Validity of signature-free electronic tax enforcement titles under O.M.F.P. 1364/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 80/ F din 14 aprilie 2010, Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate a prevederilor art. 1 pct. 3 din O.M.F.P. nr. 1364/2007 și a anexelor nr. 2 și 3 din același ordin, invocată de SC S.U. SA Brașov în legătură cu somația de plată nr. 8/35/1/2009/2734/ din 20 iunie 2009 și titlu executoriu nr. 3032 din 29 iunie 2009, emise de pârâta A.F.P.C.M. Brașov din cadrul D.G.F.P. Brașov.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că art. 1 din ordinul atacat prevede că actele administrative emise prin intermediul mijloacelor informatice, în procesul de colectare a creanțelor fiscale, sunt valabile pentru semnătură și ștampila organului emitent, îndeplinind cerințele legale aplicabile actelor administrative.

În același articol se enumeră, la pct. 2 titlul executoriu precum și somația.

Instanța de fond a mai reținut că în C. proc. fisc., art. 43 alin. (3) și (4) este prevăzut faptul că actele administrative fiscale emise în format informatic sunt valabile și fără semnătura și ștampila organului emitent, dacă îndeplinesc cerințele legale în materie. Coroborând cele două categorii de norme juridice menționate rezultă că ordinul atacat nr. 1364/2007 a fost emis în aplicarea acestor dispoziții legale cuprinse O.G. nr. 92/2003.

Concluzionând, instanța de fond reține că atât titlul executoriu, cât și somația, urmează regimul juridic al actelor fiscale pe baza cărora sunt emise, deci inclusiv regimul privind modalitățile de comunicare în vederea colectării creanțelor fiscale prevăzute de O.M.F. nr. 1364/2007, atacat pe cale de excepție de nelegalitate în cauza de față.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 1 februarie 2010, Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de recuzare a domnului judecător S.G.B., SC S.U. SA în dosarul de față, pe considerentul că în speță nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 27 pct. 7 C. proc. civ., deoarece domnul judecător investit cu soluționarea cauzei, nu și-a spus părerea cu privire la pricina ce se judecă.

Împotriva sentinței nr. 80/ F din 14 aprilie 2010 ca și a încheierii din 1 februarie 2010 ale Curții de Apel Brașov a formulat recurs SC S.U. SA, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.

Motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 5, 8 și 9 C. proc. civ., invocându-se greșita aplicare a legii atât în ceea ce privește solicită respingerea cererii de recuzare pronunțată la data de 1 februarie 2010 cât și împotriva soluției de respingere a excepției de nelegalitate a dispozițiilor art. 1 pct. 2 și 3 din O.M.F.P. nr. 1364/2007 și anexelor 2 și 3 din acest act normativ și interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății.

În ceea ce privește încheierea din 1 februarie 2010 se arată că în mod greșit a fost respinsă cererea de recuzare, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 27 pct. 7 C. proc. civ., în condițiile în care judecătorul investit și-a spus părerea cu privire la excepția de nelegalitate într-un alt dosar respectiv dosarul nr. 1271/64/2008 al Curții de Apel Brașov.

În ceea ce privește sentința atacată se arată că în principal este lovită de nulitate fiind pronunțată de un judecător incompatibil fiind îndeplinite dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., iar în ceea ce privește soluția pe fond privind respingerea excepției de nelegalitate se arată că este nelegală și netemeinică.

Aceasta deoarece dispozițiile contestate pe calea excepției de nelegalitate sunt nelegale deoarece adaugă la lege, somația și titlul executoriu nefiind acte administrative în înțelesul Codului de procedură fiscală nefiind prevăzute expres în cuprinsul art. 85 – art. 88 din O.G. nr. 92/2003.

Se arată că somația și titlul executoriu sunt forme de executare și au un regim juridic diferit ele putând fi contestate numai pe calea contestației la executare, la judecătorie, în timp ce actul administrativ fiscal poate fi atacat atât pe cale administrativă conform art. 205 C. proc. fisc., cât și în baza Legii nr. 554/2004.

La dosar intimata A.F.P.C.M. Brașov a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta - reclamantă a depus note ședință având caracter de concluzii scrise la dosar.

Analizând recursul declarat în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază, ca nefundat, în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 5, 8 și 9 C. proc. civ., atât în ceea ce privește încheierea din 1 februarie 2010 cât și în ceea ce privește soluția de respingere a excepției de nelegalitate invocată.

Încheierea din 1 februarie 2010 prin care s-a respins cererea recurentei de recuperare a judecătorului care a soluționat excepția de nelegalitate invocată este legală nefiind îndeplinite condițiile motivului de recuzare prevăzut de art. 27 pct. 7 C. proc. civ. Față de judecătorul, într-o altă cauză a respins excepția de nelegalitate invocată în prezenta cauză nu reprezintă o antepronunțare în condițiile în care motivele de nelegalitate se verifică distinct pe fiecare dosar în parte în raport de probele administrate și de situația de fapt.

În ceea ce privește motivele de recurs invocate privind soluția de respingere a excepției de nelegalitate acestea nu sunt întemeiate.

În cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 5 și 8 C. proc. civ.

Instanța de fond nu a încălcat vreo formă de procedură prevăzută de sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., de natură a produce recurentei o vătămare, care nu pot fi înlăturate decât prin casarea hotărârii recurate.

Instanța de fond nu a interpretat greșit actul juridic dedus judecății. Prin sentința atacată instanța de fond a respins excepția de nelegalitate invocată, reținând că dispozițiile ordinului atacat sunt în concordanță cu prevederile Codului de procedură fiscală.

În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., sentința atacată este legală în mod corect a apreciat somația și titlul executoriu ca acte fiscale emise pe baza unor acte administrativ fiscale, prin care s-au stabilit, în prealabil obligațiile fiscale ale debitorului față de bugetul public. Iar aceste titluri executorii nu sunt simple acte de executare ci se confundă cu actul a cărui executare o impune, astfel încât atât titlul executoriu cât și somația urmează regimul juridic al actelor fiscale în baza cărora sunt emise, inclusiv regimul privind modalitățile de comunicare în vederea colectării creanțelor fiscale prevăzute de O.M.F.P. nr. 1364/2007, act emis având în vedere prevederile art. 43 alin. (3) și (4) din O.G. nr. 92/2003, prevederi care nu sunt încălcate.

Prin O.M.F.P. nr. 1364/2007, „privind emiterea prin intermediul mijloacelor informatice a unor acte administrative” a fost reglementată situația emiterii anumitor acte administrative prin intermediul mijloacelor informației în cadrul raporturilor de drept fiscal, pe care organele fiscale le au cu contribuabilii persoanele fizice și persoane juridice.

Acest ordin este emis în raport cu prevederile art. 43 alin. (3) și (4) din O.G. nr. 92/2003, republicată, care reglementează natura juridică a actului administrativ:

(3) „Actul administrativ fiscal emis în condițiile alin. (2) prin intermediul mijloacelor informatice este valabil și în cazul în care nu poartă semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, și ștampila organului emitent, dacă îndeplinește cerințele legale aplicabile în materie;

(4) Prin ordin al ministrului economiei și finanțelor se stabilesc categoriile de acte administrative care se emit în condițiile alin. (3).

Așa fiind, în mod corect, instanța de fond a constatat că dispozițiile ordinului atacat nu contravin și nu încalcă sub nicio, formă prevederile art. 43 din O.G. nr. 92/2003.

Practic titlul executoriu și somația, sunt formulare tipizate care corespund cerințelor legale, ele fiind aprobate prin ordin al ministrului finanțelor.

Susținerea recurentei potrivit căreia aceste acte sunt forme de executare și nu acte administrative este eronată, întrucât sunt emise de o autoritate publică, dar pentru că sunt emise în cadrul procedurii de executare silită, îmbracă această formă.

Față de cele expuse mai sus, Curtea, în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat, menținând ca legale și temeinice hotărârile pronunțate de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC S.U. SA Brașov împotriva sentinței civile nr. 80/ F din 14 aprilie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal precum și împotriva încheierii din 1 februarie 2010 a aceleiași instanțe, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2010.