Agricultural subsidy repayment quashed and remanded due to lack of appellate jurisdiction

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 386 din 23 noiembrie 2009, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Local al Comunei Cornea în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, și în consecință a dispus anularea Deciziei nr. 4744 din 11 martie 2009 emisă de pârâtă și a exonerat reclamantul de la plata sumei de 117.830,23 lei; a respins cererea de suspendare a executării deciziei atacate și a obligat pârâta la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în sumă de 1.785 lei.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut în esență următoarele:

Ca urmare a cererii de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață pentru anul 2007 depusă de reclamant la Centrul Județean Caraș-Severin s-a emis decizie prin care i-a fost acordată suma de 80.189,51 lei, iar ulterior, pârâta a procedat la verificarea condițiilor de eligibilitate prevăzute în O.U.G. nr. 125/2006, iar prin procesul-verbal de constatare din 2 februarie 2009 s-a reținut că reclamantul nu face dovada utilizării suprafeței declarate în sensul că nu a prezentat dovezi pentru activitatea agricolă proprie fiind încălcate dispozițiile O.U.G. nr. 125/2006.

Instanța a reținut faptul că acest proces-verbal constituie titlu de creanță conform art. 3 din O.U.G. nr. 79/2008, iar suma stabilită prin procesul-verbal contestat reprezintă un debit reținut în sarcina reclamantului, care deși are caracterul unei creanțe bugetare, nu se încadrează totuși în enumerarea limitativă cuprinsă la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 întrucât nu reprezintă un impozit, o taxă, o contribuție sau o datorie vamală.

În speță, reclamantul a făcut dovada că pe terenurile respective a desfășurat activitate agricolă proprie, astfel încât îndeplinește condițiile de eligibilitate prevăzute de lege, iar decizia atacată este nelegală și netemeinică, impunându-se anularea acesteia în conformitate cu dispozițiile art. 1, art. 8 și art. 18 din Legea nr. 554/2004.

Prin admiterea capătului de cerere privind anularea deciziei cererea de suspendare a rămas fără obiect, fiind respinsă în consecință.

Împotriva acestei hotărâri, pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Motivul de recurs se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare a legii și aprecierea eronată a situației de fapt.

Recurenta arată că decizia contestată nr. 4744 din 11 martie 2009 este legal emisă în raport de dispozițiile Ordinului nr. 704/2007, act normativ în vigoare la momentul formulării și semnării de către Consiliul Local Cornea a cererii de acordare a sprijinului pe suprafață pentru anul 2007.

Recurenta arată că cererea intimatului-reclamant nu îndeplinea condițiile speciale prevăzute de art. 6 alin. (1) din Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 704/2007 și condițiile de eligibilitate prevăzute la art. 7 din O.U.G. nr. 125/2006, deoarece reclamantul-intimat nu a făcut dovada utilizării suprafeței declarate și desfășurarea de activități agricole proprii.

În ședința publică din 12 mai 2010, Curtea, în baza art. 306 alin. (2) C. proc. civ., a pus în discuția părților motivul de recurs de ordine publică prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ., motiv de casare invocat de recurenta-pârâtă prin notele scrise depuse la dosar.

Curtea pe motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ. va aprecia pentru următoarele considerente că recursul este fondat, sentința atacată fiind pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, cu încălcarea competenței materiale a Tribunalului Caraș-Severin, în raport de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În raport de obiectul cauzei acțiunii de fond contestate decizia Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură nr. 4744 din 11 martie 2009 emisă în baza O.U.G. nr. 79/2003 care se stabilește în sarcina reclamantului-intimat obligația de restituire a sumei de 117.830,23 lei pe motivul utilizării necorespunzătoare a sumelor acordate din fonduri comunitare și în raport cu dispozițiile art. 3 alin. (2) și (6) din O.G. nr. 79/2003 prin care aceste sume reprezintă creanțe bugetare și sunt recuperate conform Codului de procedură fiscală, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în ceea ce privește competența.

Prezenta acțiune, în raport de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și de criteriul valoric în ceea ce privește creanța bugetară este de competența Tribunalului Caraș – Severin, secția de contencios administrativ și fiscal, și nu a Curții de Apel Timișoara, suma stabilită prin decizia Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură fiind sub 500.000 lei.

Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) și (6) C. proc. civ. va admite recursul și va casa sentința atacată trimițând cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Caraș – Severin, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură împotriva sentinței civile nr. 386 din 23 noiembrie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Caraș – Severin, secția de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 12 mai 2010.