Territorial jurisdiction for commercial dividend claims under joint competence of place of obligation or payment.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Justice (High Court of Cassation and Justice) admitted the appellant's recusal, set aside the appellate decision that had transferred the case based on a territorial incompetence exception, and remanded the matter to the same appellate court for reexamination on the merits, thereby effectively reverting jurisdiction to the original competent forum. The dispute involved a commercial claim for payment of unpaid dividends and associated interest, where the lower appellate court had incorrectly transferred the case to a different district citing a territorial incompetence exception raised by the defendant. The decisive legal basis was the interpretation of Article 10(4) of the Code of Civil Procedure and Article 894(2) of the Commercial Code, which establish that in commercial matters, the plaintiff may choose between the court of the place where the obligation arose or the place of payment, determining that the initial tribunal was the legally competent instance for the first instance proceedings.
Legislator headnote
AI generatedTerritorial jurisdiction for commercial dividend claims under joint competence of place of obligation or payment: Potrivit dispozițiilor art.10 pct.4 Cod procedură civilă, cererile privitoare la obligațiile comerciale sunt de competența instanței locului unde a luat naștere obligația sau aceea a locului plății, și potrivit art.894 pct.2 Cod Comercial, în materie comercială acțiunile se pot intenta, la alegerea reclamantului la tribunalul locului unde obligativitatea a luat naștere sau unde se va executa.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 1 mai 2000, reclamanta S.I.F. TRANSILVANIA S.A. Brașov a chemat în judecată pe pârâta S.C.”P.” S.A. Poarta Albă pentru a fi obligată la plata sumei de 509.667.030 lei dividende actualizate și dobânzi, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr.843 din 11 iunie 2000 Tribunalul Brașov a admis în parte acțiunea reclamantei și a obligat pe pârâtă la plata sumei de 358.878.700 lei dividende pentru 1998, 124.096.538 lei indicele de inflație și 19.154.504 lei cheltuieli de judecată, respingând restul pretențiilor.
Curtea de Apel Brașov, prin decizia civilă nr.12 din 17 ianuarie 2001, a respins apelul reclamantei.
Prin decizia civilă nr.4579 din 28 iunie 2002 Curtea Supremă de Justiție - Secția Comercială a admis recursul reclamantei, a casat decizia de mai sus și a trimis cauza spre rejudecare.
După casare, Curtea de Apel Brașov a admis excepția de necompetență, a admis apelul reclamantei, a anulat sentința civilă nr.843 din 11 iunie 2000 Tribunalului Brașov și a trimis cauza pentru rejudecare în fond la Tribunalul Constanța, instanța competentă.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătorești, reclamanta a declarat recurs, solicitând, în esență, respingerea excepției de competență teritorială și trimiterea cauzei la Curtea de Apel Brașov pentru rejudecare.
Recursul reclamantei este întemeiat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit dispozițiilor art.10 pct.4 Cod procedură civilă, cererile privitoare la obligațiile comerciale sunt de competența instanței locului unde a luat naștere obligația sau aceea a locului plății, și potrivit art.894 pct.2 Cod Comercial, în materie comercială acțiunile se pot intenta, la alegerea reclamantului la tribunalul locului unde obligativitatea a luat naștere sau unde se va executa.
Având în vedere aceste dispoziții legale se constată că Tribunalul Brașov era instanța de fond legal sesizată de reclamant, situație în care prin hotărârea atacată a fost greșit soluționată problema competenței teritoriale în raport de art.15 cod procedură civilă.
În consecință, admite recursul reclamantei, casează decizia atacată și trimite cauza Curții de Apel Brașov pentru rejudecarea apelului reclamantei sub aspectul problemelor ce vizează fondul pricinii, în raport de indicațiile din decizia de casare inițială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamanta S.I.F. TRANSILVANIA S.A. Brașov.
Casează decizia nr.6 din 18 martie 2003 a Curții de Apel Brașov - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și trimite cauza spre rejudecare la aceiași isntanță de apel.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședința publică, astăzi 13 ianuarie 2004.