Exclusion of an associate from an SRL for failure to pay capital contribution: irrelevance of contribution value under Art. 217 Law 31/1990

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanții SC G.A. SRL Bacău și B.A. au chemat în judecată pe pârâtul G.C., solicitând excluderea acestuia din societate și obligarea la cheltuieli de judecată.

Printr-o cerere reconvențională, pârâtul a solicitat să se constate aportul său exclusiv la dobândirea spațiului comercial și a mijloacelor fixe, nulitatea absolută a actului de învestire cu drepturi depline a asociatului și excluderea acestuia din societate.

Prin sentința civilă nr. 294 din 23 martie 2001, Tribunalul Bacău a respins acțiunea reclamantei SC G.A. SRL, a admis cererea reclamantului B.A., a dispus excluderea pârâtului din societate și a respins cererea reconvențională.

Instanța de fond a reținut, în esență, că adunările generale, care au stabilit desemnarea administratorului și majorarea capitalului social, urmare a modificării legislative, s-au desfășurat fără prezența asociatului străin, care, deși convocat, nu a participat, manifestându-și dorința de a se retrage, încă din anul 1998. Totodată, sumele trimise de asociatul străin au fost plătite reclamantului B.A., nu virate în contul societății, ca aport la capitalul social, așa încât acțiunea reconvențională, în constatare, tinde la realizarea dreptului ce nu a fost exercitat în timp util. De altfel, actele întocmite de asociatul român nu au încălcat dispozițiile imperative ale legii, iar dovada că acesta folosește în interes personal bunurile societății nu a fost făcută.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia civilă nr. 613 din 25 octombrie 2001, a admis cererea apelantului pârât, a schimbat în parte sentința, în sensul că a respins acțiunea reclamantului B.A., și a menținut restul dispozițiilor instanței de fond.

Instanța de apel a convenit că măsura excluderii apare ca o sancțiune aplicată asociatului care nu-și îndeplinește obligațiile sau săvârșește fapte potrivnice intereselor societății. Reaua-credință a asociatului la majorarea capitalului social, nu poate fi reținută în raport cu un cuantum modic al sumelor ce trebuiau virate și sumele plătite asociatului român.

Împotriva deciziei astfel pronunțate, reclamanții au declarat recurs, la data de 3 ianuarie 2002, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ. Astfel, greșita aplicare a dispozițiilor art. 217 lit. a) din Legea nr. 31/1990 a condus la soluția nelegală pronunțată de curtea de apel, după cum comportamentul asociatului străin a condus la acționarea societății în instanță de către C.C.I. Bacău pentru dizolvarea acesteia.

Pe de altă parte, motivarea contradictorie a instanței de apel, cu privire la sumele de bani trimise de asociatul străin, atrage netemeinicia hotărârii judecătorești atacate.

Recursul este fondat și va fi admis pentru motivele ce se vor expune:

Dispozițiile art. 217 din Legea nr. 31/1990 reglementează situațiile în care sancțiunea aplicată asociatului, ce nu-și îndeplinește obligațiile asumate ori săvârșește fapte contrare intereselor societății, este excluderea.

Necesitatea protejării societății comerciale și apărării intereselor celorlalți asociați este rațiunea pentru care măsura excluderii asociatului se impune uneori, chiar dacă el nu este culpabil.

Asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat, poate fi exclus din societate, la cererea oricărui asociat sau a societății (art. 218 din Legea nr. 31/1990). Indiferent de valoarea aportului la care au convenit asociații, aceasta este o condiție care dă dreptul de participare la activitatea socială. De aceea, este lipsit de importanță dacă aportul asociaților este modic sau nu, iar legea a stabilit sancțiunea excluderii în cazul în care capitalul subscris nu a fost vărsat.

Printr-o interpretare care depășește scopul pentru care legea a fost edictată, instanța de apel a ajuns la concluzia greșită a inaplicării normelor de drept, în raport cu valoarea minimă a obligației de îndeplinit.

Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., Curtea va admite recursul SC G.A. SRL și al asociatului B.A., va modifica decizia nr. 613 din 25 octombrie 2001, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, și va respinge apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 294 din 23 martie 2001, pronunțată de Tribunalul Bacău.

În considerarea culpei procesuale a intimatului pârât și a dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., va obliga partea căzută în pretenții, la cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamanții SC G.A. SRL Bacău și B.A. împotriva deciziei nr. 613 din 25 octombrie 2001 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și contencios administrativ, pe care o modifică și respinge apelul pârâtului C.G. împotriva sentinței nr. 294 din 23 martie 2001 a Tribunalului Bacău.

Obligă intimatul pârât la 5.153.000 lei cheltuieli de judecată către recurentă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 18 aprilie 2003.