Irrevocability of judicial stamp duty reexamination orders barring cassation appeal
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appeal as inadmissible, thereby upholding the Court of Appeal's in-house decision that maintained the plaintiff's obligation to pay the stamp duty. The dispute centered on a challenge to the method of establishing judicial stamp taxes for a request for cassation, where the plaintiff argued for exemption from the fee based on statutory provisions concerning exceptional appeals; the lower court had rejected the corresponding request for reexamination, reasoning that tax exemptions apply only to ordinary appeals and do not extend to extraordinary ones. Relying on Article 18(3) of Law No. 146/1997, the Supreme Court held that the in-house order resolving the reexamination of stamp duty assessments is irrevocable by law and not subject to appeal, thus declaring the appellate procedure inadmissible under the provisions of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, art. 11 din Legea nr. 146/1997, art. 18 din Legea nr. 146/1997, Articolul 377 alin. (2) C. proc. civ, art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997; Irrevocability of judicial stamp duty reexamination orders barring cassation appeal: În situațiile expres prevăzute de Legea nr. 146/1997, scutirea de taxă de timbru funcționează atât pentru judecata fondului, cât și pentru judecarea căilor de atac (art. 15 alin. 1). Un asemenea text nu poate fi, însă, interpretat decât restrictiv, în sensul că au fost avute în vedere doar căile ordinare de atac care permit reformarea hotărârilor pentru erori de judecată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Galați sub nr. 887 din 22 mai 2009, petentul L.G. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 384 din 13 martie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. 294/44/2009.
Pentru termenul de judecată din data de 11 iunie 2009, completul de judecată învestit cu soluționarea contestației, a pus în vedere contestatoarei să timbreze cererea cu 2,00 lei taxă judiciară de timbru și cu 0,15 lei timbru judiciar.
Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, petentul L.G. a formulat cerere de reexaminare învederând instanței că nu datorează taxa de timbru în virtutea dispozițiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997.
Prin încheierea de ședință din data de 6 octombrie 2009 pronunțată în dosarul nr. 939/44/2009, cererea de reexaminare a fost respinsă, ca nefondată, reținându-se următoarele considerente:
Înfăptuirea justiției este un serviciu public esențialmente plătit sub forma taxelor de timbru.
Așa fiind, gratuitatea accesului la serviciul instanțelor judecătorești constituie o excepție de la regulă și, prin urmare, este valabilă doar pentru situațiile limitativ prevăzute de lege, când legiuitorul a dorit să înlesnească accesul la justiție a unor categorii sociale defavorizate.
În situațiile expres prevăzute de Legea nr. 146/1997, scutirea de taxă de timbru funcționează atât pentru judecata fondului, cât și pentru judecarea căilor de atac (art. 15 alin. 1). Un asemenea text nu poate fi, însă, interpretat decât restrictiv, în sensul că au fost avute în vedere doar căile ordinare de atac care permit reformarea hotărârilor pentru erori de judecată.
Relevante în acest sens sunt dispozițiilor art. 18 din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru care statuează expres că: „cererile pentru exercitarea căilor ordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt supuse taxei judiciare de timbru, conform distincțiilor prevăzute la art. 11 din Legea nr. 146/1997.
Pentru exercitarea căilor extraordinare de atac, nu mai subzistă scutirea de la plata taxelor de timbru, fiind irelevant obiectul cererii introductive de instanță.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs L.G., criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Curtea, analizând în prealabil regularitatea recursului, constată că în raport cu dispozițiile art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, recursul este inadmisibil.
Potrivit acestor dispoziții „(1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de către instanța de judecata sau, după caz, de Ministerul Justiției.
- (2) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeasi instanța, în termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate.
- (3) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea parților, prin încheiere irevocabilă.”
Rezultă așadar că încheierea prin care instanța soluționează cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei de timbru este o hotărâre irevocabilă.
Articolul 377 alin. (2) C. proc. civ., enumeră hotărârile care intră în categoria hotărârilor irevocabile, la punctul 5 fiind menționate „orice alte hotărâri, care, potrivit legii nu mai pot fi atacate cu recurs.”
În cazul de față, încheierea atacată cu recurs este, potrivit art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 o hotărâre irevocabilă împotriva, acesteia nemaiputând fi formulată calea de atac a recursului.
În consecință, pentru considerentele mai sus enunțate se va respinge recursul declarat în cauză ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de L.G. împotriva încheierii pronunțate, la data de 6 octombrie 2009, în dosarul nr. 939/44/2009 al Curții de Apel Galați, secția de contencios administrative și fiscal ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 iunie 2010.