Suspension of disciplinary administrative order rejected due to late filing violating five-day appeal deadline
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the administrative agency's appeal as time-barred, leaving in force the lower court's suspension of execution of the contested administrative order. The dispute centered on the suspension of an order modifying the composition of a disciplinary commission, which the claimant challenged to prevent imminent prejudice arising from the subsequent administrative investigation and disciplinary demotion. Although the agency argued that the appeal should be dismissed because the underlying order had already been annulled on the merits in a separate proceeding, the Supreme Court focused on procedural violations, noting that the agency filed its appeal on November 18, 2010, ten days after the judgment's communication on November 3, 2010. The Court applied the mandatory five-day appeal deadline under Article 14(4) of Law No. 554/2004, read in conjunction with Articles 101 and 102 of the Code of Civil Procedure, to declare the appeal tardy and reject it, citing the consequences of failing to exercise rights within the statutory period under Article 103(1) of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 77 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 188/1999, art. 103 alin. (1) C. proc. civ, art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, art. 102 C. proc. civ; Suspension of disciplinary administrative order rejected due to late filing violating five-day appeal deadline: S-a arătat că, în urma finalizării cercetării administrative, conducătorul C.N.P.A.S. a dispus prin ordinul nr. 1492 din 14 decembrie 2009 retrogradarea domnului G.D.R. din funcția publică, în conformitate cu prevederile art. 77 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 188/1999.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
Prin sentința nr. 1954 din 28 aprilie 2010 a Curții de Apel București a fost admisă acțiunea reclamantului R.G.D. formulată în contradictoriu cu Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale în sensul că a fost suspendată executarea Ordinului nr. 799/2009 emisă de pârât, până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin ordinul nr. 799 din 15 iulie 2009 emis de pârât s-a dispus modificarea privind componența Comisiei de disciplină din cadrul C.N.P.A.S.
In analiza cererii de suspendare, instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de dispozițiile legale, respectiv cazul bine justificat și un prejudiciu iminent care s-ar produce reclamantului, astfel încât a admis cererea formulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C.N.P.A.S., criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală.
Recurenta a arătat faptul că prin ordinul nr. 799 din 15 iulie 2009 a fost constituită Comisia de Disciplină în scopul analizării sesizării formulate de doamna D.D.P. la adresa domnului G.D.R., ce a format obiectul dosarului nr. 239 din 01 aprilie 2009.
S-a arătat că, în urma finalizării cercetării administrative, conducătorul C.N.P.A.S. a dispus prin ordinul nr. 1492 din 14 decembrie 2009 retrogradarea domnului G.D.R. din funcția publică, în conformitate cu prevederile art. 77 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 188/1999.
Recurenta a precizat că în mod greșit s-a dispus suspendarea executării ordinului nr. 799/2009, întrucât acest act administrativ nu mai produce efecte de la data finalizării cercetării administrative în dosarul nr. 239 din 01 aprilie 2009, respectiv la data emiterii ordinului nr. 1492/2009.
Recurentul a apreciat că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât a fost dată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii.
A arătat că pe fondul cauzei, acțiunea de anulare a actului administrativ atacat, a fost admisă, instanța anulând ordinul nr. 799/2009 prin sentința nr. 1623 din 2 aprilie 2010 a Curții de Apel București pronunțată în dosarul nr. 9009/2/2009, rezultând faptul că instanța nu mai putea să dispună acum suspendarea actului.
Înalta Curte de Casație și Justiție analizând actele dosarului a constatat faptul că recursul este tardiv, motiv pentru care recursul formulat va fi respins ca tardiv formulat pentru considerentele ce urmează.
În conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 103 alin. (1) C. proc. civ. neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul în care legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei
Analizând lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat faptul că sentința a fost comunicată recurentei la data de 3 noiembrie 2010, iar cererea de recurs a fost înregistrată la instanța de fond la data de 18 noiembrie 2010, cu depășirea termenului de 5 zile de la comunicare, prevăzut de dispozițiile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.
In aceste condiții, Înalta Curte va aplica sancțiunea procedurală determinată de neexercitarea dreptului în termenul defipt de lege.
Văzând dispozițiile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 raportate la art. 101 și art. 102 C. proc. civ., care prevăd termenul de 5 zile de la comunicare pentru recurs, precum și modalitatea de calcul a termenului, s-a constatat faptul că cererea de recurs a fost depusă cu nerespectarea dispozițiilor imperative ale legii.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va constata tardiv declarat recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale împotriva sentinței nr. 1954 din 28 aprilie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 februarie 2011.