 martie 2009 la ora 02:38:08, un bărbat aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx, poartă o convorbire în limba engleză cu R.E. aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxx:

„R.E.: Da. / Bărbat: Ai un creion și hârtie? .Bărrbat: 293/R.E.: Da. / Bărbat: 037 / R.E.: 037, da. / Bărbat: 5977 / R.E.: 5977 / Bărbat: J.J. /R.E.: J.J. / Bărbat: Și eu am făcut 990 / R.E.: 990 SUA / Bărbat încearcă să nu trimiți multe clasic, fiindcă există o problemă. / R.E.: Da. Ok. Nu iți fă griji. / Bărbat: Bine. Așa că toate împreună au fost 15 Ti-am trimis, nu?. / R.E.: Și îti voi trimite 100 de bucăți."

Probatoriile admnsitrate au relvat faptul că nu toate datele transmise de inculpatul R.E. complicilor săi au putut fi folosite, din diferite motive (fie erau incomplete, fie invalide, fie cardurile deși valide erau expirate).

În asemenea situații inculpatul R.E. își lua angajamentul să schimbe „marfa", pentru a justifica astfel, sumele de bani, care îi erau trimise în avans (unele dintre convorbiri telefonice sau conversații on-line au fost redate anterior). în acest sens, Tribunalul a avut în vedere convorbirea din data de 19 ianuarie 2009, la ora 22:33:31, în care inculpatul R.E., aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx poartă o convorbire în limba engleză cu un bărbat aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxx: „R.E.: Care-i treaba băiete?/Bărbat Da, omule. Totul este ok omule. Da, acest ultim lot este rău mu/e./R.E.: Ce?/Bărbat: Ultimul lot pe care l-am primit de la tine, este de rahat, totul a fost acolo cu asta./ Bărbat: Da omule. Vreau cel mai bun rahat pe care ii ai, omule. Continuă să faci ceea ce se face acum."

La data de 24 ianuarie 2009 la ora 04:25:40, R.E., aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx a purtat o convorbire în limba engleză cu un bărbat aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxx căruia îi confirmă trimiterea altor date și informații obținute ilegal: „Bărbat: Da, ce-i frate mare? / R.E.: Care-i treaba? Uh, spune-i asociatului tău, O. căruia prietena mea i-a trimis niște chestii din calculatorul meu. Astfel. Da, ar trebui să le aibă în emailul său. Ele, ele sunt trimise deja. Câteva, cum ar fi 30 sau 40. Da."

Tribunalul a reținut ca fiind semnificative pentru activitatea de spălare de bani demersurile desfășurate de inculpatul R.E. în sensul folosirii unui sistem anonim de încasare a banilor, respectiv utilizarea unităților monetare de tip WM.

Sistemul de transferuri financiare on-line WM este disponibil oricărui utilizator, indiferent de țară, care dispune de o conexiune la Internet, și se realizează fie prin intermediul unui calculator personal, fie chiar prin intermediului telefonului mobil care dispune de conexiune la Internet.

Alimentarea conturilor cu moneda virtuală se face prin intermediul unor intermediari, denumiți generic "exchangeri", dintre care unul dintre cei mai cunoscuți este T.C., un "exchanger" offshore de încredere în rândul utilizatorilor acestor sisteme virtuale de transfer bani. Compania de mai sus își desfășoară activitatea în Rusia, Moscova.

Astfel, prin intermediului site-ul XXXXX utilizatorii serviciului W.M. pot transmite/primi bani din/în conturile lor virtuale.

Această metodă funcționează prin utilizarea unui software dedicat. Ulterior, utilizatorul poate să își alimenteze conturile (denumite "purse") prin transfer W.U. sau M.G., acestuia fiindu-i cerute informații cu privire la contul lui, precum și cu privire la tranzacția W.U. (expeditor, destinatar, suma, M.). în fapt destinatarul tranzacției este o persoană din cadrul T.S., care va ridica banii în cauză, iar ulterior va alimenta contul WZ. Toate aceste tranzacții intermediate de "exchanger" sunt efectuate contra unor taxe.

S-a reținut de către prima instanță că la data de 23 februarie 2009 ora 10:36, inculpatul R.E. a primit un mesaj SMS de la martora S.M., care utilizează numărul XXXXX cu următorul conținut :"De la J.F. pt V.Z. 950 dolari S.U.A., Rusia".

În data de 23 februarie 2009 ora 11:04, a avut loc conversația între inculpatul R.E. și martora S.M., care utilizează numărul XXXXX, în care inculpatul R.E. îi explică acesteia cum să se conecteze în contul său de W.M., pentru a face tranzacții online prin intermediul site-ului www.trainexservices.com (din verificările efectuate prin internet acest site este administrat de către persoane din Moscova, Rusia). Ulterior inculpatul R.E. îi cere martorei S.M. să transfere banii utilizând datele transmise anterior prin SMS și anume "J.F. din Miami, SUA", numărul M. "X", "receiver name: V.Z., Moscow, Rusia" (despre ultimul nume V.Z., R.E. spune că este de-al lor, adică din Rusia).

În data de 24 februarie 2009 ora 00:14, a avut loc conversația între inculpatul R.E. și o persoană neidentificată din SUA la nr. de telefon xxx, în care R.E. îl întreabă pe cel din urmă, dacă nu vrea să strângă sumele de bani pe care acesta le are de primit din SUA, și să i le trimită ulterior (în sume mai mari), contra unei reduceri pe care poate să i-o facă la prețul unui card, și anume 12 dolari S.U.A., pe care ulterior acesta poate s-o revândă cu 15 dolari S.U.A. Inculpatul R.E. îi menționează că acest lucru se datorează faptului că au apărut probleme la W.U. și că trebuie să plătească "săgețile" cu 20% din sume.

Totodată, Tribunalul a reținut și faptul că la data de 24 februarie 2009 ora 14:12 a avut loc conversația între inculpații R.E. și C.E., în care inculpatul R. îi cere inculpatului C. să deschidă un cont bancar în Ungaria, întrucât nu mai are încredere în transferurile W.U. și că nu vrea să mai apară țara România. De asemenea, inculpatul R. îi spune inculpatului C. că vrea să le spună americanilor să trimită banii la ruși, iar aceștia să îi trimită direct carduri să scoată banii direct de pe acestea.

La data de 25 februarie 2009 ora 12:56, a avut loc o altă coversație între inculpatul R.E. și o persoană neidentificată din Rusia la numărul de telefon XXX, în care inculpatul îi spune că vrea să schimbe 15.000 dolari S.U.A. și că are nevoie de mai mulți "receiveri" (încasatori), însă detaliile urmează să le transmită prin intermediul ICQ. Inculpatul precizează că banii de schimbat îi va transmite prin W.U. sau prin transfer bancar. Persoana neidentificată din Rusia se arată interesată dacă banii sunt "curați".

Între inculpatul R.E. și o persoană neidentificată din Rusia, la nr. de telefon XXX, a mai avut loc o altă convorbire la data de 2 martie 2009, în care inculpatul îi spune acesteia că vrea să schimbe bani din VMZ în W.U. Din aceeași discuție rezultă că urmează să îi dea mai multe detalii prin ICQ (sistem on-line de chat) și că în momentul când ajunge acasă îl va contacta online. De asemenea, persoana îi indică numele "Z." pentru tranzacțiile W.U.

Analizând actele dosarului Tribunalul a reținut că activitatea de spălare de bani realizată de inculpații R.E. și C.E. s-a desfășurat pe parcursul a doi ani, cu aproximație, scopul evident fiind acela de a împiedica identificarea provenienței banilor obținuți din activități infracționale.

Astfel, pe numele inculpatului R.E. au fost identificate două autoturisme, unul marca B. în valoare de cea.8.000 euro, pe care la data de 29 martie 2009 l-a înstrăinat către mama sa R.Ș. pentru suma de 9.000 dolari S.U.A., precum și un autoturism marca I. achiziționat de inculpat în cursul anului 2008 cu suma de 20.000 euro.

Despre modul cum a achiziționat acest din urmă autoturism (cash, credit, alte modalități) inculpatul a afirmat că părinții săi sunt bogați și că aceștia i-au furnizat banii necesari acestei achiziții.

În scopul verificării afirmațiilor inculpatului, s-au solicitat și obținut date cu privire la veniturile obținute și declarate de părinții inculpatului R.E., ținând cont de faptul că inculpatul este student și nu are declarate venituri proprii, aflându-se pe durata studiilor în îngrijirea părinților.

La datele de 3 iunie 2009 și 10 august 2009 s-a dispus efectuarea unor constatări tehnico științifice având drept obiectiv stabilirea cuantumului veniturilor declarate autorităților de numiții R.L., R.Ș. (părinții inculpatului R.E.), R.L. (fratele inculpatului R.E.) și în final R.E.

Pentru efectuarea constatărilor s-au solicitat și obținut declarațiile de venituri din diferite activități, fișele fiscale depuse de angajatori, fișele fiscale rectificative depuse de contribuabili, alte documente care atestă realizarea/declarații de venituri (perioada 2000 - 2009).

La dosar au mai fost atașate documente privind achiziționarea în anul 2008 a unui apartament compus din 2 camere, situat în București, cu o valoare declarată și plătită în numerar la încheierea actului notarial de 100.000 euro, precum și documente privind identificarea unor sume de bani în numerar, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare în C., 123.470 dolari S.U.A., 34.640 euro și 25.800 RON - care ulterior prin ordonanța din 14 aprilie 2009 au fost indisponibilizate.

Din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică au rezultat următoarele: "R.L. a declarat/realizat venituri nete în valoare de 338.758 RON (3. 387.580.000 lei vechi);

- R.Ș. a declarat/realizat venituri nete în valoare de 283.664 RON (2.836.640.000 lei vechi).

- în anul 2008 familia R.L. și R.Ș. a achiziționat un apartament în București, cu plata în numerar în valoare de 100.000 euro, echivalentul a 373.760 RON (3.737.600.000 lei vechi).

- S-a constatat că din această sumă totală nu au fost deduse nici un fel de cheltuieli, altele decât cele din documentele fiscale înregistrate, respectiv nu au fost calculate cheltuielile cu achiziționarea apartamentului din București pentru care a fost plătită suma de 100.000 euro, achiziționarea celor 2 autoturisme (valoare totală de cea 28.000 euro), cheltuieli legate de întreținerea locuințelor, cheltuieli cu studiile inculpatului R.E., cheltuieli generale și comune de întreținere decente ale unei familii."

Din convorbirile telefonice interceptate a rezultat faptul că familia sa, părinții, cunosc faptul că inculpatul R.E. câștigă bani din activitățile ilegale, precum și faptul că sume de bani sunt păstrate, sau puse de o parte de către aceștia.

Astfel, într-o convorbire cu mama sa, R.Ș. (XXX), cum este cea din data de 25 ianuarie 2009, 07:38, R.E. îi spune acesteia că a stat toată noaptea, până la 5 dimineața și că „mi-a intrat și negrii mei pe net".

La data de 24 februarie 2009, 20:36:32 R.E. o contactează pe mama sa, la nr. XXXXX, și se plânge acesteia că nu îi merge internetul de la U., și că se va duce iar la C. să ia modemul de Z. Totodată R. îi spune mamei sale că trebuie să primească bani în contul de pe NET, că nu mai vor "ăștia" să ridice banii, că acum îi primește în RUSIA.

Într-o altă discuție, din data de 3 februarie 2009, purtată de această dată de fratele lui R.E., R.L., de la nr. XXXXX, tot cu mama sa aflată la același post telefonic cu nr. XXXXX, aceasta din urmă se plânge de comportamentul lui E. despre care spune că „a scăpat de sub control, nu mai are nici un pic de bun simț'. De asemenea, aceasta spune (despre E.) că „Nu înțelege deloc cu vorba al naibii de escroc. De câte ori nu m-am supărat, de câte ori nu l-am bătut, l-am bătut la cap să nu mai fure bani . acum 2 ani în urmă. Nu mai face treburi din astea. Spunea că pentru tata și de acolo uite unde a ajuns nenorocitul naibii. A găsit-o și pe românca aia, acu fură amândoi. Din când în când mai vine mai aruncă câte 1.000 dolari, din când în când câte 100, 200 în rest Allah știe ce fac cu banii." în continuare aceasta spune că „nu am nevoie de nici un ban de la el, mă c. în ei de bani, că în afara de apartamentul acela din București la ce mi-a folosit banii lui. Taică-tu tot i-a pus de o parte banii, acum ultimii pe care i-a adus, să vadă și el că îi strângem".

În plus, din actele dosarului a rezultat că în luna decembrie 2008 inculpatul R.E. locuia efectiv cu părinții săi, conexiunea de internet instalată în această locație fiind intens folosită, rezultatul interceptărilor de date informatice fiind relevant în acest sens.

Coroborând documentele ridicate de pe teritoriul României, reprezentând formularele de încasare numerar cu informațiile primite de la autoritățile americane, reprezentând suma tuturor transferurilor înregistrate pe numele inculpaților R.E. și C.E. s-a reținut că inculpatul C.E. a încasat în cursul anului 2007 suma de 15.082 dolari S.U.A., în cursul anului 2008 suma de 14.030 dolari S.U.A., iar în cursul anului 2009 suma de 18.807 dolari S.U.A., un total de 47.919 dolari S.U.A. (s-au avut în vedere doar sumele de bani aflate în legătură cu activitatea inculpatului R.E., de acces neautorizat și interceptare de date informatice, transmitere fără drept de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică/ vânzare).

Inculpatul R.E. a încasat în cursul anului 2007 suma de 5.903 dolari S.U.A., în cursul anului 2008 suma de 104.770,79 dolari S.U.A., iar în cursul anului 2009 suma de 27.039,64 dolari S.U.A., un total de 137.713, 43 dolari S.U.A.

La data de 9 aprilie 2009 au fost puse în executare autorizațiile de percheziție domiciliară emise în cauză iar la locațiile percheziționate au fost identificate sisteme informatice și alte dispozitive de stocare a datelor informatice, în raport de care, ulterior, au fost emise, de judecător, autorizații de percheziție în sisteme informatice.

La data de 29 aprilie 2009 s-a încercat realizarea activităților de copiere a mediilor informatice ridicate de la inculpatul R.E., dar urmare deteriorărilor suferite de dispozitivul de stocare a datelor informatice (hard-disk-ul laptop-ului), copierea nu a putut fi executată.

Acest fapt s-a datorat incidentului petrecut la percheziția domiciliară efectuată în str.G.B.V., când, după somația organelor de poliție însărcinate și până la intrarea în locuința inculpatului R.E., acesta a aruncat pe geamul apartamentului un laptop, cu scopul evident de a distruge orice probe care l-ar fi putut incrimina (apartamentul în care locuiește inculpatul se află la etajul 5). Datele nu au mai putut fi recuperate, astfel cum rezultă și din constatarea tehnico științifică efectuată la data de 14 mai 2009 (anexă hard disk-ul deteriorat).

În apărarea sa inculpatul R.E. a precizat că laptop-ul pe care I-a aruncat pe geam, era al său și îl utiliza cam din septembrie 2008. Rezultatul percheziției a pus în evidență activitatea infracțională desfășurată de inculpatul R.E. conform înscrisurilor din volumele 11, 12, 13 din dosarul de urmărire penală și cele 8 DVD-uri).

În urma percheziționării, Hard Disk-ului intern marca F. capacitate 160 GB, identificat în Hard Disk-ul USB extern marca F. capacitate 160 GB, au fost evidențiate următoarele informații importante reținute (selectiv) de prima instanță: directorul denumit DOCU ce are în componență fișiere ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul denumit my documents ce are în componență un număr de 3 fișiere având extensia .DBF; directorul denumit XS ce are în componența fișiere ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul denumit xtzuasdadasdasdasdsa, ce are în componența un număr de 478 fișiere având extensia .html ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul denumit Z, ce are în componență un număr de 210 fișiere având extensia .html ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul denumit BUSINESS, ce are în componență fișierele cu următoarele denumiri:

GRM.ZIP, GRM.ZIP, ftp_scanner.c, 0-100, 100-200, 200- 255, O, PASS, RUN, USERS; directorul denumit C, ce are în componența fișiere ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul denumit BINDER, ce are in componență fișierele cu următoarele denumiri: EscScan.exe, package.exe, Setup.exe; directorul denumit JERM, ce are în componență fișierele cu următoarele denumiri: comdlg32.0cx, mscomm32.0cx, MSR206 Enhanced.exe. msr206.dat; directorul denumit XXT, ce are in componență un număr de 172 de fișiere având extensia .xml; directorul denumit Ciscovpn, ce are în componență fișierele cu următoarele denumiri: delaylnst.exe, Setup.exe; directorul denumit DESKTOP ce are în componență un număr de 8 fișiere de tip arhivă având extensia .zip, cu următoarele denumiri:

Z020_Driver.zip, mdmzapp.zip, logs.zip, bancaroma.zip, bancadiroma.it.zip, SDC205.ZIP, PX.ZIP, pe anywhere.zip; un număr de 4 fișiere având extensia .xml, cu următoarele denumiri: 1partite.xml, 1703nomi.xml, 1nomi.xml, 1703partite.xml; un număr de 7 fișiere de tip arhivă având extensia RAR cu următoarele denumiri: logsh.rar, ftproot.rar, logs222.rar, logs.rar, barclays.rar, ftprootx.rar, ftprsoot.rar; un număr de 2 fișiere având extensia .pis; un număr de 8 fișiere având extensia .PHP, cu următoarele denumiri: profile.php, sicurezza.php, a.php, process.php, go.php, verifica.php, login.php, index.php; un fișier având extensia .odt; un fișier având extensia .MDB; 10 fișiere având extensia Jnk; 2 fișiere având extensia .ini; 1264 fișiere având extensia .html ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; 9 fișiere având extensia HTM, dintre care fișierele cu următoarele denumiri: zyss.htm, xtas.htm, germ.htm, az.htm, disparut.htm, A1.HTM, AX.HTM, conțin date de identificare ale unor instrumente de plată electronică iar fișierul cu extensia WU.HTM conține detalii ale unor transferuri monetare; 14 fișiere având extensia .exe, cu denumirile:

OOo_2.3.1_Win32lntel_install_wJRE_en-US.exe, WordPerfect Office X3lnstaller_TBYB.exe, jre-6u3-windows-i586-p.exe, n._PC_Suite_66_rel_18_eng.exe, pe Anywhere_1202_Marketing Trialware.exe, instmsia.exe, instmsiw.exe, setup.exe, mirc631.exe, putty.exe, sp36684.exe, sp37755.exe, wme2.exe, wrar371.exe.; 2 fișiere având extensia.css, cu următoarele denumiri: ancaroma_002.css, ba nea rom a. css; directorul denumit cârti, ce are în componența un număr de 1322 fișiere ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul csimmons3261, ce are în componență 12 fișiere cu extensia .txt; 21 fișiere având extensia .html, ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul denumit K., ce conține fișierele cu următoarele denumiri .readme.txt.editor.exe, server.exe, stub.dat; directorul denumit ftp.rut, ce are în componență un număr de 1767 fișiere ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul denumit LOGAR, ce conține fișierele cu următoarele denumiri: project1.exe, server.exe, gp2007.dll, dll.dll, stub.dat; directorul denumit MUIZC, ce are în componența fișiere reprezintând log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul pcAnywhere, ce conține 5 fișiere cu extensia .PKG; un fișier cu extensia .opt; un fișier cu extensia .CIF; 332 fișiere având extensia .CHF; 4 fișiere cu extensia .BHF; directorul XXXXXXXX, ce conține 107 fișiere cu extensia .txt; fișier cu extensia .html, reprezintând loguri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul xxxxxxxxl 111111111, ce conține 126 fișiere cu extensia .txt; 59 fișiere cu extensia .html, reprezintând log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul ZXT, ce conține 110 fișiere cu extensia .txt; 333 fișiere cu extensia .html, reprezentând loguri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul ASD, ce conține 4 fișiere având extensia .zip, cu următoarele denumiri: jerm.zip, ftprsoot.zip, MPIayer-mingw32-1.0rc2.zip, pca.zip, emailextractor.zip, emporos systems clients.zip; 4 fișiere având extensia .xls; un fișier cu extensia .uri; 14 fișiere având extensia .txt, cu următoarele denumiri: jiji.txt, bani dați costin.txt, p.txt, asl.txt.txt, nl.txt, emp mails.txt, mails nl.txt, lost1.txt, emp ma2ils.txt, lost.txt, changeslog.txt, link.txt.txt, lod.txt, prar_10-21-05.txt; 4 fișiere având extensia .SWF; 9 fișiere având extensia.rar, cu următoarele denumiri: loddgs.rar, p.rar, quattopro udpate2810.rar, lofgs.rar, forgrim.rar, Exebinder.rar, ftprosot.rar, bnd42008.rar, numberse.rar.; 145 fișiere de tip imagine; 1511 fișiere având extensia .html, reprezintând log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; 22 fișiere având extensia .exe; fișiere având extensia .doc; 2 fișiere având extensia .dat; 32 fișiere având extensia .css; 230 fișiere având extensia .CHF; 5 fișiere având extensia bndk; fișierul EmpSysOPos.001; directorul bversteeg_ESC1024 ce conține fișierul CustomerData.xls; directorul denumit COCO, ce conține un număr de 170 fișiere având extensia .html, reprezentând log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul denumit COCOS, ce conține fișierele cu denumirile:

Extranet.txt, BAYNET.TBK, Baynet.old, SETUP.INX, GROUP.INI, SETUP.INI, EACAPP.ICO, DATA1.HDR, SETUP.EXE, IKERNELEX_Extranet.doc, DATA2.CAB, DATA1.CAB, DATA3.CAB, EACDLG.BMP, EACSTATS.BMP, SETUP.BMP, LAYOUT.BIN; directorul D, ce conține 3 fișiere cu extensia .txt; 3 fișiere cu extensia .Ink; 380 fișiere cu extensia .CHF; directorul DS ce conține un număr de 484 fișiere având extensia .txt; directorul LOGSX, ce conține un număr de 1059 fișiere având extensia .html, reprezintând log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul denumit LOGSXSSS, ce conține 123 fișiere cu extensia .txt; 39 fișiere cu extensia .doc; directorul PROB, ce conține 18 fișiere cu extensia .obj; 57 fișiere cu extensia .exe; un fișier cu extensia .doc; 20 fișiere cu extensia C.

PEN.P; 10 fișiere cu extensia BAK; directorul denumit T ce are în componență fișierul T.TXT ce conține următoarea frază: " XXX e curat nu vb prostii pe nr asta"; directorul denumit VNC, ce conține fișierele customerHardware.xls, CUSTOMERINFO.xls, FamilyRXAII.vncl,Store.vncl, FamilyRXCorpStations.vncI, FamilyRXStoreServers.vncI, History.txt, lnstall.log, VNCon.INI, VNCon.html, VNCon.hlp, vncviewer.exe, VNCon.exe, WINVNC.EXE, KeybDLL.dll, OTHREAD2.DLL, VNCHOOKS.DLL, PassDLL.dll, VNCon.cnt; directorul denumit MY DOCUMENTS localizat în directorul DESKTOP 01 07 2008, ce conține 12 fișiere având extensia .zip cu următoarele denumiri:

Store-lt.zip, DATA2008.ZIP, DATARYGA.ZIP, Dr James DeLeonardisdec05DDS2006.zip, POSITF_TILL_302.zip, SALES.ZIP, batldidmena.zip, wDBFeng.zip, DARBINEDB20080326.zip, CUS_EUR_SEND_00000001_20080625_180839.zip, 290620082301_001_01.zip, 1.ZIP; 18 fișiere având extensia .txt cu următoarele denumiri: 1.ZIP, FILE.TXT, 1.TXT, 1212258850.txt, AA.TXT, ASTA.TXT, README.TXT, READ THIS DOC.txt, PROXY.TXT, PL.TXT, MATRIX.TXT, ig200376_20071127_11_543c63dd.txt, HOW TO CHANGEREMOTEDESKTOPPORT.TXT, HOSTS=barakkesh.grg.txt, Folder.txt, BLA.TXT, DNS.TXT, BND1.TXT; 10 fișiere având extensia .sdf; fișier cu extensia .rdp; un fișier cu extensia .rar; un fișier cu extensia .php; un fișier cu extensia .opt; un număr de 3 fișiere având extensia .ok; un fișier cu extensia .NotSent; un fișier cu extensia .msi; un număr de 3 fișiere având extensia .mdb; un număr de 2 fișiere având extensia .log; un număr de 14 fișiere având extensia, jpg; un număr de 24 fișiere având extensia .html; un fișier cu extensia .GDB; 5 fișiere având extensia .exe; un fișier cu extensia .evt; un fișier cu extensia.dat; 3 fișiere având extensia .csv; un fișier cu extensia .CIF; un fișier cu extensia .cef; un fișier cu extensia .c; un fișier cu extensia,dolari S.U.A.1; fișierele cu umătoarele denumiri: ftp_scanner, BranchOO, 200-255, 100-200, 0-100; directorul denumit old dumps, ce conține 30 fișiere reprezentând log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice și care conțin date de identificare ale unor instrumente de plată elctronică; directorul denumit Smith9915, ce conține fișiere având extensia .html, reprezentând log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul desktop1, ce conține directorul hohoho ce conține un fișier cu extensia .dpr; 327 fișiere de tip arhivă având extensia .zip cu denumirea: pcanywhere.zip, 7009A.zip, pauls.zip, 310820072330_004_01.zip, server.zip, grim.zip, 01-02-08.zip, 0009.670402.zip, emporos systems clients.zip, belleview.zip, mplayer-1.0rc2.zip, mckessoncycloneprofiles.zip, B.S. VPN Client 465.zip, boeckley.zip, ciscovpn.zip, customer database.zip, emailspider7.zip, ams.zip, hayden_reg.zip, tipuri grile eco.zip, howes.zip; 8 fișiere având extensia .pcf, cu următoarele denumiri: holzer clinic VPN connection.pcf, holzer clinic VPN connection.pcf, blount professional pharmacy.pcf, taylors pharmacy.pcf, blount professional pharmacy.pcf, duren drug.pcf, taylorspharm.pcf, emporos.pcf; 9 fișiere având extensia .log, cu următoarele denumiri: checkserver-archive.log, Empsysopos.log, Empsysopos_08-22-07.log, Empsysopos_12-31-07.log, ex070831.log, Empsysopos.log, GibsonsPharmacy_07-18-07.log, base64converter.log, Empsysopos_TEST.log; 7337 fișiere având extensia .html ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; fișierele Admin.bhf, Mplayer-1.0rc2 și pos83824.001; directorul denumit pavilion info, în conținutul căruia au fost identificate 14 fișiere de tip arhivă având extensia .zip, cu următoarele denumiri: te_sftp30.zip, z020_driver(2).zip, Z020_driver.zip, sdc22.zip, msr utilities.zip, aastra 9133 print.zip, pcanywhere.zip, pcAnywhere.zip, root.zip, sdc213.zip, attachments.zip.nmap-4.68-win32.zip.predeal.zip, vxnapi_com_4_3_0_16_.zip; un fișier cu extensia .SQL; 2 fișiere având extensia .sav; un fișier cu extensia .reg; fișier cu extensia .rdp; 14 fișiere de tip arhivă având extensia .rar, cu următoarele denumiri: cachedipws.rar, cc2bank.rar, grimIOOnf.rar, 2-100.rar, 4-100.rar, lost2.rar, checked.rar, ms.rar, 12001.rar, 1-50.rar, caimanele.rar, pe anywhere.rar, grim.rar, grimm30nf.rar; 15 fișiere având extensia .pkg; 59 fișiere având extensia .pdf; 2 fișiere având extensia .out, cu următoarele denumiri: totalz.txt.out, posfile.out; 2 fișiere având extensia .opt; 41 fișiere având extensia .nse; fișier cu denumirea:

FW: just concept.not perfect, but at least a move on; fișier cu extensia .msi; fișier cu extensia .mdf; fișier cu extensia .mdb; fișier cu extensia makesheets; 12 fișiere având extensia .LUA; 5 fișiere având extensia .log; 1514 fișiere având extensia .html ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; 42 fișiere având extensia .DBF; fișier cu extensia .dbc; 4 fișiere având extensia .db; fișier cu extensia .dat; 5 fișiere cu extensia .csv; 3 fișiere cu extensia .credit card; fișierele cu următoarele denumiri: dalcommon.C. pen.p, pca.joe.cif, pca.joe.cif, for checker.txt.chunk023, for checker.txt.chunk022, for checker.txt. chunk 021 .forchecker .txt.chunk 020,for checker.txt.chunk019, for checker.txt., chunk018; 585 fișiere cu extensia .chf; 31 fișiere cu extensia .cdx; fișierele cu următoarele denumiri: pocketpos.cdb, untitled.bmp.oleo.bmp.oleo.bmp, userlmages.bmp, dsds.bmp; 8 fișiere cu extensia .bhf; 41 fișiere cu extensia .bak; fișierele cu următoareledenumiri: flannel blazer 2.ai,flannel internal2.ai, flannel internal2.ai, flannel blazer2.ai, Store-lt.accdb, history.accdb, Historylaccdb, sdc22.7.zip, nmap-4.68; directorul denumit pe anywhere, în conținutul căruia au fost identificate: 3 fișiere având extensia .txt; 3 fișiere având extensia .Ink; 380 fișiere având extensia chf; directorul pe anywhere 1, în conținutul căruia au fost identificate 3 fișiere având extensia .txt, 3 fișiere având extensia .ink, 760 fișiere având extensia chf; directorul denumit pe anywherexccccccc, în conținutul căruia au fost identificate un fișier cu extensia .Ink; un fișier cu extensia .chf., 48 fragmente de text;

Tibunalul a avut în vedere și rezultatul percheziției asupra dispozitivelor de stocare a datelor informatice ridicate de la inculpatul C.E. care a permis identificarea unor informații ce se coroborează cu declarațiile date de acesta în cursul procesului penal (volumul 10 d.u.p și un CD).

Astfel, pe hard disk-ul marca W.D. capacitate 7,5 GB au fost identificate următoarele informații: 9 fragmente de text ce conțin date ale unor instrumente de plată electronică, detalii ale unor transferuri monetare precum și referiri la adresele de email: xxx, zzz; 82 fișiere rezultate în urma rulării aplicației "Yahoo! Messenger" pe sistemul informatic percheziționat, dintre care 70, având extensia "DAT", conțin înregistrări ale unor schimburi de mesaje purtate prin intermediul acestei aplicații, prin Internet. Conturile Yahoo Messenger accesate de pe sistemul percheziționat au următoarele denumiri: b.p., b.t., k.t., k.b., m., s.g.

Relevante sunt și rezultatele percheziționării stick-ului de memorie I. capacitate 1 GB care au permis identificarea a 10 fragmente de text ce conțin date ale unor instrumente de plată electronică; a hard disk-ului marca T., 74,5 GB fiind identificate: directorul C.C. Bank 1.3, ce conține fișierele rezultate în urma rulării aplicației informatice C.C. Bank 1.3; 4 fișiere de tip pagină de internet; un fișier de tip text având extensia .txt, denumit „mm.txt", ce conține date de identificare ale unor instrumente de plată electronică; 26 fișiere rezultate în urma rulării aplicației "Yahoo! Messenger" pe sistemul informatic percheziționat, dintre care 12, având extensia "DAT", conțin înregistrări ale unor schimburi de mesaje purtate prin intermediul acestei aplicații, prin Internet. Conturile Yahoo Messenger accesate de pe sistemul percheziționat au următoarele denumiri: c.b., c., s.g.: 22 fragmente de text ce conțin detalii ale unor transferuri monetare, referiri la adresele de email xxx, BIN-uri ce aparțin unor instituții bancare, conversații online.

Situația de fapt a fost reținută de către prima instanță pe baza coroborării întregului probatoriu, respectiv: acte de sesizare, plângeri formulate de părțile vătămate, documente însoțitoare privind descoperirea faptelor și identificarea autorului, log-uri de acces în sistemele informatice ale unor companii farmaceutice, proces verbal analiză și materiale privind descoperirea faptelor și identificarea autorului, două CD-uri conținând date informatice, proces verbal analiză și materiale privind descoperirea faptelor și identificarea autorului, proces verbal de analiză a cardurilor compromise, proces verbal carduri, documente însoțitoare privind descoperirea faptelor și identificarea autorului, proces verbal și analiza aplicației K., corespondență autorități SUA, procese verbale de transcriere a convorbilor telefonice și redare a dialogurilor purtate on-line de inculpat cu diferite persoane, sporții magnetici conținând datei informatice identificate pe sistemele informatice aparținând inculpatului și numitei S.A.M., rezultate, procese verbale de valorificare a informațiilor rezultate din interceptări, procese verbale privind transferul sumelor prin intermediul sistemul web-money, proces verbal de analiză și identificare adresă IP, percheziție efectuată la domiciliul inc. R.E., percheziție efectuată la domiciliul inc. C.E., percheziție efectuată la domiciliul numitei S.A.M.M. unde inculpatul R. locuia fără forme legale, rezultataul percheziției în sistemul informatic al înv. S.A.M.M., concluzii raport constatare tehnico-științifică asupra hard disk-ului deteriorat anexat hard disk-ul deteriorat, proces verbal de efectuare a percheziției sistemelor informatice aparținând inculpatului C.E., proces verbal de consemnare a documentelor privind transferul prin W.U., documente ridicate de la oficiile W.U., corespondență cu furnizori de servicii pe internet, telefonie mobilă, identificarea adreselor IP, acte financiare, constatatarea tehnico științifică întocmită de I.T.A., contatarea tehncico științifică privind veniturile obținute de familia R. în perioada 2008 - 2009, memory stick A., card memorie P.D. marca S., hard-disk extern USB marca F., 15 CD-uri și 1 DVD, laptop C., hard-disk W.D., memory stick I., modem Z., 40 CD-uri, declarațiile martorilor și declarațiile inculpaților.

Constatând întrunite condițiile tragerii la răspundere penală a celor doi inculpați, Tribunalul a aplicat acestora pedepse cu închisoarea care să răspundă scopului definit prin art. 52 C. pen. în aplicarea pedepselor, instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. și anume: limitele de pedeapsă fixate în legile speciale pentru infracțiunile cu care Tribunalul a fost sesizat, gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor, persoana fiecărui inculpat în parte, atingerea adusă valorilor sociale ocrotite și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Sub acest aspect, s-au reținut pentru inculpatul C.E., în baza art. 74 alin. (1) lit. a) – c) C. pen., ca circumstanțe atenuante judiciare: conduita bună înainte de săvârșirea infracțiunii, atitudinea sinceră, de recunoaștere, chiar și parțială, a faptelor comise.

Totodată, constatând că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea pedepsei în regim de detenție, Tribunalul a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 861 C. pen.

Cu privire la inculpatul R.E., Tribunalul a reținut circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., în sensul că nu este cunoscut cu antecedente penale, precum și circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 alin. (2) C. pen., întrucât cunoștiintele sale în domeniul IT sunt de excepție, motiv pentru care pedepsele aplicate au fost orientate către minimul special prevăzut de lege.

În ceea ce privește pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, față de împrejurarea că pedepsele aplicate sunt de cel puțin 2 ani închisoare, instanța de fond a constatat că față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana inculpatului, această pedeapsă nu este necesară, cu atât mai mult cu cât față de inculpatul R.E. în situația în care s-ar aplica o pedeapsă complementară s-ar impune și cea prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen., însă așa cum s-a menționat anterior o astfel de pedeapsă nu este necesară, iar pe de altă parte cunoștiintele IT pe care le posedă inculpatul ar face imposibilă exercitarea profesiei în eventualitatea aplicării unei pedepse.

Împotriva acestei sentințe au formulat apeluri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Structura centrală și inculpatul R.E.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție critică nelegalitatea hotărârii sub aspectul neaplicării pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi in cazul inculpatulului R.E.

În dezvoltarea motivelor de apel depuse în scris la dosar, Ministerul Public arată că, în mod eronat, a apreciat prima instanță că față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana inculpatului pedeapsa complementară nu este necesară. în opinia Parchetului tocmai față de specificul infracțiunii, de ușurința cu care acesta a reușit punerea în practică a activităților infracționale, ușurința favorizată de inteligența deosebită pe care cel puțin în aparență o posedă inculpatul și a cunoștințelor acestuia în domeniul IT, era obligatorie aplicarea pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura celei de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii, prev.de art. 64 lit. c) C. pen. în opinia reprezentantului Parchetului, în lipsa acestei pedepse complementare scopul preventiv al pedepsei nu se poate realiza, creându-se factori favorizanți în săvârșirea de noi infracțiuni.

Inculpatul R.E. critică hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie, sub mai multe aspecte:

- încălcarea dreptului la un proces echitabil, al egalității armelor în sensul eludării dreptului la apărare - făcându-se referire la art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și practica C.E.D.O. (cauza B. Versus Austria 6 mai 1985) - prin aceea că s-a dat eficiență juridică doar raportului prezentat prin actul de acuzare de către procuror asupra situației de fapt rezultată în urma interpretării proceselor verbale ale ofițerilor de poliție judiciară privind caracteristicile programelor informatice depistate pe sistemele informatice găsite la inculpat și ale suporturilor informatice transmise de părțile civile din SUA, fără a fi întocmită o expertiză de către un expert oficial și imparțial, expert care să aibă aceleași prerogative de verificare și interpretare a actelor acuzării ca și acuzarea. A mai arătat apelantul că, spre deosebire de expertizele criminalistice în care consultarea dosarului sau fotocopierea acestuia, a probelor și planșelor fotografice poate fi suficientă pentru expertul părții, în expertizele audio, foto-video, tehnicii de calcul, le este imposibil părților să se apere fără ca expertul lor să aibă acces nemijlocit la probe în vederea duplicării/donării și analizării independente a acestora. în cursul cercetării judecătorești i s-a respins inculpatului cererea de studiere a materialelor incriminatoare pe suport informatic iar, pe de altă parte, s-a revenit asuupra singurei probe solicitată în apărare, respectiv proba cu expertiza tehnică specialitatea IT, în condițiile în care opinia științifică formulată în cauză de către expertul parte al inculpatului nu are menirea de a satisface cerințele unui probatoriu echilibrat și echidistant câtă vreme acesta nu a avut acces decât la o parte dintre piesele dosarului de urmărire penală, respectiv asupra documentelor pe suport de hârtie.

S-a subliniat că accesul fără drept la sistemele informatice este premisa inculpării pentru celelalte infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, or, din actele și lucrările dosarului nu a rezultat în ce manieră s-a realizat accesul. Pe de o parte, raportul C. a arătat că inculpatul a avut acces prin invitație și nu există nicio probă de fishing sau altă manieră de efracție informatică iar, pe de altă parte, acuzarea a respins această teză fără a arăta argumente concrete pentru care ea nu a putut fi reținută dar și fără să arate maniera în care s-a realizat accesul la L.M. - nereguli de natură procedurală cu referire la realizarea percheziției informatice, inculpatul precizând că a fost citat la realizarea percheziției informatice doar pentru a semna actul procedural, percheziția informatică derulându-se în lipsa sa, aspecte care coroborate cu concluziile raportului de expertiză realizat de expertul Stăncescu Ștefan prin care s-a reținut că „datele de pe suporturile informatice preluate de la inculpat au fost modificate" și față de imposibilitatea apărării de a examina copiile suporturilor informatice chiar în cursul judecății în fond, au condus la concluzia că în cauză sunt incidente disp.art. 197 C. proc. pen. privitor la actul percheziției - încălcarea principiilor oportunității, proporționalității și nondiscriminării, precizându-se că accesul la sistemele informatice nu se putea realiza fără drept ci numai la invitația unei persoane autorizate, neexistând vreo urmă de forțare a accesului prin folosire de programe externe, urmărirea penală fiind demarată pentru un număr mare de persoane, soluția - în opinia apelantului - fiind controversată inclusiv sub aspectul disjungerii cauzei față de ceilalți învinuiți. -referitor la latura penală a cauzei s-a arătat că din probele administrate nu a rezultat teza accesului fără drept la un sistem informatic ci dimpotrivă că accesarea sistemelor informatice s-a realizat la invitația unei persoane autorizate cu drept de administrator din cadrul LogMeln - Emporos care deținea toate datele de control asupra locațiilor atacate, neputându-se exclude colaborarea deținătorilor unor astfel de date la accesul acestor sisteme fie prin neglijență fie intenționat.

Deoarece accesul era posibil a fi realizat numai la invitație și nu existau alte indicii de obținere a accesului inițial, în opinia apelantului nu s-a confirmat teza accesului fără drept.

Apelantul inculpat a solicitat achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) rap la art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru infracțiunile prev.de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003, art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003; achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) rap la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracțiunile prev.de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 și art. 23 din Legea nr. 656/2002. - cu privire la latura civilă a cauzei apelantul inculpat a arătat că nici prejudiciul și nici cuantumul acestuia nu a fost dovedit cu probe, între producerea acestuia și fapte neexistând legătură de cauzalitate. în opinia apelantului inculpat apare de neconceput obligarea sa la plata către părțile civile a unei sume mai mari ție bani decât cea efectiv primită, în cauză nefăcându-se dovada până la acest moment că respectivele sume de bani au fost primite cu alt titlu decât cel de recompensă pentru servicii IT prestate pe internet.

- greșita menținere a măsurii sechestrului asigurător asupra sumelor de bani găsite și ridicate de la domiciliul numiților R.L. și R.Ș. (părinții inculpatului), întrucât aceste bunuri aparțin altor persoane decât inculpatul.

La termenul de judecată din data de 14 decembrie 2010 inculpatul R.E. a fost audiat învederând instanței că își menține declarațiile din faza de urmărire penală și de la instanța de fond, făcând unele precizări în legătură cu modul de dobândire al celor două autorturisme achiziționate în perioada cât s-a reținut că a desfășurat activități infrcaționale. La termenul de judecată din data de 25 ianuarie 2011 au fost audiați în circumstanțiere martorii N.V. și D.G.E.

Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de apel invocate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T., structura centrală și inculpatul R.E., cât și oficiu, potrivit art. 371 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, a apreciat apelurile declarate de Parchet și inculpat ca fiind nefondate, pentru următoarele considerente:

1. Referitor la critica formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T., structura centrală, privind nelegalitatea hotărârii judecătorești sub aspectul neaplicării pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiuni, prev. de art. 64 lit. c) C. pen., Curtea a reținut că este nefondată pentru motive următoare:

Inculpatul R.E. a fost condamnat în temeiul art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) cu referire la art. 80 alin. (2), art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen., art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen., art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen., art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen. la pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare, în regim de executare.

În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 64 alin. (1) C. pen. pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată, dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea de cel puțin 2 ani și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările comiterii cauzei și persoana infractorului această pedeapsă este necesară.

Aplicarea pedepselor complementare trebuie realizată de instanță atât în baza art. 71 și art. 64 C. pen., cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, a Protocoalelor adiționale la Convenție și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) și art. 20 din Constituția Românie, care fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării de către România a Convenției prin Legea nr. 30/1994.

Având în vedere dispozițiile Deciziei în interesul legii nr. LXXIV (74)/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secțiile unite, precum și jurisprudența constantă în această materie a C.E.D.O. (cauza C. împotriva României cauza H. împotriva Marii Britanii) și art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, Curtea a apreciat că, în raport de natura și gravitatea faptelor comise (accesul fără drept la sistemele informatice, operațiuni fraudulose cu instrumente de plată electronică, spălare de bani, deținere fără drept a unui program informatic, date informatice, cod, parole cu scopul comiterii uneia dintre infracțiunile prev. de art. 42 - 43 din Legea nr. 161/2003), împrejurările comiterii faptelor (prin acces neautorizat a accesat, mai multe sisteme informatice ale unor companii din S.U.A. în scopul obținerii de date din pachetul softeare A. pentru procesarea plăților cu cărți de credit, a intercepat transmisiile de date informatice între sistemele implicate în realizarea sau autentificarea plăților cu cărți de credit cu ajutorul unui program informatic „K." instalat fără drept pe sistemele informatice fapt ce a permis compromiterea datelor informatice de cardurile emise de companiile C.D., A.E. și B.I. /B.K., sumele de bani obținute din vânzarea datelor cărților de credit capturate din sistemele informatice accesate fără drept au fost transferate prin circuite financiare cu numerar „W.U." și cu unități de valoare „W.", o parte fiind folosite de inculpatul R. pentru achiziționarea a două autoturisme în valoare de 8.000 euro și 30.000 euro și alte bunuri) și persoana inculpatului (care este tânăr, fiind student la data comiterii faptelor, nu are antecedente penale, a făcut dovada unor cunoștiinte informatice peste nivelul mediu de pregătire) instanța de fond, în mod corect, a aplicat inculpatului pedepsele complementare prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

în ceea ce privește aplicarea pedeapsei complementare a interzicerii dreptului de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiuni, în cauză de a-și folosi cunoștiințele în domeniul IT și, pe cale de consecință, și de a utiliza un sistem informatic, Curtea a reținut că, aplicarea acestei pedepse în raport de cunoștiințele în domeniul informatic dobîndite de inculpat și care se situează peste nivelul mediu de cunoștiinte nu este justificată și, în același timp, i-ar îngrădi dreptul de a-și continua studiile ori de a exercita o profesie, astfel cum este consființit de dispozițiile art. 41 alin. (1) din Constituție, în condițiile în care una dintre condițiile impuse de angajator este aceea de a avea un minim de cunoștiinte de operare pe calculator.

Curtea, nu a putut să nu rețină și faptul că efectele juridice, în cazul aplicării unei pedepse complementare de natura celei solicitate de Parchet, au un spectru mai mare decât cel strict legat de interzicerea inculpatului de a-și folosi cunoștiinte IT dobândite, pe lângă cele arătate mai sus. De reținut în acest sens este faptul că, implementarea sistemului informatic în majoritatea domeniilor de activitate dar și în instituțiile publice care desfășoară activități în folosul comunităților locale sau naționale, impune tot mai mult folosirea sistemelor informatice pentru realizarea activităților zilnice necesare satisfacerii unuor nevoi personale dar și îndeplinirii obligațiilor sociale (de exemplu, efectuarea de plăți direct de pe card, primirea unei corespondențe electronice de la o instituție publică, etc), astfel că, limitarea impusă inculpatului îi îngrădește și dreptul la corespondență.

Ca urmare, față de aceste considerente, Curtea a constatat că atât pedeapsa complemenară cât și cea accesorie au fost corect stabilite de instanța de fond, ținându-se seama de gravitatea faptelor și periculozitatea sporită a inculpatului, motiv pentru care au fost înlăturate criticile formulate de apelant, respingând apelul declarat de Parchet sub acest aspect.

2. Cu privire la prima critică formulată de către inculpatul R.E. privind încălcarea dreptului la un proces echitabil, al egalității armelor în sensul eludării dreptului la apărare, Curtea a reținut că, la termenul de judecată din data de 4 martie 2010 instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea formulată de inculpatul R.E. de copiere a CD-urilor atașate la dosarul cauzei, a încuviințat proba cu înscrisuri și martori în circumstanțiere, prorogând discutarea probei de efectuare a expertizei IT și a expertizei contabile pentru termenul din data de 1 aprilie 2010.

Prin încheierea din 8 aprilie 2010 prima instanță a admis proba privind efectuarea expertizei tehnice de specialitate stabilind următoarle obiective: „dacă sistemele informatice au fost accesate de către inculpatul R., în caz afirmativ, prin ce modalitate se realiza controlul terminalelor informatice de plată cu cărți de credit (POS) instalate în punctele de vânzare ale companiilor farmaceutice americane menționate în rechizitoriu, dispozitive a căror admnistrare era asigurată de la distanță prin aplicația LogMeln și programul informatic „Emporos Merchant Soft"; dacă inculpatul a accesat sistemele informatice aparținând companiei B.I./ B.K. din USA și, în caz afirmativ, în ce condiții precum și dacă în urma acestei operații a obținut date informatice; dacă a accesat contul de e-mail aparținând numitului R.H., director de operațiuni la compania B.I./ B.K.; modalitatea în care inculpatul a deținut programul informatic de tip „keylogegr" și dacă prin intermediul acestui program a accesat sistemele informatice mai sus menționate; s-a solicitat expertului să menționeze dacă datele de pe suporturile CD transmise instanței de către parchet au fost transcrise în totalitate în dosarul cauzei".

La termenul de judecată din data de 29 aprilie 2010 au fost audiați de către instanță martorii A.L.F. și N.S.V. propuși în circumstanțiere de către inculpatul R.E. și s-a revenit cu adresă la INEC pentru a se comunica instanței data la care urma să le fie trimis dosarul cauzei având în vedere că a fost înaintat instanței de control judiciar pentru soluționarea recursului declarat de către inculpat împotriva încheierii de ședință prin care s-a menținut starea de arest preventiv.

La data de 26 mai 2010 s-a întocmit de către grefier un referat din care rezultă că în urma solicitării de relații la INEC privind stadiul efectuării expertizei IT s-a comunicat instanței că această instituție nu poate efectua expertiza dispusă în cauză, indicând instanței să se adreseze biroului local de expertize tehnice judiciare, aspcet comunicat și apărătorilor aleși ai inculpatului R.E. prin adresa din 13 mai 2010 (fila 32 verso, Voi. II, d.i.).

De asemenea, prin adresa din 17 iunie 2010 expertul tehnic judiciar, specialitatea calculatoare, Scopelitis Laurențiu Costel a comunicat instanței la termenul din 24 iunie 2010 că solicită înlocuirea sa ca expert, motivat de faptul că, fată de obiectul dosarului și conținutul obiectivelor încuviințate de către instanță pentru efectuarea expertizei tehnice de specialitate în cauză este necesară utilizarea unor echipamente hardware și produse software licențiate de tip forensic pe care acesta nu le posedă și la care nu are acces iar achiziționarea acestor echipamente este costisitoare dar, invocând totodată și motive personale, (fila 65 Voi. II d.i).

Față de aceste împrejurări, având în vedere că în cauză s-a avansat onorariul provizoriu pentru expertiză, instanța la termenul din 24 iunie 2010 a dispus desemnarea unui alt expert judiciar, respectiv a expertului D.M. Prin adresa din 23 iulie 2010 acesta a solicitat instanței înlocuirea sa întrucât nu are un nivel de cunoștiințe teoretice și practice care să-i permită efectuarea unei asemenea expertize dar și faptul că desfășoară activități judiciare în alte cauze (fila 96 Voi. II d.i.).

Astfel, la data de 19 august 2010 instanța a dispus aplicarea amenzii judiciare expertului D.M. și sesizarea conducerii Biroului Local de Expertize Tehnice București cu privire la conduita acestuia dispunând ca până la termenul fixat de instanță să se întocmească raportul de expertiză.

Prin încheierea de ședință din data de 16 septembrie 2010 Tribunalul față de imposibilitatea administrării probei, date fiind adresele depuse la dosarul cauzei de către cei doi experți judiciari desemnați în cauză a revenit asupra probei privind efectuarea expertizei tehnice de specialitate având în vedere și faptul că inculpatului R.E. i s-a încuviințat proba cu înscrisuri în cadrul căreia a fost depusă opinia unui expert specialist în domeniu, prof. Ș.S. (felele 182-196 Voi. D.i.). Totodată, instanța a respins ca nefiind utilă și concludentă proba privind efectuarea expertizei contabile solicitate de către inculpatul R., motivat de faptul că la dosarul cauzei nu se află o listă de documente contabile iar stabilirea cuantumului despăgubirilor este atributul exclusiv al instanței de judecată în situația în care va dispune o soluție de condamnare.

Faptul că instanța de fond a revenit asupra probei privind efectuarea expertizei tehnice de specialitate IT, în împrejurările menționate, nu a putut fi considerată o limitare a dreptului la apărare conferit inculpatului de dispozițiile legale în materie și nici o încălcare a dispozițiilor de art. 6 din C.E.D.O.

Potrivit dispozițiilor art. 62 C. proc. pen., în vederea aflării adevărului, instanța de judecată este obligată să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe, printre mijloacele de probă prevăzute de art. 64 C. proc. pen. fiind menționată și expertiza judiciară. Atunci când pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei în vederea aflării adevărului sunt necesare cunoștiințele unui expert, organul de urmărire penală ori instanța de judecată dispune efectuarea unei expertize de specialitate.

În cauză, pentru pentru a stabili modalitatea și mecanismele prin care au fost accesate sistemele informatice ale companiei E. erau necesare într-adevăr cunoștiințele unui specialist în domeniu însă, datorită imposibilității efectuării expertizei tehnice de specialitate IT instanța a revenit asupra acestei probe, cu respectarea principiului oralității și contradictorialității, Curtea apreciind că, în raport de ansamblul probator administrat în cauză, respectiv, concluziile raportului de constatare tehnico-științifică și opinia unui specialist în domeniul informatic, respectiv, a profesorului universitar Ștefan Stăncescu propus chiar de către inculpat, s-au putut face aprecieri în legătură cu modul în care au fost accesate sistemele informatice, mijloacele probatorii existente la dosar oferind judecătorului suficiente informații tehnice de specialitate în acest sens, informații care de altfel au și fost valorificate în analizarea și stabilirea împrejurărilor concrete ale comiterii faptelor.Totodată, Curtea a mai reținut și împrejurarea că expertiza tehnică de specialitate nu era singura probă care să fundamenteze aprecierile instanței în legătură cu modul în care s-au accesat sistemele informatice și stocat datele informatice care au permis compromiterea cardurilor emise de companiile americane, la dosarul existând un raport complet întocmit de compania C. SUA, raportul de constatare întocmit de I.T.A. București, rezultatul perchezițiilor informatice asupra sistemelor informatice aparținând inculpatului.

în legătură cu cea de-a doua critică formulată de inculpat privind nereguli de natură procedurală cu referire la modul în care s-a realizat percheziția informatică, în sensul că inculpatul a fost citat doar pentru semnarea actului procedural (procesul verbal de consemnare a rezultatului percheziției), Curtea a constatat că, la data de 29 aprilie 2009, în baza autorizației din 23 aprilie 2009 emisă de către Tribunalul București, secția I penală, a fost efectuată o percheziție informatică a sistemelor și a mediilor de stocare a datelor informatice ridicate de la imobilul situat în mun. București, sector 1, unde locuia, fără forme legale, inculpatul R.E.

Potrivit mențiunilor din procesul verbal întocmit de organele de cercetare penală la aceeași dată (filele 1-19 Voi. 11 d.u.p.) a rezultat că, percheziția informatică a fost realizată în prezența inculpatului R.E. și a apărătorilor aleși ai acestuia, avocații S.C. și B.F.C. din cadrul Baroului București, precum și a martorilor asistenți D.A.G. și R.V., fapt ce a infirmat susținerile inculpatului că doar a semnat acest act procedural.

Totodată, din procesul verbal întocmit la data de 29 aprilie 2009 s-a constatat că inculpatul R. nu a avut de făcut obiecțiuni în legătură cu modalitatea în care s-a efectuat percheziție informatică, confirmând prin semnătura depusă pe fiecare pagină conținutul actului procedural, singurele obiecțiuni formulate de acesta, prin apărătorii aleși, fiind în legătură cu faptul că autorizația de percheziție a vizat numai donarea informatică nu și cercetarea informatică, că o autorizație poate fi folosită o singură dată și în legătură cu autorizarea ofițerului de poliție judiciară de a efectua această percheziție.

Față de aceste considerente, Curtea a respins această critică a inculpatului ca fiind neîntemeiată.

În legătură cu cea de-a treia critică a inculpatului privind încălcarea principiilor oportunității, proporționalității și nondiscriminării, Curtea a reținut că, este real faptul că, în cauză cercetările au fost începute față de un număr mai mare de persoane însă din actele și lucrările dosarului a rezultat că, în cursul urmăririi penale, prin Ordonanța nr. 326/D/P/2009 din 17 august 2009 (filele 26-29 Voi. 3 d.u.p.) s-a dispus disjungerea materialului de urmărire penală și continuarea cercetărilor în cadrul unui dosar separat față de inculptații R.E., C.E., învinuiții M.C., F.C. și alte persoane rămase neidentificate la acel moment procesual, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, precum și continuarea cercetărilor față de Farcaș Ciprian sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Potrivit dispozițiilor art. 317 C. proc. pen. judecata se mărginește la fapta și la persoana arătată în actul de sesizare a instanței, iar în situația extinderii procesului penal, și la fapta și persoana la care se referă extinderea. Prin urmare, obiectul judecății, care este în același timp obiectul învestirii, este determinat de cuprpinsul actului de sesizare care, implicit este caracterizat ca act de învestire.

Or, în cauză, prin Rechizitoriul nr. 326/D/P/2008 întocmit de parchetul de pe lângă Î.C.C.J. - D.I.I.C.O.T., structura centrală la data de 1 septembrie 2009 instanța a fost sesizată numai în ceea ce privește pe inculpații R.E. și C.E. reținându-se în sarcina acestora comiterea, în formă continuată, a infracțiunilor de acces fără drept în sisteme informatice, interceptarea fără drept de date informatice,efectuarea de operațiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică, deținerea fără drept a unui program informatic, date informatice, cod, parole cu scopul comiterii uneia din infracțiunile prev. de art. 42 - 45 din Legea nr. 161/2003, spălare a banilor, fapte prevăzute de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003; art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și respectiv, a infracțiunilor de complicitate la infracțiunile de efectuarea de operațiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică în formă continuată și de spălare a banilor în formă continuată, prevăzute de art. 26 rap. la art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen..

Tot prin actul de sesizare au fost dispuse și alte soluții procedurale de către procuror, respectiv, scoaterea de sub urmărire penală față de învinuita S.A.M.M. pentru săvârșirea infracțiunii de operațiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică în formă continuată, prev. de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.. și neînceperea urmăririi penale față de numitul R. Levent pentru săvârșirea infracțiunilor de acces fără drept în sisteme informatice în formă continuată, interceptarea fără drept de date informatice în formă continuată, efectuarea de operațiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică, în formă continuată, spălare a banilor în formă continuată, prev. de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În consecință, Curtea a reținut că prima instanță, în mod corect, a reținut că nu a fost învestită decât cu soluționarea cauzei privind pe inculpații R.E. și C.E., astfel că, nu se puteau face aprecieri în legătură cu celelalte persoane pentru care cercetările nu sunt finalizate și pentru care nu a fost sesizată ori față de care au fost adoptate alte soluții procedurale care pot fi contestate de persoanele interesate în condițiile impuse de dispozițiile art. 278 - 2781 C. proc. pen.

Pe fond, Curtea a constatat că mijloacele de probă administrate în cursul procesului au relevat elemente de fapt care au dovededit, fără putință de tăgadă, că apelantul inculpat a săvârșit infracțiunile pentru care a fost condamnat de prima instanță de fond.

Astfel, inculpatul R.E. acționând în baza aceleeași rezoluții infracționale, în perioada noiembrie 2007 - aprilie 2009, la diferite intervale de timp, cu scopul obținerii de date informatice, utilizate pentru efectuarea de plăți la POS, cu încălcarea măsurilor de securitate a accesat, fără drept, sistemele informatice prin care se realiza controlul terminalelor de plată cu cărți de credit instalate în punctele de vânzare ale companiilor farmaceutice americane B.P., B., F., B.P.P., K., T., C.D.S., C.T., F.D.P., S., V., F.P., H., M., H.P., Y., P., H.P., M.I., F., H.F.P., L.R.P.B., M., L.D.C., L., NC, M.D.P., J., L.A., M.T.G., L., N.J., M.D.S., B., K., P.C.P., C., K., T.M.S., M.N., W. și U.O., dispozitive a căror administrare era asigurată de la distanță prin aplicația L.M., și programul informatic „E.M. Soft"; prin aceeași modalitate a accesat fără drept mai multe sisteme informatice aparținând companiei B.I./ B.K.din Statele Unite ale Americii, care utilizau pachetul software ALOHA pentru procesarea plăților cu cărți de credit precum și contul de email XXX aparținând numitului R.H., director de operațiuni la compania B.I./ B.K.

în perioada susmenționată, la diferite intervale de timp și în executarea aceleiași rezoluții infracționale inculpatul R.E. a interceptat fără drept, transmisiile de date informatice între sistemele implicate în realizarea plăților cu cărți de credit ale mai multor companii americane enumerate mai sus, cu ajutorul aplicației informatice tip "K.", instalate de acesta fără drept pe sistemele informatice. în acest scop, inculpatul a deținut fără drept un program informatic tip "K.", pe care l-a adaptat și configurat pentru interceptarea unor transmisii de date informatice și a deținut fără drept date informatice de natura celor care permit accesul la un sistem informatic (baza de date compusă din nume de utilizatori și parole).în continuarea activităților infracționale, în aceaași perioadă de timp inculpatul a transmis și vândut neautorizat, în mod repetat, contra unor sume de bani (1.500 dolari S.U.A./ 100 buc. cărți de credit pe o tranzacție), prin poșta electronică sau alte mijloace de comunicare, unor complici - rezidenți S.U.A., date de identificare ale unor instrumente de plată electronică (cărți de credit), în posesia cărora a intrat prin accesul fără drept la sisteme informatice și interceptarea fără drept a unor transmisii de date informatice, în scopul efectuării de către complici a unor operațiuni de retragere de numerar, plata unor bunuri sau servicii.Pentru a ascunde provenineta banilor astfel obținuți, sumele au fost transferate către inculpat prin circuite financiare cu numerar de tip W.U., dar și cu unități de valoare de tip „webmoney" -create în scopul de a ascunde atât destinatarul și expeditorul-, încasarea numerarului fiind realizată prin interpuși. O parte din beneficiul ilicit obținut din activitatea infracțională și încasat prin intermediul circuitelor financiare menționate a fost folosit de inculpat pentru achiziționarea unor bunuri precum autoturismul marca B. (în valoare de aprox. 8.000 euro) și autoturismul marca I. (în valoare de aprox. 30.000 euro).

Analizând mijloacele de probă administrate, Curtea a constatat, contrar susținerilor inculpatului R.E. că nu poate fi admisă solicitarea acestuia de a fi achitat, motivat de faptul că nu ar fi autorul faptelor de care este acuzat, că aceste fapte nu există sau că nu ar fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina sa, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Potrivit dispozițiilor art. 42 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 161/2003 constituie infracțiune și este sancționată penal, accesul, fără drept, a unui sistem informatic, în scopul obținerii de date informatice, prin încălcarea măsurilor de securitate ale sistemului.

Pentru existența infracțiunii, fapta trebuie comisă fără drept și trebuie să fie îndreptată împotriva unui sistem informatic, așa cum este el definit de art. 35 alin. (1) lit. a) din lege. în cazul variantei agravante, este necesară îndeplinirea unei condiții legate de scopul săvârșirii infracțiunii, și anume, pentru obținerea de date informatice.

Prin date informatice se înțelege orice reprezentare a unor fapte, informajii sau concepte într-o formă care poate fi prelucrată printr-un sistem informatic. În această categorie se include și orice program informatic care poate determina realizarea unei funcții de către un sistem informatic. Fapta reprezintă o gravitate deosebită dacă a fost săvârșită prin încălcarea măsurilor de securitate.

Prin măsuri de securitate, se înțelege folosirea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate, cu ajutorul cărora accesul la un sistem informatic este restricționat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori. Prin acces se înțelege acțiunea de a programa, a executa un program, a intercepta, a instrui, a comunica, a depozita/ arhiva/ stoca, a recupera date din sau în oricare altă folosință a unei surse oferită de computere, incluzând date sau programe pentru computere, sisteme de computere, rețele de computere sau baze de date.

Legea precizează și sfera persoanelor care acționează fără drept, adică acele persoane care se află în una din următoarele situații: nu sunt autorizate în temeiul legii sau al unui contract, depășesc limitele autorizării, nu au permisiunea din partea persoanei fizice sau juridice competente potrivit legii să o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic, ori de a desfășura cercetări științifice sau de a efectua orice altă operațiune într-un sistem informatic.Susținerile inculpatului că ar fi fost invitat de un admnistrator de sistem al companiei E. să intre în sistemul informatic al companiei și, în consecință, nu a accesat fără drept un sistem informatic nu au putut fi primite de Curte, fiind infirmate de probatoriile administrate în cauză.

Astfel, verificările efectuate pentru determinarea punctelor de compromis ale sistemelor accesate au evidențiat faptul că în realizarea activității infracționale inițiale de acces neautorizat (care s-a produs în jurul datei de 8 noiembrie 2007), s-a profitat de modul de întreținere al sistemului de efectuarea a plăților cu cărți de credit precum și de faptul că activitatea de întreținere a sistemului de plată era realizată de la distanță, de către o firmă de specialitate (E.), prin intermediul aplicației L.M., fapt ce permis stabilirea unei conexiuni către internet neautorizate, precum și utilizarea adresei de e-mail xxx.

Relevante în acest sens, s-au apreciat a fi datele furnizate de fișierele de logare ale sistemelor informatice instalate la unele dintre companiile farmaceutice care utilizau carduri, respectiv, cele din farmaciile L. SUA și H. - cu adresele de server IP XXX și ZZZ - care au confirmat faptul că accesul neautorizat în sistemele informatice s-a realizat de la adresa de server IP XXX cu utilizator „Administrator" ce a fost identificat la adresa de e-mail xxx (filele 22-35 Voi 2 d.u.p.). Verificările au evidențiat faptul că după pătrunderea neautorizată în sistemele informatice cu drept de „administrator" a fost utilizată aplicația informatică „K." prin care se intercepta comunicarea informatică dintre terminalele de plată și sistemele informatice la care acestea erau conectate pentru procesarea plății efective, datele astfel obținute fiind retransmise automat către un server FPT xxx. Cu ajutorul aplicației K. au fost create astfel pe serverul xxx fișiere în format HTLM ce conțineau informații rezultate din tranzacții electronice cu cărți de credit la terminale de plată (POS), provenite de la farmaciile ale căror sisteme au fost compromise, cardurile compromise fiind emise de companiile D.C., V. și A.E. Datele stocate pe serverul FPT xxx au evindențiat faptul că acesta a fost creat și accesat de la adresa IP xxx furnizată de SC S.T. SRL, București, al cărui utilizator era inculpatul R.E. și fratele acestuia, R.L., și de la adresa de e-mail xxx.

Concludent sub acest aspect s-a apreciat a fi și rezultatul percheziție informatice efectuată asupra hard-disk-ul extern USB marca F. (mediul intern de stocare) aparținând inculpatului R.E., în log-urile generate automat de aplicația Yahoo Messenger, care a evidențitat faptul că, prin opțiunea "send file" au fost transmise de către utilizatorul „xxxxx" (aparținând inculpatului R.E.) către un alt utilizator, mai multe fișiere având extensia HTML (filele 280-289 Voi 3 d.u.p.).

Pentru adresa de e-mail xxx verificările efectuate au evidențiat că aceasta a mai fost accesată și de la o conexiune internet furnizată de R., la adresa din C., locul de domiciliu al inculpatul R.E. și fratele acestuia R.L. În ceea ce îl privește pe inculpatul R.E. verificările au mai identificat și adresele e-mail xxx și zzz, în log-urile acestei ultime adrese fiind identificate drept puncte de acces, cel de la domiciliul inculpatului din C. și IP furnizat de rețeaua U. în baza contractului înregistrat tot pe numele de R.E., cu locația în București.

Din cercetările efectuate a rezultat că cele două conturi de e-mail xxx și zzz (volumul 2 fila 100-115) utilizate de R.E. au fost accesate de la IP xxx (alocat de S.C Airbites SRL), IP xxx, xxxx, xxxxx, (alocate de SC U. SA la adresa din București, unde R.E. locuia fără forme legale), IP xxx (alocat de SC R. SA la adresa din București, situată la etajul superior adresei unde locuia R.E. la care inculpatul s-a conectat ilegal întrucât rețea wireless nu era protejată de o parolă) și IP xxx (alocat de SC V.R. SA). În suținerea vinovăției inculpatului R.E. și dovedirea modului în care accesat fără drept sistemele informatice cu scopul obținerii de date informatice s-a apreciat a fi și raportul de investigație judiciară întocmit la data de 13 iunie 2008 de C. (filelel66-220 Vol. 2 d.u.p.), din care a rezultat că firma E. - furnizor de soluții software de management care în ultima perioadă a susținut piața farmaceutică dezvoltând în acest sens M. Soft, un punct de vânzare touch screen POS bazat pe Windos și soluție de M.I., a fost ținta unui atac informatic ce a permis compromiterea dateleor de pe cardurile emise unora dintre clienți. Invetigațiile efectuate la acea dată au evidențiat faptul că mediul E. nu manipulează, stochează sau transmite date ale destinatarilor de carduri și nu există vreo dovadă ce indică o încălcare a siguranței de către acesta sau că mediul lor a fost direct implicat în compromiterea datelor comercianților, după cum se apreciază în raport, autorul malware-ului și a compromisurilor de date a deținătorilor de carduri a cîștigat acces la mediile victimelor prin L. însă s-a stabilit că niciun angajat E. nu a fost atras de un site phishing L.M., fapt ce a exlus astfel susținerea apelantului inculpat că ar fi avut o autorizare de acces în sistemul companiei.

Interpretarea dată de apelantul inculpat concluziilor raportului C. s-a reținut a fi una subiectivă care în opinia sa justifică soluția de achitare întemeiată pe dispzițiile art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., fiind contrazisă însă de faptele descrise la pg. 176 (traducerea raportului) din care rezultă că infecția malware a fost găsită ca fiind precedată de o sesiune de acces la distanță prin aplicația LogMeIn, de un utilizator necunoscut gestapo09(5)gmail.com, utilizator care din succesiunea verificărilor efectuate în faza de urmărire penală a fost identificat în persoana inculpatului R.E.. Totodată, din conținutul raportului a rezultat că, verificările efectuate nu au condus la identificarea altor moduri prin care să se fi realizat activitatea inițială de acces neautorizat în sistemele informatice compromise și nici la identificarea altor moduri prin care să se fi realizat interceptarea transmisiilor de date informatice, având drept țintă datele unor cărți de credit, activități care, să determine/ faciliteze/ sprijine în final, fraudarea cardurilor utilizate în punctele de compromis.

Rezultatul verificărilor efectuate s-a coroborat și cu declarațiile inculpatului R.E. care, deși a avut o atitudine nesinceră, în sensul că nu a recunoscut faptul că accesat fără drept sistemele informatice în scopul obținerii de date informatice a arătat că a accesat aceste sisteme dar în baza unei invitații date de către reprezentantul societății, or, investigațiile efectuate de către specialiștii C. au eliminat această posibilitate întrucât nu a putut fi identificat un astfel de protocol din partea angajaților E., după cum nici inculpatul nu a putut face dovada existenței unei astfel de invitații pentru a putea determina, în varianta susținută de inculpat, durata autorizației de acces, limitele accesului la datele informatice și scopul autorizării accesului, beneficiile obținute de părți în baza acestui protocol.

Verificarea conținutului datelor informatice interceptaea și stocate au dovedit vinovăția inculpatului R.E. și în activitatea de acces fără drept în sistemele informatice ale companiei americane B.I./ B.K.din S.U.A., precum și în contul de email xxx, aparținând numitului R.H., director de operațiuni la compania B.I.

Astfel, prin conexiunea efectuată la data de 22 ianuarie 2009 ora 01:06, inculpatul R.E. a accesat contul de email xxx, care conținea mai multe mesaje, printre care și corespondența aflată în contul de email R.H., directorul de operațiuni al companiei B.I./ B.K., 279 C.D.L., SC 29072. Printre informațiile transmise unui cetățean american, complice al inculpatului a fost identificată și linia de fișier iberqs.exe care face parte din pachetul software ALOHA (dezvoltat de către R.S.), utilizat pentru dispozitive de tip POS, la procesarea plăților cu cărți de credit.

În consecință, toate aceste mijloace de probă au dovedit fără putință de tăgadă împrejurarea că inculpatul R.E. a accesat fără drept sistemele informatice ale companiei E., B.I. și e-mail directorului de operațiuni al companiei B.I.

Referitor la apărările formulate de către inculpat în legătură cu infracțiunea prev. de art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind interceptarea, fără drept, a unei transmisii de date informatice care nu este publică și care este destinată unui sistem informatic, provine dintr-un asemenea sistem sau se efectuează în cadrul unui sistem informatic, Curtea a reținut că, elementul material al faptei constă într-o acțiune, mai precis, interceptarea unor transmisii de date sau de emisii electromagnetice și nu are relevanță dacă programele folosite de subiectul activ (care a pătruns în sistemul informatic fără drept) sunt accesibile sau nu pe internet oricărui utilizator al acestui serviciu, astfel cum s-a reținut în opinia exprimată de către expertul specialist în domeniu și de către inculpat în susținerea motive lor de apel.

Mai mult, Curtea a constatat că, din verificările efectuate a rezultat că inculpatul pentru a accesa fără drept sistemele informtice s-a folosit de fișierul executabil alg.exe (virus troian aplicație care interceptează date din sistemul infestat și încearcă să le transfere pe un cont de FTP - program care se autocopiază pe un calculator, fără știrea utilizatorului, infectând părți din sistemul de operare sau alte programe executabile) și xxx.exe (virus troian B. a aplicației R.A.T./ Troian, aplicație care se instalează singură pe sistemul infectat și este configurată să stabilească valori noi în regiștri, pentru a porni virusul după repomirea sistemului). De asemenea, rezultatul verificărilor efectuate a relevat faptul că înainte de instalarea aplicației de tip malware (emporos.exe - virus de tip B.R.A.T., RAT), în sistemele infectate ale companiei E. s-a stabilit o conexiune neautorizată de la distanță, prin intermediul aplicației L.M. de către utilizatorul xxx.com, cele mai frecvente fiind adresele IP xxx (furnizată de SC S.T. SRL) dar și adresa IP xxx furnizată de C.C.I. SA Panama.

Din analiza fișierelor xxx.exe, xxx.dll, xxx.dll și xxx.exe identificate în sistemele infectate, s-a concluzionat de către experții F.B.I. că reprezintă aplicații de interceptare a datelor informatice introduse de un utilizator cu ajutorul tastaturii, configurate să exporte aceste date, la distanță în format HTML, către un server FTP xxx.com cu numele de utilizator preci0us.0catch.com și parola x (filele 163-220 Voi.2 d.up.), constatare ce infirmă susținerile inculpatului și ale expertului specialist că ar putea fi vorba de o preluare în cascadă a controlului calculatoarelor fiind posibil ca însuși inculpatul să fi fost ținta unor asemenea atacuri.

Susținerile sale au fost infirmate și de rezultatul percheziției informatice pe hard disk extern USB marca F. (mediul intern de stocare) aparținând inculpatului care au relevat faptul că au fost identificate date informatice constând în nume de utilizatori, parole și coduri de acces care permit accesul la distanță într-un sistem informatic. Astfel, după luarea măsurii preventive față de inculpat au fost identificate în folder-ul inbox folosit de acesta peste 1.000 de mesaje, cele mai multe provenind din rularea unei aplicației informatice, tip "K." numită „A.K.", având ca expeditori 5 sisteme informatice infectate, respectiv: server A. IP xxx; server xxx IP xxx; server xxx IP xxx; server R. IP xxx care aparține B.P.; server R. IP xxx și server S. IP xxx care aparțin A.E. (filele 409-487 Voi. 3 d.u.p).

Potrivit dispozițiilor ar 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea deținerea, fără drept a unui dispozitiv, program informatic, parolă, cod de acces sau dată informatică dintre cele prevăzute la alin. (1), în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 42 - 45.

Susținerile inculpatului că nu există o dovadă concretă a deținerii unui program informatic tip K. fără drept în scopul săvârșirii vreuneia dintre infrcațiunile prev. de art. 42-45 din lege au fost infirmate de rezultatul percheziției informatice executată în hard-disk extern USB marca F. (mediul intern de stocare, filele 8-22 Voi. 10 d.u.p) aparținând inculpatului R.E., care a identificat un program informatic de tip "K." - aplicație informatică programată să intercepteze date din sistemele informatice pe care le infectează, pe ulterior le încarcă prin intermediul rețelei internet pe servere de tip FTP sau prin email- dar și de opinia expertulului propus de către inculpat care nu a contestat că programul informatic kelogger a fost descoperit pe suportul informatic al inculpatului, confirmând chiar și împrejurarea că acest program se vinde prin firma A.

Totodată, Curtea nu a putut reține nici apărarea apelantului că pe suportul informatic al acestuia nu a fost identificată partea executabilă a programului K. întrucât, verificările efectuate asupra hard disk extern USB marca F. (mediul intern de stocare) au identificat date informatice constând în nume de utilizatori, parole și coduri de acces care permit accesul la distanță într-un sistem informatic, un exemplu fiind fiind fișierul „C.l.xls", tip tabel (culoane/ rânduri), în care au fost identificate date aparținând unor companii farmaceutic B.P., B.P.P., C.D.S., F.D.P., F.D.P. – S.V.A., H.P., H.F.P., M.D.P., M.T.G., M.D.S., P.C.P., sau fișierul tip tabel C.D.xls în care au fost identificate date aparținând unor companii farmaceutic B.P.P., C.D.S., F.P., H.P., H.P., H.P., L.D.C., L.R.P., M.D.P., M.T.G., P.C.P. ale căror sisteme informatice sub aspectul întreținerii terminalelor pentru efectuare a plăților cu carduri, erau administrate de către compania E., elemente de securitate (nume de utilizatori si parole) folosite la accesarea de către persoanele autorizate a sistemelor informatice de la distanta (remote conections), prin internet folosind aplicația informatică L.M. PC A., V.P.N. - V.N.C.

De reținut au fost și concluziile raportului tehnico - științific din 13 mai 2009 întocmit de I.T.A. (filele 238-239 Voi. 2 d.u.p) care concluzionează că, fișerul emp.xxx indentificat la inculpat, este un fișier executabil al aplicațioei tip K., prin sistemul de operare al aplicației se creează un director Mersoft în care au fost înscrise automat 3 fișiere: xxx.exe, xxx.dll și xxx.ddl, cheia creată automat în registri sistemului fiind folosită pentru executarea programului xxx.exe, astfel programul deschide o conexiune TC. PEN./ IP pe portul 21 către serverul FTP xxx.com folosind username xxx.com și parla x, care aparțin inculpatului.

În sarcina inculpatului s-a reținut, în mod corect, de către instanța de fond și comiterea infracțiunii prev. de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, constând în aceea că în perioada noiembrie2009 - aprilie 2007 a transmis, în mod repetat, contra unor sume de bani, prin poștă electronică sau alte mijloace de comunicare, date de identificare ale unor instrumenete de plată electronică (craduri) unor persoane din S.U.A., în posesia cărora a intrat prin accesarea fără drept a unos sisteme informatice și intercepatrea fără drept a unor transmisii de date informatice cu scopul efectuării unor operațiuni de retagere de numerar, plata unor bunuri sau servicii.

Activitățile ilicite ale inculpatului R.E. de vânzare a datelor instrumentelor de plată electronică a fost dovedită fără echivoc de rezultatul percheziției informatice asupra disk-ul extern USB marca F. (mediul intern de stocare, filele 1-7, Voi. 10) care a evidențiat existența a 339.738 numere de carduri, din care 43.786 numere de card unice, de diferite tipuri V., M., D. și A.E.. în urma activității de comparare a celor 43.789 numere de card unice cu numerele de card compromise în timpul atacului informatic a rezultat că, din cele 2057 numere de card, identificate în fișierul "A.txt", 761 reprezintă numere de card unice, iar dintre acestea 754 de numere de card se regăsesc pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E.; în fișierul "xxx.txt", din cele 337 numere de card identificate 140 de numere de card sunt unice, iar dintre acestea 133 de numere de card se regăsesc pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E.;au fost identificate și 862 numere de card D., în fișierul "MCCCs.txfdin cele 2357 numere de carduri identificate, 912 reprezintă numere de card unice, iar dintre acestea 867 de numere de card se regăsesc pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E.;au mai fost identficate 11.601 numere de card M., dintre care 5.876 reprezintă numere card unice, iar dintre acestea 2.103 de numere de card se regăsesc pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E.

Relevanță sub aspect probator au prezentat și trancrierile interceptărilor de comunicări informatice din data de 15 decembrie 2008, cu utilizarea conexiunii din C. de la domiciliul părinților inculpatului R.E. care fac dovada cum inculpatul, utilizatorul numărului xxx și utilizatorul cu numărul xxx (folosit de o persoană neidentificată), se arata interesat de cumpărarea de numere de instrumente de plată electronică cu BIN-urile (601131 și 542978), iar persoana neidentificată afirmă că are 601131, iar prețul este 20 dolari S.U.A. per 1, și îl întreabă pe inculpat dacă dorește să facă o comandă, 300wmz – 15 bucăți de 601131; în continuarea dialogului inculpatul întreabă persoana neidentificată câte primește pentru 300 dolari S.U.A. La aceeași dată (15 decembrie 2008) în cadrul unei conversații on-line dintre inculpatul R.E. - utilizatorul numărului xxxxx și utilizatorul cu numărul zzzzz, inculpatul afirmă că poate face rost de instrumente de plată electronică având BIN- u l (BIN = număr de identificare al unităților bancare emitente de carduri) cu numărul xxx, care identifică instrumentele de plată electronică bancare emise de către compania D.C.

Confirmarea faptului că inculpatul a vândut datele de identificare a mijloacelor de plată electronică s-a reținut a fi și transcrierea convorbirii on-line din data de 16 decembrie 2008, purtată prin intermediul aplicației de mesagerie instant "AIM" între utilizatorul xxxxx (persoană neidentificată) și xxxxx, folosit de R.E., în care au fost transmise mai multe track-uri 2 (pista 2 ) a unor cărți de credit, o parte din acest carduri, respectiv, cele cu zzzzz, zzzzz, zzzzz, zzzzz, fiind identificate în urma efectuării percheziției informatice asupra sistemelor informatice ridicate cu ocazia percheziției domiciliare de la inculpatul R.E.

Probatoriul administrat în cauză și analizat de Curte în cele expuse anterior a infirmat susținerile inculpatului R. că datele transmise către terți nu erau valabile și folosirea acestora nu se putea realiza în nici un fel. Singura tranzacție în care datele comunicate de către inculpat nu au fost valide a fost cea realizată de acesta la începutul anului 2009, astfel cum a rezultat din înterceptarea convorbirii telefonice din data de 2 februarie 2009 în care inculpatul are o dicuție cu o persoană neidentificată: „Bărbat: Da, omule. Eh, da. Acestea, acestea ultimele pe care tocmai mi le-ai dat, nu sunt nici astea bune. R.E.: Ei bine, acum doua zile, tocmai ai spus ca erau bune. Bărbat: Acum spun, ca au venit înapoi refuzate, unii dintre ele spun ca nu sunt autorizate. R.E.: Nu știu frate. Când te-ai folosit de ele? Bărbat: In um, Home Depots. R.E.: Nu. Bărbat: Doamnelor. R.E.: Nu, am întrebat când, nu unde. Bărbat: Ieri, le-am folosi., și azi le-am folosit. R.E.: Oh. Niciuna dintre ele nu a funcționat? Asta e ceea ce ai spus? Bărbat: Am folosit numai cam 5 dintre ele pana în prezent. Si eu sunt aproape gata. Probabil mi-au mai rămas 10.

Curtea a mai reținut că din transcrierile convorbirilor on-line și a convorbirilor telefonice a rezultat că inculpatul urmărea prin intermediul complicilor dacă datele transmis erau reale dar și sumele ce erau extrase de pe cardurile ale căror date informatice le transmitea, relevante în acest sens fiind dialogurile purtate de inculpatul R. la 30 ianuarie 2009, la ora 22.26.44 o persoană pe nume C. din care a reieșit că acesta i-a trimis de mai multe ori sume de bani și că R.E. i-a trimis "dump-uri la scos", referindu-se la date ale unor instrumente de plată electronică (retragere de numerar de la ATM; conversația din data de 5 martie 2009, de la ora 01:05:24, R.E. aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx a purtat o convorbire în limba engleză cu un bărbat aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx pe care I-a întreabat dacă cardurile funcționaeză, interlocutorul confirmând că merg și va încerca să extragă sume de 400 dolari S.U.A. la o tranzație.

Împrejurarea că inculpatul vindea date informatice valide către terți a fost confirmtă și de faptul că în schimbul acestor date primea diferite sume de bani care erau ridicate de către inculptaul C.E. sau primite de inculpat în conturile indicate de acesta. Astfel, la data de 31 ianuarie 2009, la ora 16:39:01, inculpatul R.E. folosind numărul de utilizator xxxxx, a purtat o conversație on-line cu o persoană neidentificată care folosea numărul de utilizator 179873430, în care, cele două persoane vorbesc despre tranzacționarea unor date ce aparțin unor instrumente de plată electronică. Astfel, R.E. a afirmat că deține date ale unor carduri bancare emise de unități bancare din America Latina cu următoarele BlN-uri (Bank Identification Number) XXX=919, C., N.A. P.C.G./ P. și că prețul unei bucăți este de 15 - 20 dolari S.U.A. (depinzând de cantitate). Plata trebuie efectuată prin intermediul serviciului de transfer on-line în WMZ (WEBMONEY). Pentru a efectua transferul persoana trebuie să trimită un email pe adresa lui R.E., xxxxx, unde să scrie la subiectul mesajului numele de utilizator și BIN-urile datelor de identificare ale cardurilor bancare de care are nevoie.

Față de cele expuse, Curtea a apreciat ca neîntemeite criticile inculpatului privind lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de transmitere către terți contra unor sume de bani, prin poștă electronică sau alte mijloace de comunicare, unor persoane din S.U.A., date de identificare ale unor instrumente de plată electronică (carduri).

Criticile formulate de inculpat au vizat și greșita condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 23 din Legea nr. 652/2002 întrucât, în opinia sa, nu sunt întrunite nici elementele constitutive ale infracțiunii de spălare a banilor argumentat de faptul că banii obținuți provin din activități licite.

Fără a mai relua argumentele expuse la analizarea infracțiunii de transmitere de date de identificare ale unor instrumente de plată electronice, Curtea a reținut că din ansamblul probator analizat a rezultat că în schimbul datelor informatice comunicate unor complici din SUA, inculpatul obținea diferite sume de bani pe care Ie-a transferat în conturi care nu puteau fi urmărite, procedând în același fel și cu sumele obținute din extragerile efectuate de complici de pe cardurile compromise.

Potrivit dispozițiilor art. 23 lit. a) constituie infracțiunea de spălare a banilor schimbarea sau transferul de bunuri, în scopul ascunderii originii lor infracționale sau cel al sustragerii persoanei care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile de la aplicarea legii penale.

S-a constatat că pentru existența infracțiunii, din punctul de vedere al laturii obiective, se cer a fi îndeplinite două condiții, și anume: să existe o activitate de schimbare sau transfer de valori prin săvârșirea unei infrcatiuni și proveniența baunurilor să fie rezultatul săvârșirii unei infrcatiuni.

în cauză, s-a reținut că cele două elemente sunt îndeplinite, probele administrate dovedind fără dubiu împrejuarea că sumele de bani provenite din vânzarea de date unor date informatice și cele obținute din activitățile ilegale de extragere în numerar au fost transferate de inculpat în conturi care îi aparțineau și care erau deschise în Panama, SUA, fie au fost ridicate prin intermediar-inculpatul C.E. în cazul transferului W.U. - sau prin efectuarea de transfer tip webmoney. Tot în scopul ascunderii provenienței ilicite a sumelor dobândite inculpatul a folosit o parte din bani pentru achiziționarea unor bunuri (2 autoturisme).

Procedând în acest fel, a rezultat că din punct de vedere al laturii subiective este îndeplinită cerința legală, și anume intenția în a ascunde proveniența și existența banilor, intenție care nu poate fi decât directă și care, în cazul inculpatului R. s-a apreciat a fi evidentă.

Astfel, între tranzacțiile W.U. identificate în perioada transmiterii de date informatice s-au regăsit printre altele două transferuri expediate de K.D. pe numele inculpatului R.E. (14 decembrie 2008, 500 dolari S.U.A. și 1.000 dolari S.U.A.) și alte două transferuri (26 decembrie 2008 – 1.000 dolari S.U.A., 13 ianuarie 2009 – 1.500 dolari S.U.A. expediate pe numele inculpatului C.E. (volumul 14). La data de 16 decembrie 2008, la ora 00:53, R.E. folosind numele de utilizator „bastardvm" poartă o conversație on-line cu E.C., nume de utilizator „s.g." în care îi spune că și-a înmatriculat autoturismul cu numărul 98-RRR și de asemenea, că a început să meargă "treaba", că i-a dat unul o comandă care valorează 3.800.

Toate aceste activități precum și împrejurarea că în mai multe rânduri a ridicat sume de bani pentru inculpatul R. au fost confirmate chiar de către inculpatul C.E. în declarațiile date în faza de urmărire penală și a cercetării judecătorești, aceasta primind pentru serviciile făcute inculpatului diferite sume de bani despre care a declartat că nu cunoștea că provin din fapte ilicite(filele 175-176 d.i. și filele 153-171 Voi. 1 d.u.p).

Apărarea inculpatului C.E. a fost înlăturată de prima instanță întrucât dacă, inițial, era posibil ca acesta să nu cunoască proveniența banilor considerând că își ajută un prieten, relația de pritenie dintre cei doi inculpați fiind confirmată chiar de inculpați și martorii audiați în cauză, ulterior, prin continuarea activităților argumentul invocat nu avea o justificare legală decât aceea de a obține unle avantaje materiale. Mai mult, Curtea a reținut că din interceptările comunicațiilor dintre cei doi inculpați a rezultat că R. îi cere lui C. să deschidă un cont în Ungaria pentru a putea transfera banii către ruși, referindu-se la tranzacțiile W. În același sens, a fost și conversație on-line din data de 16 decembrie 2008, ora 05:49, în care utilizatorul cu numărul xxxxx (folosit de o persoană neidentificată) și utilizatorul cu numărul xxxxx (folosit de R.E.), în care inculpatul îi trimite datele unei persoane din Constanța, respectiv ale inculpatului E.C. pentru a primi un transfer monetar prin intermediul serviciului W.U., precum și numărul de telefon 004xxxxx (număr utilizat de către R.E.), unde poate fi contactat.De reținut a fost și conversația de la ora 05:32, în care inculpatul R.E. folosind numărul de utilizator xxxxx poartă o conversație oniine cu o persoană care folosește numele de utilizator "jpablos1975", (J.P., New York), prilej cu care inculpatul îl întreabă pe interlocutor despre valabilitatea contului de debit deschis de cetățeanul american în numele lui. Din discuția celor doi a rezultat faptul că R.E. trebuie să primească anumite sume de bani transmise din SUA de la complcii acestuia, în cursul cercetărilor fiind identificate pe numele lui R. mai multe sume de bani, prin W.U., de la J.P., respectiv, la data de 07 martie 2009 - 300 dolari S.U.A.; la data de 22 mai 2008 - 500 dolari S.U.A.; la data de 24 martie 2008 - 500 dolari S.U.A.; la data de 12 februarie 2008 - 500 dolari S.U.A.; la data de 03 februarie 2008 - 500 dolari S.U.A.; la adta de 30 ianuarie 2008 - 500 dolari S.U.A.; la data de 18 ianuarie 2008 - 999,99 dolari S.U.A. și la data de 05 ianuarie 2008 - 999,99 dolari S.U.A.

Faptul că inculpatul R. a încercat să excludă orice implicare a sa în primirea sumelor de bani obținute din vânzarea datelor informatice a fost confirmată și de conversația din data de 08 ianuarie 2009, în care R.E. (de la postul telefonic xxxxx), îi contactează pe C.E. (aflat la postul telefonic cu numărul x), și îi trasmite acestuia din urmă că are de "muncă", urmând să scoată de la Banca Romexterra anumite sume de bani. La data de 09 ianuarie 2009, în cadrul altei conversații R.E. (de la postul telefonic xxxxx), îl contactează pe C.E. (aflat la postul telefonic cu numărul x) pe care îl înștiințează că a primit un e-mail cu un transfer „de 1.000". Relevant a fost și faptul că la data de 13 ianuarie 2009, inculpatul R.E. a accesat adresa personală de e-mail xxxxx, a dat o căutare în conținutul acesteia după numărul 2396972451,reprezentând un M. (număr de control pentru transfer de bani), fiind identificate 3 mesaje e-mail ce conțin datele unui transfer monetar W.U. trimis de la adresa de email xxx.com cu următoarele date de identificare M. xxx suma dolari S.U.A. 500 expeditor S.B. adresa New York. Persoana care a trimis suma de bani i-a cerut în schimb lui R.E. datele de identificare ale unor instrumente de plată electronică emise de compania A.E.

Tot în cursul lunii ianuarie 2009 inculpatul R.E. a primit pe adresa personală de email xxxxx un mesaj de poștă electronică trimis de darkel spellman"de pe adresa acestuia de email xxx.com, ce conținea datele unui transfer monetar prin serviciul W.U., și anume: "692-670-3584, K.D., dolari S.U.A. 1.500, Brooklyn NY", suma fiind ridicată inculpatul C.E. de la unul din oficiile băncii B.; un alt mesaj de poștă electronică trimis de D.J. folosind adresa de email xxxxx, ce conținea datele unor transferuri monetare prin serviciul W.U., respectiv a sumelor de 920 dolari S.U.A. și 480 dolari S.U.A.

În realizarea activității de spălare a banilor inculpatul R.E. a folosit un sistem anonim de încasare a banilor - sistemul de transferuri financiare on-line WM disponibil oricărui utilizator, indiferent de țară, care dispunea de o conexiune la Internet, care utiliza unitățile monetare de tip VZM. Alimentarea conturilor cu monedă virtuală se făcea prin intermediul unor intermediari, denumiți generic "exchangeri", unul dintre cei mai cunoscuți fiind T.S.COM.cu activitatea în Rusia, un "exchanger" offshore de încredere în rândul utilizatorilor acestor sisteme virtuale de transfer bani.

Deși, inculpatul a negat împrejurarea că a obținut sumele de bani din activități ilicite, din înregitrarea convorbirii on-line din data 23 februarie 2009 dintre inculpat și învinuita S.M., prietena inculpatului, care utiliza numărul XXXXX, acesta îi explică învinuitei cum să se conecteze în contul său de W.M., pentru a face tranzacții online prin intermediul site-ului xxx.com. Ulterior, inculpatul i-a cerut prietenei sale să transfere banii utilizând datele transmise anterior prin SMS și anume "J.F. din Miami, SUA", numărul M. "x", "receiver name: V.Z., Moscow, Rusia".

Sub aspect probator Curtea a mai reținut și convorbirile on-line dintre inculpat și o persoană neidentificată din SUA la nr. de telefon xxx, în care inculpatul îi cere sprijinul în colectarea sumelor trimise pentru el contra unui comision întrucât au apărut probleme la W.U. și că trebuie să plătească "săgețile" cu 20% din sume; dintre inculpatul R. și inculpatul C.E. căruia R. îi cere să deschidă un cont bancar în Ungaria, întrucât nu mai are încredere în transferurile W.U. și că nu vrea să mai apară țara România, comunicându-i că următoarele transferuri urmau să fie făcute de de americani la ruși, iar aceștia să îi trimită direct carduri să scoată banii direct de pe acestea.

Deși, inculpatul a avut o atitudine nesinceră în legătură cu primirea unor sume de bani proveniți din activități ilicite, probatoriile admnistrate au dovedit vinovăția sa în comiterea infracțiunii de spălare a banilor. Astfel, apărările formulate de acesta cu privire la împrejurări pe care nu Ie-a putut proba, cum ar fi primirea acestor sume drept cadou sau pentru activitățile desfășurate privind schimbul valutar ori serviciile informatice oferite pentru utilizatorii unor site-uri sau câștiguri provenind din pariuri ori jocuri de noroc nu au putut fi primite de Curte, fiind înlăturate.

Faptul că inculpatul R.E. obținea diferite sume de bani din activități ilicite era cunoscut de fratele acestuia R.L. și mama inculpatului R.S. Astfel, la data de 25 ianuarie 2009 07:38, inculpatul îi spune mamei sale că a stat toată noaptea, până la 5 dimineața și că „mi-a intrat și negrii mei pe net", iar într-o altă convorbire din data de 24 februarie 2009, acesta îi comunică mamei că că nu îi merge internetul de la U., și că se va duce iar la C. să ia modemul de Z. De asemenea, R. îi spune mamei sale că trebuie să primească bani în contul de pe NET, că nu mai vor "ăștia" să ridice banii, că acum îi primește în Rusia.

În același sens, este și discuția telefonică purtată la data de 03 septembrie 2009 de fratele inculpatului R.L. cu mama sa, care se plânge lui L. că E. a continuat să fure bani și nu se mai oprește sub motivația că își ajută tatăl, dar sumele date de acesta pentru tatăl său sunt mici de 1.000 dolari S.U.A., 100 sau 200 dolari S.U.A. iar restul banilor îi rămân acestuia „doar Alah știe ce face.".

Faptul că inculpatul R. a încercat să ascundă provenința banilor obținuți din actiuviățile ilegale a fost dovedit și de împrejurarea că în cursul anului 2008 inculpatul a achiziționat două autoturisme marca B. în valoare de cea.8.000 euro, pe care la data de 29 martie 2009 l-a înstrăinat către mama sa R.Ș. pentru suma de 9.000 dolari S.U.A. întrucât, după accidentul de circulație în care a fost implicat autoturismul nu mai prezenta siguranță pentru inculpat, precum și un autoturism marca I achiziționat de inculpat în cursul anului 2008 cu suma de 20.000 euro.

Susținerile inculpatului că aceste bunuri au fost achiziționate cu banii părinților au fost infirmate de concluziile raportului de constatare tehnico-științifică care a stabilit că veniturile realizate de familia R. provin în activitățile desfășurate de R.L. care a declarat/ realizat venituri nete în valoare de 338.758 RON și R.Ș. a declarat/ realizat venituri nete în valoare de 283.664 RON. Potrivit declarațiilor de venit a rezultat că în cursul anului 2008 familia R.L. și R.Ș. a achiziționat un apartament în București, cu plata în numerar în valoare de 100.000 euro, echivalentul a 373.760 RON (3.737.600.000 lei vechi, volumul 15 fila 107-108) și două autoturisme. Or, astfel cum se putut observa numai cheltuielile ocazionate de achiziționarea acestor bunuri depășesc veniturile realizate de familia R., fără alte costuri necesarea întreținerii acestr imobile, taxelor școlare și a mijloacelor de subzistență.

Verificările efectuate au relevat faptul că potrivit formularelor de încasare numerar a transferurilor înregistrate pe numele inculpaților R.E. și C.E., inculpatul C.E. a încasat în cursul anului 2007 suma de 15.082 dolari S.U.A., în cursul anului 2008 suma de 14.030 dolari S.U.A., iar în cursul anului 2009 suma de 18.807 dolari S.U.A., un total de 47.919 dolari S.U.A. (sume de bani primite de acesta în legătură cu activitatea inculpatului R.E. - volumul 14) iar inculpatul R.E. a încasat în cursul anului 2007 suma de 5.903 dolari S.U.A., în cursul anului 2008 suma de 104.770,79 dolari S.U.A., iar în cursul anului 2009 suma de 27.039,64 dolari S.U.A., suma totală fiind de 137.713, 43 dolari S.U.A.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, Curtea a constatat că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a principiilor de bază care guvernează răspunderea civilă a inculpaților și i-a obligat pe aceștia, în solidar, la înlăturarea consecințelor dăunătoare ale faptelor lor ilicite, în scopul recuperării prejudiciului cauzat părților civile D.F.S. LLC (D. Card) și A.E.E.L., luând act, totodată, că partea vătămată B.I./ B.K. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Probatoriile administrate în cauză au infirmat susținerile inculpatului că prejudiciul acordat părților civile nu a fost dovedit ori că nu există vreo legătură de cauzalitate între activitatea infracțională a inculpaților, după cum nu s-ar fi făcut nici dovada că prejudiciile cauzate persoanelor fizice beneficiarii cardurilor au fost acoperite de către părțile civile.

Companiile americane D.F.S. LLC (D. Card) și A.E.E.L. sunt furnizori independenți de servicii de card de credit și emitente a unei importante părți din cardurile compromise prin activitățile ilicite ale inculpatului R.E., astfel cum s-a reținut de Curte în cadrul analizei conținutului constitutiv al infracțiunilor reținute în sarcina acestuia, prin urmare reluarea argumentelor privind dovedirea vinovăției inculpatului și a raportului de cauzalitate dintre faptele acestuia și prejudiciul cauzat s-a apreciat că nu ar mai fi justificată.

În ceea ce privește, stabilirea cuantumului prejudiciului cauzat părții civile D.C., Curtea a reținut că, deși inculpatul a susținut că instanța de fond a acordat părții civile atât cât a cerut, din actele și lucrările dosarului a rezultat că aceasta s-a constituit parte civilă cu suma de aprox.800.000 dolari S.U.A. (filele 16-35 Voi. 2 d.u.p.) iar instanța, în urma analizei documentelelor justificative depuse de partea civilă la data constituirii de parte civilă dar și în faza de cercetare penală, a acordat companiei despăgubiri în sumă de 798 020,72 dolari S.U.A.

Pierderile financiare datorate utilizării frauduloase a cardurilor emise de compania A.E., ale căror date de identificare au fost interceptate din aceleași sisteme informatice compromise, au fost estimate de parte civilă la suma de 256.109,52 dolari S.U.A., din care pierderi directe în valoare de 171.427,82 dolari S.U.A. (volumul 2 fila 139-142), însă instanța având în vedere documntele depuse de parte civilă a reținut ca valoare certă a prejudiciului suma de 171.427,82 dolari S.U.A., la care i-a și obligat pe inculpați în,solidar.

Curtea, a reținut că efectuarea unei expertize financiare în cauză pentru a identifica părțile civile și a stabili valoarea certă a prejudiciului nu este justificată în condițiile în care furnizorii de carduri au identificat atât cardurile compromise cât și cuantumul sumelor extrase fără drept prin compromiterea acestor carduri.

Faptul că părțile civile nu au făcut dovada că au restituit sumele persoanelor fizice beneficiari ai cardurilor emise de cele două companii americane, s-a reținut că nu are relevanță în ceea ce privește existența prejudiciului creat de inculpați celor două companii, modalitatea în care companiile emitente de carduri vor despăgubi titularii de card reprezintând o chestiune subsidiară reparării pagubei și are în vedere obligațiile contractuale stabilite între emitent și benficiar.

Criticile formulate de inculpat privind obligarea sa la acoperirea unui prejudiciu mai mare decât valoarea tranzacțiilor efectuate de către acesta s-a apreciat că nu sunt întemeiate. Astfel cum a rezultat din verificarea formularelor de încasare numerar a transferurilor înregistrate pe numele inculpaților R.E. și C.E., în cursul anului 2007 inculpatul R. a încasat suma de 5.903 dolari S.U.A., în cursul anului 2008 suma de 104.770,79 dolari S.U.A., iar în cursul anului 2009 suma de 27.039,64 dolari S.U.A., în total 137.713, 43 dolari S.U.A., însă această împrejurare nu exclude vinovăția sa în comiterea faptelor și crearea prejudiciului stabilit de instanță pe baza documnetelor prezentate de către părțile civile, având în vederea modul de operare identic prin accesarea fără drept a sistemelor informatice și obținerea de date informatice, date identificate în fișierele găsite în sistemele informatice ale inculpatului.

Criticile formulate de inculpat privind greșita menținere de către instanța de fond a măsurii sechestrului asigurător asupra sumelor găsite și ridicate de la domiciliul părinților inculpatului, în sensul că, se impunea indisponibilizarea numai a bunurilor inculpatului, or, din probatoriile administrare a rezultat că inculpatul a locuit încă din timpul liceului în București iar, ulterior, cu prietena sa S.M. în București, la adresa din str. B.V., astfel că trebuiau restituite aceste sume soților R. așa cum s-au restituit și bijuteriile de familie.

Potrivit dispozițiilor art. 163 alin. (2) C. proc. pen. măsurile asigurătorii în vederea reparaării pagubei se pot lua asupra bunurilor inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente până la concurența valorii probabile a pagubei.

Împrejuarea că sumele de bani asupra cărora s-a instituit măsura sechestrului asigurător au fost găsite în locuința părinților inculpatului R. din Constanța unde acesta nu mai locuiește efectiv, nu poate conduce la concluzia că luarea măsurii asigurătorii s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale în materie având în vedere împrejurarea că există dovezi că aceste sume provin din activitățile ilicite ale inculpatului.

Susținerile inculpatului că veniturile părinților erau mari și justificau existența acestor sume de bani care erau destinate pentru a rezolva problemele de sănătate ale tatălui său nu au putut fi primite de Curte, fiind infirmate de contuziile raportului de constatare tehnico-științiflcă și declarația de impunere pe anii 2008 - 2009 de la Admnistrația financiară a mun. Constanța (filele 1-14, voi. 15 d.u.p) dată de soții R.L. Astfel, în perioada menționată R.L. a declarat că a realizat venituri nete în valoare de 338.758 RON și R.Ș. a declarat că a realizat venituri nete în valoare de 283.664 RON. De asemenea, din declarațiile fiscale anuale a rezultat în cursul anului 2008, familia R.L. și R.Ș. a achiziționat un apartament în București, cu plata în numerar în valoare de 100.000 euro, echivalentul a 373.760 RON și două autoturisme, unul în valoare de 3.000 euro care afost revândut de inculpat mamie sale cu suma de 9.000 euro și un alt autoturism Infiniți în valoare de 30.000 euro. Or, numai cheltuiele ocazionate de achiziționarea acestor bunuri depășeau veniturile realizate de familia R. în perioda menționată, astfel că susținerile inculpatului nu au avut o justificare reală, concluziile raportului de expertiză extrajudiciară întocmit în cauză de expertul contabil Ș.N. și depus de inculpat nefiind relevant sub aspcet probator.

Totdată, din declarațiile martorilor N.V. și D.G.E. (filele 142-143) propuși de către inculpat și audiați de instanța de apel la termenul din data de 25 ianuarie 2010 a rezultat că era cunoscut faptul că R.L. era bolnav și strângea bani pentru o eventuală intervenție chirurgicală în străinătate, însă niciunul dintre martori nu a putut confirma de unde proveneau acești bani și nici veniturile obținute de soții R.

Mai mult, Curtea a reținut că din transcrierile convorbirilor telefonice dintre inculpat și mama sa și dintre fratele inculpatului, R.L. și mama sa, a rezultat că membrii familiei cunoșteau despre activitățile ilicite desfășurate de inculpat, mama acestuia confirmând în cadrul unui dialog purtat cu Levent că primea sume din ce în ce mai mici de la inculpat, de câte 1.000, 100 sau 200 dolari.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor principale, Curtea a apreciat că pedepsele aplicate inculpaților de instanța de fond au fost corect individualizate, ținând seama de toate criteriile generale prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen.

Astfel, atunci când aplică pedeapsa, instanța de judecată trebuie să țină seama atât de elementele ce țin de materialitatea faptei în sine, cât și de datele referitoare la persoana inculpaților, numai examinate împreună aceste aspecte putând conduce la stabilirea în concret a periculozității sociale a celui pe care pedeapsa este chemată să-l reeduce. Sub acest aspect, Curtea a constatat că elementele legate de fapte și de persoana inculpaților au fost corect valorificate de prima instanță în procesul de individualizare a sancțiunilor penale, în acord și cu referatul de evaluare psihologică întocmit în cauză de Societatea Profesională de Psihologie din Constanța pentru inculpatul C. (129-130 Voi. I d.i.) și declarațiile martorilor și actele depuse în circumstanțiere de către inculpați, existența acestora justificând aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile săvârșite, instanța de fond dând relevanță circumstanțelor atentuante legale instituite de dipsozițiile art. 74 lit. a) și art. 74 alin. (2) C. pen.

Totodată, s-a apreciat că nu trebuie omisă nici atitudinea procesuală a inculpaților, care au încercat să denatureze adevărul și să inducă în eroare organele judiciare, astfel că în timpul percheziției informatice efectuate asupra sistemelor informatice aparținând inculpatului R.L. acesta a aruncat pe geamul de la imobilul unde locuia laptop-ul, fapt ce nu a mai permis organelor de cercetare să recupereze datele informatice stocate, iar pe parcursul procesului penal inculpatul R.L. a încercat să inducă instanței ideea că avea suficienți bani pentru a-și achiziționa cele două autoturisme, iar banii transferați de acesta și ridicați prin interpuși - inc. C.E. - provin din activități licite, însă ea trebuie analizată având în vedere criterii precum vârsta inculpaților, lipsa de experiență transpusă în imaturitatea aprecierii valorilor sociale, folosindu-se de cunoștiintele informatice dobândite pentru a-și dovedi valoarea în societate și în cercul cunoscuților dar și faptul că se află la primul contact cu legea penală .în aprecierea periculozității sociale sporite a inculpaților s-a apeciat că trebuie avută în vedere și modalitatea de concepere și executare a activității infracționale de către aceștia, inculpatul R.E. folosindu-se de cunoștiintele informatice dobândite, a accesat fără drept, cu scopul obținerii de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică, utilizate de mai multe companii farmaceutice americane pentru efectuarea de plăți la POS dispozitive a căror administrare era asigurată de la distanță prin aplicația L.M., și programul informatic „E.M. Soft" și cu încălcarea măsurilor de securitate, a vândut datele instrumentelor de plată electronică interceptate, către diferite persoane (rezidenți în Statele Unite ale Americii), care le-au utilizat fraudulos, prin achiziționarea de bunuri sau servicii sau prin efectuarea de retrageri de numerar de la bancomate, iar pentru a ascunde proveniența bunurilor a dispus transferul, în mod repetat, cu privire la diferite sume de bani, prin circuite financiare cu numerar de tip W.U., dar și cu unități de valoare de tip „webmoney".

Pentru toate aceste considerente, Curtea a apreciat că pedepsele principale aplicate inculpaților atât sub aspectul cuantumului cât și sub aspectul modalității de executare, respectiv, pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare pentru inculpatul R.E. în regim de executare și pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare pentru inculpatul C.E. cu suspendarea executării sub supraveghere corespund tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., acestea reflectând atât gravitatea faptelor cât și datele ce caracterizează persoana inculpaților, fiind apte să asigure atingerea scopului educativ preventiv prevăzut de art. 52 C. pen.în consecință, având în vedere toate considerentele anterior expuse, Curtea a apreciat că nu poate fi reținută critica apelantului inculpat privind greșita sa condamnare, neexistând în cauză temeiuri de achitare, conform art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) și d) C. proc. pen., astfel cum s-a solicitat în cadrul motivelor de apel.

În temeiul art. 383 rap la art. 350 C.p.p. a menținut starea de arest preventiv a inculpatului R.E. În temeiul art. 383 alin. (2) C. proc. pen. a dedus durata stării de arest preventiv a inculpatului R.E. de la 9 aprilie 2009 la zi.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., l-a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recursuri inculpatul R.E. precum și intervenienții persoane interesate R.S. și R.L., criticând decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 3859 pct. 9, 10, 14, 17, 171 și 18 C. proc. pen., arătând în esență că inculpatului i-a fost grav încălcat dreptul la apărare prin greșita apreciere a probatoriilor atât de instanța de fond, cât și de către cea de apel, solicitând în principal achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) rap la art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru infracțiunile prev.de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003, art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003; achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) rap la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracțiunile prev.de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 și art. 23 din Legea nr. 656/2002 - cu privire la latura civilă a cauzei a arătat că nici prejudiciul și nici cuantumul acestuia nu a fost dovedit cu probe, între producerea acestuia și fapte neexistând legătură de cauzalitate. în opinia recurentului inculpat apare de neconceput obligarea sa la plata către părțile civile a unei sumei mai mari de bani ecât cea efectiv primită, în cauză nefăcându-se dovada până la acest moment că respectivele sume de bani au fost primite cu alt titlu decât cel de recompensă pentru servicii IT prestate pe internet.- greșita menținere a măsurii sechestrului asigurător asupra sumelor de bani găsite și ridicate de la domiciliul numiților R.L. și R.Ș. (părinții inculpatului), întrucât aceste bunuri aparțin altor persoane decât inculpatul.A mai arătat că, hotărârea este nelegală și netemeinică, întrucât pentru stabilirea cuantumului prejudiciului, nu a fost administrat probatoriul; prejudiciul nu a fost demonstrat și nici nu s-a stabilit legătura de cauzalitate între producerea acestuia în patrimoniul persoanelor vătămate, considerând că se impune determinarea cuantumului prejudiciului, astfel cum s-a reglementat prin modificările legislației penale odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010. Cu privire la măsurile asigurătorii a arătat că în mod greșit a fost interpretată convorbirea mamei inculpatului, astfel că în mod greșit a fost menținută măsură sechestrului asigurător asupra sumelor de bani găsite și ridicate de la domiciliul părinților inculpatului.

Examinând hotărârile atacate prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 3859 pct. 9, 10, 14, 17, 171 și 18 C. proc. pen. C. proc. pen., cât și din oficiu, Înalta Curte, constată că recursul inculpatului este fondat iar recursurile intervenienților persoane interesate R.S. și R.L. sunt inadmisibile, pentru considerentele ce vor urma.

Înalta Curte, apreciază că pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, astfel încât din analiza coroborată a probelor să poată fi reținută cu certitudine vinovăția sau nevinovăția inculpatului R.E. pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, este necesar ca instanța de apel să suplimenteze probatoriul administrat în cauză, impunându-se efectuarea unui raport de expertiză tehnică de specialitate IT, pentru a stabili modalitatea și mecanismele prin care au fost accesate sistemele informatice ale companiei E., fiind imperios necesare cunoștiințele unui specialist în domeniu. Înalta Curte apreciază că, în raport de ansamblul probator administrat în cauză până la acest moment, concluziile raportului de constatare tehnico - științifică și opinia unui specialist în domeniul informatic, respectiv, a profesorului universitar Ș.S. propus chiar de către inculpat, nu sunt în măsură să fundamenteze convingerea fermă a instanței în legătură cu modul în care au fost accesate sistemele informatice, mijloacele probatorii existente la dosar neoferind judecătorului suficiente informații tehnice de specialitate în acest sens, informații care urmează a fi valorificate în analizarea și stabilirea împrejurărilor concrete ale comiterii faptelor.

Înalta Curte, apreciază că expertiza tehnică de specialitate IT este o probă concludentă pertinentă și utilă cauzei, care poate să fundamenteze aprecierile instanței în legătură cu modul în care s-au accesat sistemele informatice și stocat datele informatice care au permis compromiterea cardurilor emise de companiile americane, concluziile aceasteia urmând a se corobora cu raportul existent la dosarul cauzei întocmit de compania C. SUA și cu raportul de constatare întocmit de Institutul de Tehnologii Avansate București precum și cu rezultatul perchezițiilor informatice asupra sistemelor informatice aparținând inculpatului, întrucât doar acestea nu au fost suficiente pentru a forma convingerea fermă a instanței de judecată.

Cu privire la recursurile declarate de intervenientele persoane interesate, Înalta Curte, le va respinge ca inadmisibile, având în vedere că acestea nu au formulat apel împotriva sentinței penale pronunțată de Tribunalul București în primă instanță, iar decizia din apel nu a schimbat cu nimic hotărârea instanței fondului, pretențiile civile ale acestora urmând a fi valorificate într-un alt cadru procesual.

Față de aceste considerente, în baza art. 38515 pct 2 lit. c) C. proc. pen., se va admite recursul declarat de inculpatul R.E. împotriva Deciziei penale nr. 41/ A din 2 februarie 2011 a Curții de Apel București, secția ll-a penală.

Se va casa decizia recurată și se va trimite cauza spre rejudecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. - și inculpatul R.E., aceleiași instanțe, respectiv Curtea de Apel București.

Se va menține starea de arest a inculpatului R.E., aprecindu-se că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri subuzistă, impunându-se menținerea stării de arest a acestuia în continuare.

Se vor respinge ca inadmisibile recursurile declarate de intervenienții persoane interesate R.S. și R.L. împotriva aceleiași decizii.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de inculpat vor rămâne în sarcina statului iar suma de 100 lei, reprezentând onorariul parțial apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

Vor fi obligați intervenienții persoane interesate R.S. și R.L. la plata sumelor de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpatul R.E. împotriva Deciziei penale nr. 41/ A din 2 februarie 2011 a Curții de Apel București, secția ll-a penală.

Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. și inculpatul R.E., aceleiași instanțe, respectiv Curtea de Apel București.

Menține starea de arest a inculpatului R.E.

Respinge ca inadmisibile recursurile declarate de intervenienții persoane interesate R.S. și R.L. împotriva aceleiași decizii.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de inculpat rămân în sarcina statului iar suma de 100 lei, reprezentând onorariul parțial apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

Obligă intervenientii persoane interesate R.S. și R.L. la plata sumelor de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 9 iunie 2011.