Jurisdiction for labor contraventions: place of work versus employer headquarters under O.G. 2/2001

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanțele cauzei. Soluțiile pronunțate de instanțele aflate în conflict.

Prin cererea adresată Judecătoriei Galați, la data de 9 iulie 2009, reclamanta SC M.A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul I.T.M. Galați, anularea procesului verbal de contravenție seria GL nr. 020444 din 24 iunie 2009.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin procesul verbal sus menționat a fost sancționată cu amendă contravențională în sumă de 3000 lei în baza art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003, reținându-se că la punctul de lucru al societății din Galați inspectorii I.T.M. au constatat că pentru două persoane nu au fost încheiate contracte de muncă.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 31 din O.G. nr. 2/2001.

1.1. Prin sentința civilă nr. 9328 din 30 octombrie 2009, Judecătoria Galați a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea, reținând că sediul angajatorului se află în localitatea Tulcea, acela fiind și locul săvârșirii contravenției, astfel că în cauză sunt incidente prevederile art. 32 din O.G. nr. 2/2001.

1.2. Învestită cu soluționarea plângerii contravenționale, prin sentința civilă nr. 1702 din 14 mai 2010, Judecătoria Tulcea, la rândul său, a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Galați.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că locul săvârșirii contravenției este locul unde aceasta se consumă, în speță, locul unde au fost primite la muncă persoane fără a avea contracte de muncă, iar nu locul unde se află sediul societății care nu și-a respectat obligația de a încheia contracte de muncă.

Astfel, punctul de lucru al societății la care au fost primite cele două persoane fără a avea contracte de muncă se află în municipiul Galați.

Totodată, această instanță a constatat existența unui conflict negativ de competență și a sesizat instanța competentă să soluționeze conflictul intervenit în soluționarea litigiului dedus judecății.

2. Stabilirea instanței competente.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20 alin. (1), art. 21 și 22 C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

Asupra conflictului de competență astfel apărut, Înalta Curte stabilește că în cauză soluționarea plângerii contravenționale formulată de petenta SC M.A. SRL, este de competența Judecătoriei Galați, în considerarea celor în continuare arătate.

La data de 24 iunie 2008 a fost încheiat procesul verbal de contravenție seria GL nr. 020444 prin care societatea petentă a fost sancționată cu amendă, în temeiul art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 (C. muncii), reținându-se că la punctul de lucru al societății din Galați, s-a constatat că două din persoanele ce desfășurau activitatea nu aveau încheiate contracte individuale de muncă.

Împrejurarea că sediul societății reclamante se află în Tulcea nu este de natură să atragă competența judecătoriei Tulcea, astfel cum a apreciat prima instanță investită cu soluționarea plângerii contravenționale de față.

În sensul art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, actualizată ce reprezintă normă legală incidentă, a cărei aplicabilitate este atrasă potrivit art. 276 alin. (3) C. muncii, plângerea formulată împotriva unui proces verbal de constatare a contravenției se trimite spre soluționare „judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția”.

Raportat la circumstanțele cauzei, față de prevederile art. 276 lit. e), coroborate cu cele ale art. 16 C. muncii, locul săvârșirii contravenției, constând „în primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă” îl reprezintă locul situării punctului de lucru al societății petiționare unde cele două persoane își desfășurau activitatea.

În mod evident acesta este „locul” la care s-a consumat efectiv contravenția reținută. Împrejurarea că persoanele depistate nu aveau încheiate contracte de muncă cu societatea, potrivit art. 276 lit. e) C. muncii, nu poate fi interpretată în sensul că un astfel de contract se încheie numai la sediul angajatorului, în condițiile în care prevederile Codului Muncii nu stipulează expres o astfel de obligație (art. 16 și următoarele C. muncii).

În fine, ca un argument suplimentar în aprecierea locului săvârșirii contravenției ca fiind la punctul de lucru la care au fost primite persoane fără a avea contracte de muncă, iar nu locul de la sediul societății care nu și-a respectat obligația de a încheia astfel de contracte, este de menționat că în cuprinsul procesului verbal de constatare al contravenției, organul constatator a reținut, la rândul său, judecătoria de la locul punctului de lucru al societății, ca fiind instanța de judecată competentă să soluționeze eventuale plângeri.

Față de cele arătate, Înalta Curte stabilește așadar că Judecătoria Galați este competentă să soluționeze plângerea contravențională de față, instanță căreia îi va fi înaintat dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC M.A. SRL Tulcea și pârâtul I.T.M. Galați în favoarea Judecătoriei Galați.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 iulie 2010.