Recovery of attorney's fees in criminal proceedings upon proving litigation expenses via receipt
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania allowed the appeal, set aside the lower court’s judgment solely regarding the award of costs, and ordered the complainant to pay 1,000 lei in legal costs to the respondent, while maintaining the lower court’s dismissal of the criminal complaint. The dispute concerned a criminal complaint for intellectual forgery, use of a forged document, and false declarations arising from the registration of a land parcel in the land book, where the respondent, a prison inspector, was charged based on the use of a cadastral document and a sworn declaration regarding a surface area discrepancy. The court found no criminal intent or false documents, as the registration was based on valid civil judgments and an authentic notarial declaration of consent to the reduced area, and ruled that the respondent had proven their litigation expenses through a receipt and legal service contract, thereby satisfying the conditions for cost recovery under Article 193(6) of the Code of Criminal Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 lit. a) C. proc. pen, art. 38 C. proc. pen, art. 42 C. proc. pen, art. 292 C. pen, art. 289 C. pen, art. 278 C. proc. pen; Recovery of attorney's fees in criminal proceedings upon proving litigation expenses via receipt: The dispute concerned a criminal complaint for intellectual forgery, use of a forged document, and false declarations arising from the registration of a land parcel in the land book, where the respondent, a prison inspector, was charged based on the use of a cadastral document and a sworn declaration regarding a surface area discrepancy. The court found no criminal intent or false documents, as the registration was based on valid civil judgments and an authentic notarial declaration of consent to the reduced area, and ruled that the respondent had proven their litigation expenses through a receipt and legal service contract, thereby satisfying the conditions for cost recovery under Article 193(6) of the Code of Criminal Procedure.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural ground cited in the dispositive to allow the appeal, set aside the sentence, and rejudge the case on the specific issue of costs.
Substantive legal basis cited to justify the obligation to pay the 1000 lei in judicial costs, determining that the respondent had proven the expenses.
Full text
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
La data de 17 iulie 2009, petiționarul F.N. a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin cu o plângere penală îndreptată împotriva soților B.M. și B.N.P. și a ing. topo-cadastral M.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual, uz de fals și fals în declarații.
Prin ordonanța nr. 3050/P/2009 din 24 august 2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin s-a dispus declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova întrucât din verificările efectuate a rezultat faptul că făptuitorul B.M. are calitatea de inspector de penitenciare.
Potrivit plângerii și precizărilor făcute cu ocazia audierii la procuror, petiționarul F.N. a arătat că este nemulțumit de faptul că soții B. și-au intabulat dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren care se învecinează cu terenul concesionat de acesta de la Primăria Drobeta Turnu Severin și consideră că pentru înscrierea în cartea funciară, aceștia ar fi făcut declarații pe proprie răspundere, necorespunzătoare adevărului și s-ar fi folosit de acte false.
Din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă că prin sentința civilă nr. 6049 din 9 iunie 1994 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin a fost consfințită tranzacția intervenită între frații N.P. și N.N. pentru stingerea litigiului ce avea ca obiect partajarea bunurilor rămase de pe urma tatălui lor N.P. Potrivit acestei hotărâri judecătorești, N.N. a primit și suprafața de 1.100 m.p. teren extravilan cu vecinii R - apa topolnița, A - str. B., M.N. - F.A., M.Z. - S.E.
Prin contractul de vânzare-cumpărare din 25 martie 1998 a B.N.P. I.M., N.N. a vândut fiicei sale B.N.P. și soțului acesteia B.M. suprafața de 1.100 mp. atribuită prin hotărâre de partaj. La rândul lor, soții B. au vândut acest teren numitului R.C., iar prin sentința civilă nr. 397 din 1 februarie 2007 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, irevocabilă, s-a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare, vânzătorii redevenind proprietari.
La data de 27 august 2008, cu ocazia întocmirii documentației cadastrale de către numitul M.I. - persoană fizică autorizată - la măsurători s-a stabilit că terenul avea în realitate 803 mp. în loc de 1.100 mp. amplasamentul terenului și limitele acestuia fiind indicate de B.M.
Dată fiind diferența dintre suprafața înscrisă în acte și cea existentă efectiv pe teren, rezultată în urma măsurătorilor, pentru înscrierea în cartea funciară, soții B. au dat o declarație notarială, pe proprie răspundere, în care își exprimau acordul pentru înscrierea în cartea funciară a suprafeței de 803 mp. rezultată din măsurători, față de 1.100 mp. cât figura în acte.
În baza documentației cadastrale întocmită de M.I., a contractului de vânzare cumpărare din 25 martie 1998 - B.N.P. I.M., a sentinței civile nr. 397/2007 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin și a declarației autentice pe proprie răspundere dată de soții B., prin încheierea nr. 21197 din 26 noiembrie 2008 a O.C.P.I. Mehedinți a fost admisă cererea cu privire la imobilul teren intravilan înscris în cartea funciară a localității Drobeta Turnu Severin - proprietatea soților B.N.P. și B.M. și s-a înscris: drept de proprietate cu titlu de cumpărare, bun comun.
În legătură cu această înscriere în cartea funciară, F.N. a susținut că s-ar fi comis fapte de fals intelectual, uz de fals și fals în declarații, mai exact că documentația cadastrală nu ar corespunde adevărului și înscrierea în cartea funciară s-ar fi făcut pe baza unor acte false și a declarațiilor necorespunzătoare adevărului, făcute de soții B.
Prin ordonanța nr. 726/P/2009 din 28 octombrie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în baza art. 228 raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., art. 38 C. proc. pen. și art. 45 raportat la art. 42 C. proc. pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de B.M. - inspector de penitenciare Drobeta Turnu Severin, pentru infracțiunile prevăzute de art. 291 și art. 292 C. pen. și disjungerea cauzei și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin în vederea efectuării de cercetări penale față de B.N.P. pentru infracțiunile prevăzute de art. 291 și art. 292 C. pen. și față de ing. topo-cadastral M.I. pentru infracțiunea prevăzută de art. 289 C. pen.
La emiterea acestei ordonanțe, procurorul a avut în vedere că înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, cu titlu de cumpărare bun comun, nu s-a făcut pe baza vreunui act fals ci a actelor menționate în încheierea de admitere a cererii de înscriere în cartea funciară; documentația cadastrală întocmită de M.I. corespunde realității din teren, amplasamentul terenului fiind menționat în sentința civilă nr. 6049 din 9 iunie 1994 a Judecătoriei Drobeta Turnu Sverin, iar declarația pe proprie răspundere a soților B. nu cuprinde vreo mențiune necorespunzătoare. își exprimă doar acordul pentru înscrierea în cartea funciară.
Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere petiționarul în temeiul art. 278 C. proc. pen., iar prin ordonanța nr. 1911/II/2/2009 din 24 noiembrie 2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a respins plângerea ca neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor art. 2781 C. proc. pen., petițioanrul a formulat plângere pe rolul instanței.
La dosar a fost atașat Dosarul de urmărire penală nr. 726/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și s-au depus copii de pe adresele din 11 decembrie 2009 a Primăriei Drobeta Turnu Severin, adresa din 16 februarie 2010 a Primăriei Drobeta Turnu Severin, adresa din 28 iulie 2009 a Primăriei Simian, titlu de proprietate din 1 iulie 1994.
Prin sentința penală nr. 58 din 12 martie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petiționarul F.N. împotriva ordonanței nr. 726/P/2009 din 28 octombrie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, privind pe intimatul B.M. S-a menținut ordonanța atacată.
A fost obligat petiționarul la 20 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a respins cererea intimatului privind obligarea petiționarului la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 397 din 1 februarie 2007 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, irevocabilă, soții B. au redevenit proprietarii suprafeței de teren de 1.100 mp. potrivit contractului de vânzare-cumpărare din 25 martie 1999 a B.N.P. I.M., iar pe baza acesteia au intenționat să-și intabuleze dreptul de proprietate, apelând la numitul M.I. pentru întocmirea documentației cadastrale.
În urma efectuării măsurătorilor s-a constatat că în realitate exista doar suprafața de 803 m.p., astfel că prin încheierea din 10 noiembrie 2008 în Dosarul nr. 16280/CF al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mehedinți - B.C.P.I. Drobeta Turnu Severin s-au respins cererile de intabulare a dreptului de proprietate formulate de B.N.P. și B.M.
În motiovarea încheierii s-a arătat că în cazul în care suprafața de teren rezultată din măsurători este mai mică decât suprafața din actul de proprietate, înscrierea în cartea funciară se face pe baza unei declarații autentice a proprietarului privind acordul dininuării suprafeței din act.
Intimatul a dat declarație în fata notarului că este de acord cu înscrierea în cartea funciară a suprafeței de 803 mp. conform măsurătorilor, față de 1.100 m.p. cât este arătată în actul de proprietate.
Ca atare, Curtea a apreciat că intimatul B.M. nu a săvârșit nici o faptă de natură penală și a arătat că nu soluționează aspectele de natură civilă invocate de petiționar, acesta având la îndemână alte mijloace.
De asemnea s-a respins cererea intimatului privind obligarea petiționarului la plata cheltuielilor judiciare deoarece la dosar nu există dovezi în acest sens.
Împotriva hotărârii instanței de fond, a declarat recurs intimatul B.M., solicitând obligarea petiționarului la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 1000 lei, conform chitanței atașată la dosar.
Recursul intimatului este fondat.
Potrivit dispozițiilor art. 193 C. proc. pen. referitor la plata cheltuielilor judiciare făcute de părți, la alin. (6) se prevede că în ce privește restituirea cheltuielilor judiciare făcute de părți în cursul procesului penal, instanța stabilește obligația de restituire potrivit legii civile.
Deși, cu ocazia judecării cauzei la instanța de fond, intimatul B.M. a solicitat prin apărătorul său obligarea petiționarului la plata cheltuielilor judiciare, instanța a respins cererea cu motivarea că nu s-a făcut dovada acestora.
Examinând actele și lucrările dosarului, se constată că la dosarul instanței, la fila 25, a fost depusă chitanța nr. 33 din 11 martie 2010 emisă de Cabinetul de avocat M.I. din care rezultă că intimatul B.M. a achitat suma de 1000 lei reprezentând onorariul de avocat în Dosarul nr. 3300/54/2009.
În susținerea recursului, intimatul B.M. a depus la dosar copia chitanței de consemnare a onorariului de avocat, precum și contractul de asistență juridică nr. 46 din 11 martie 2010 în baza căruia a fost perceput și achitat onorariul în sumă de 1000 lei.
Așa fiind, Înalta Curte constată că intimatul a făcut dovada cheltuielilor judiciare solicitate, fiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 193 alin. (6) C. proc. pen.
În temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., se va admite recursul declarat de intimatul B.M., se va casa sentința penală atacată numai cu privire la omisiunea obligării petiționarului F.N. la plata cheltuielilor judiciare către intimat și rejudecând, va obliga petiționarul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de intimatul B.M. împotriva sentinței penale nr. 59 din 12 martie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.
Casează sentința penală atacată numai cu privire la omisiunea obligării petiționarului F.N. la plata cheltuielilor judiciare către intimat și rejudecând:
Obligă petiționarul F.N. la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către intimatul B.M.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 21 iunie 2010.