Judicial enforcement under Law No. 554/2004 barred because the underlying administrative judgment was not yet final and unappealable.

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr.50 CC din 4 mai 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul A.E., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, prin care solicita executarea silită a sentinței pronunțate de aceeași instanță în dosarul nr. 4030/2/2009, în sensul obligării pârâtului să examineze cererea reclamantului de redobândire a cetățeniei române și să emită ordinul în regim de urgență, cu despăgubiri pentru întârziere.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004, procedura de executare reglementată de aceste prevederi legale aplicându-se numai dacă hotărârea judecătorească invocată a rămas irevocabilă iar obligația stabilită de instanță nu a fost executată în termenul fixat, ceea ce, în speță, nu s-a întâmplat.

Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs reclamantul, arătând, în esență, că instanța de fond ar fi trebuit să admită acțiunea, întrucât hotărârea a cărei executare o solicită prin aplicarea prevederilor art. 24 din Legea nr. 554/2004 este irevocabilă.

Examinând cauza și sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile invocate de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, soluția pronunțată de instanța de fond fiind temeinică și legală, pentru următoarele considerente.

Obiectul cererii de chemare în judecată, întemeiată pe dispozițiile art. 24 și art. 25 din Legea nr. 554/2004, îl constituie solicitarea reclamantului de a se dispune „executarea silită" a sentinței nr. 4252 din 2 decembrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 4030/2/2009, prin care a fost obligat pârâtul Ministerul Justiției să examineze într-un termen rezonabil cererea reclamantului de redobândire a cetățeniei române, și de a fi obligat pârâtul să emită ordinul în regim de urgență, cu despăgubiri pentru întârziere.

Așa cum a reținut și instanța de fond, la data soluționării acțiunii, sentința invocată de reclamant nu devenise irevocabilă, nefiind redactată și comunicată părților în vederea exercitării recursului în termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ.; așa cum rezultă din chiar conținutul cererii de recurs, nici la data formulării căii de atac hotărârea nu devenise irevocabilă.

Or, potrivit prevederilor art. 24 din Legea nr. 554/2004, pe care recurentul-reclamant le-a invocat drept temei juridic al cererii sale, „Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii" [alin. (1)] și numai „In cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere" [alin. (2)].

Rezultă din dispozițiile legale citate că, pentru aplicarea acestora, este necesar ca hotărârea a cărei executare se cere a fi îndeplinită sub sancțiunea despăgubirilor pentru întârziere să fie definitivă și irevocabilă.

Cum, în speță, această condiție nu este îndeplinită, pentru motivele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamantul A.E. împotriva sentinței nr. 50 CC din 4 mai 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 ianuarie 2011.