Reparation measures for expropriated property under Law 10/2001 and assignment of litigation costs based on procedural fault under Art. 274 of the Code of Civil Procedure
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the defendant municipality, upholding the lower courts' decisions that the plaintiff, as an heir, is entitled to reparation measures under Law 10/2001 for a property expropriated under Decree 11/1951, and ordered the defendant to pay the plaintiff 800 lei in court costs for the failed appeal. The dispute centered on the obligation to pay litigation costs, arising from the defendant’s earlier appeal against a first-instance judgment that had annulled its refusal to grant reparation measures (compensation or substitution) for the expropriated building and land, which was no longer available for in-natura restitution. The court relied on Article 274 of the Code of Civil Procedure, establishing that the party losing the lawsuit incurs procedural fault and must bear the litigation costs advanced by the successful party, regardless of new evidence submitted by the winner during the appeal phase.
Legislator headnote
AI generatedart. 274 C. proc. civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 274 alin. (1) C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Reparation measures for expropriated property under Law 10/2001 and assignment of litigation costs based on procedural fault under Art. 274 of the Code of Civil Procedure: Potrivit dispozițiilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 801 C din 26 octombrie 2009 Tribunalul Neamț a admis contestația formulată de reclamantul B.I. împotriva dispoziției nr. 598 din 17 februarie 2009 emisă de primarul Municipiului Piatra Neamț, a anulat această dispoziție, a constatat că reclamantul, ca moștenitor al defuncților B.B.T. și B.N. are calitate de persoană îndreptățită a beneficia de măsurile reparatorii în echivalent, prevăzute de art. 1 raportat la art. 10 din legea 10/2001, pentru imobilul din Piatra Neamț, compus din construcție veche în suprafață de 49 mp și teren aferent de 57 mp preluat prin Decretul nr. 11/1951 de la autorii reclamantului și a obligat pârâtul să emită o nouă dispoziție de acordare de măsuri reparatorii pentru imobilul menționat. A obligat pârâtul și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.500 lei.
În considerentele sentinței s-a reținut că prin dispoziția contestată a fost respinsă cererea de restituire a imobilului cu motivarea că nu s-au depus acte doveditoare din care să rezulte descrierea construcției revendicate și materialele din care a fost edificată, anul construirii și starea de întreținere la momentul preluării de către stat.
Întrucât construcția nu mai există în prezent, iar terenul este afectat de lucrări de interes public, respectiv căi de acces și spațiu verde, imobilul nu mai poate fi restituit în natură, astfel încât reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii constând în compensare cu alte bunuri sau despăgubiri în condițiile legii speciale.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul criticând-o doar cu privire la plata cheltuielilor de judecată.
Prin decizia civilă nr. 12 din 8 februarie 2010 Curtea de Apel Bacău a respins apelul reținând că reclamantul a depus în apel un set de înscrisuri noi, hotărâtoare în dezlegarea pricinii, situație care nu-l poate exonera pe pârât de plata cheltuielilor de judecată, pârâtul fiind în culpă procesuală conform art. 274 C. proc. civ.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs reclamantul, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., reiterând motivele de apel, respectiv greșita obligare la plata cheltuielilor de judecată.
Recursul nu este fondat.
Potrivit dispozițiilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Dispoziția legală menționată prevede o singură condiție pentru obligarea uneia dintre părțile litigante la plata cheltuielilor avansate de cealaltă parte pe parcursul desfășurării procesului, anume faptul ca aceasta să fi căzut în pretenții, adică să fi pierdut procesul.
Cu alte cuvinte, obligația de plată a cheltuielilor de judecată se fundamentează, în mod exclusiv, pe ideea de culpă procesuală care aparține acelei părți care a ocazionat, în mod nelegal, declanșarea unei proceduri judiciare, iar faptul pierderii procesului se dovedește cu însăși cuprinsul hotărârii judecătorești prin care acesta s-a finalizat.
În speță, pârâtul datorează cheltuielile de judecată tocmai pentru că este în culpă procesuală, odată ce a emis o dispoziție care a fost anulată de instanța de judecată și a obligat pe reclamant să avanseze, o anumită sumă de bani pentru corecta soluționare a cauzei, astfel că el are dreptul să o recupereze de la partea care a pierdut litigiul.
Tot în raport de dispozițiile art. 274 C. proc. civ. recurentul va fi obligat la plata sumei de 800 lei cheltuieli de judecată către intimat, ocazionate cu formularea recursului și dovedite cu chitanța depusă la fila dosarului.
Față de considerentele expuse, Curtea urmează a respinge recursul declarat în cauză, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul primarul Municipiului Piatra Neamț împotriva deciziei nr. 12 din 8 februarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția civilă, pentru cauze cu minori, de familie, conflicte de muncă și asigurări sociale.
Obligă recurentul la plata sumei de 800 lei cheltuieli de judecată aătre intimatul reclamant B.I.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2010.