Military espionage and treason: negligence of superiors in securing state secrets where subordinates held valid access authorizations

Asupra cauzei penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nr. 58/D/P/2009 din 22 iunie 2009, au fost trimiși în judecată inculpații: Z.P.M., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii spionaj prevăzută de art. 159 raportat la art. 157 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 172 alin. (2) C. pen.; A.F., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete prevăzută de art. 157 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., F.M. și P.D., ambii pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în păstrarea secretului de stat prevăzută de art. 252 C. pen.

În actul de sesizare a instanței, s-a reținut - în esență - că, pe parcursul anilor 2001 - 2002, inculpatul Z.P.M., cetățean bulgar, a relationat cu cetățeanul român A.F., care avea funcția de subofițer în cadrul Ministerului Apărării.

Pe fondul relației create între cei doi, în perioada 2002 - 2008 au folosit (dezvoltat) un sistem clandestin, în baza căruia, inculpatul A.F. procura din rețelele informatice ale unității militare unde își desfășura activitatea, informații secrete de stat sau documente ori date care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta să pericliteze siguranța Statului român. Inculpatul A.F. le transmitea inculpatului Z.P.M., iar acesta din urmă le înmâna reprezentaților puterii străine Ucraina.

Situația de fapt a fost stabilită pe baza probelor administrate în cauză, respectiv: declarațiile inculpaților și ale martorilor, procese verbale întocmite de organele judiciare cu ocazia efectuării unor acte procedurale (percheziții domiciliare, transcrieri ale declarațiilor martorilor cu identitate protejată, valorificarea unor informații obținute în urma controalelor privind incidentul de securitate de natură infracțională,efectuate la nivelul Ministerului Apărării Naționale (voi.II - filele 86 -87; 100-101 și 107-108), proces verbal de certificare și redare în formă scrisă de înregistrări audio-video, proces verbal de sesizare din 26 februarie 2009 (vol.l filele 1-3), procese verbale de constatare din 26 februarie 2009, din 27 februarie 2009 și din 27 februarie 2009 (acesta din urmă privește flagrantul (voi.II, filele 90-99), planșe foto, note de redare a discuțiilor purtate de inculpații Z.P.M. și A.F.; adrese emanând de la locul de muncă al inculpaților, copii de pe documentele de studii și profesionale ale acestora; informări ale Ministerului Apărării Naționale, privind rezultatele controalelor efectuate în urma incidentului de securitate (filele 102-106); fișa postului șefului secției de comunicații și informatică din cadrul comandamentului D. 1 Infanterie (file 256-257) și a comandamentului centrului de comunicații și informatică din cadrul B. 45 comunicații și informativă (filele 258-262); copii ale unor înscrisuri găsite la perchezițiile efectuate la locuințele inculpaților Z.P.M. și A.F.; materiale olografe întocmite de Z.P.M. în perioada 2005-2008; rapoarte de constatare tehnico-științifică și anexe ale acestuia (traduceri autorizate ale unor documente găsite în format electronic în limba rusă (filele 7-384, voi.IV); fișiere cu informații din domeniul militar identificate în conținutul mediilor de stocare “A.” (filele 1-580, vol.V), “K.” (filele 1-36, vol.VI), CD-X. (filele 1-279, vol.VII), “S.” inscripționat “S.C.” (filele 1-254, vol.X), USB inscripționat „Medium" (vol.XI, partea I), „SAN DISK" ( vol.XI - partea a ll-a), hard-disk marca “M.” (filele 1-586, vol.VII), hard-disk marca “H.” (voi.IX, filele 1-98).

În etapa cercetării judecătorești au fost audiați în mod nemijlocit și în condiții de contradictorialitate inculpații Z.P.M., A.F., F.M. și P.D., care au consimțit să dea declarații în conformitate cu dispozițiile art. 322, teza a ll-a C. proc. pen., beneficiind de asistență juridică, în mod ales (filele 230-239, dosar fond).

De asemenea, au fost audiați martorii din acte: B.O., L.C., B.M.O., M.A., M,C., precum și martorii cu identitate protejată „G." și „V.".

În probațiune - în ședința publică din 30 martie 2010 - inculpații au cerut Curții să solicite relații de la ORNIS și de la U.M. XXX București (locul de muncă al inculpatului A.F.), referitoare la certificatul de acces al inculpatului A.F., la documente clasificate; de asemenea - la data de 22 aprilie 2010 - s-a emis adresă către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția militară, pentru a se comunica soluția adoptată cu privire la martorii audiați, precum și adresă către Ministerul Apărării Naționale, cu privire la informațiile aflate pe memory-stick “S.C.” și cu privire la declasificarea actului de constatare încheiat la data de 10 aprilie 2009, de către Comisia D. 1- Infanterie, act ce urmează a fi consultat de apărătorii inculpaților.

Au fost admise și administrate - la cererea inculpaților - proba testimonială și cu acte în circumstanțiere.

Prin sentința penală nr. 189 din 18 iunie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, s-au respins ca nefondate cererile privind schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpații Z.P.M. și A.F., cereri formulate de apărătorii acestora.

I. În baza dispozițiilor art. 157 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) raportat la art. 76 alin. (1), lit. a C. pen., a fost condamnat inculpatul A.F. (cetățean român, fiul lui M. și L., în prezent deținut în arestul I.G.P.R.- Direcția Cercetări Penale, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 2/UP/ din 28 februarie 2009, emis de Curtea de Apel București, secția a ll-a penală, în Dosarul nr. 1803/2/2009) la 12 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen., s-au aplicat inculpatului pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat acestui inculpat pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 67 alin. (1) și alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului A.F. pedeapsa complimentară a degradării militare.

În baza art. 88 din C. pen. s-a deds din pedeapsa aplicată prevenția, începând cu data de 28 februarie 2009 - la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului A.F.

În baza art. 118 lit. e) C. pen. s-a dispuns confiscarea specială, de la acest inculpat, a sumelor de: 315 RON și 1.270 euro, sume indisponibilizate prin Ordonanța de instituire a sechestrului judiciar din 02 martie 2009.

Il. În baza art. 159 raportat la art. 157, alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 172 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul Z.P.M., în prezent deținut în arestul I.G.P.R.- Direcția Cercetări Penale, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 3/ UP/ din 28 februarie 2009, emis de Curtea de Apel București, secția a ll-a penală, în Dosarul nr. 1803/2/2009), la 12 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen. s-au aplicat acestui inculpat pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată prevenția, începând cu data de 28 februarie 2009 - la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului Z. P.M.

În baza art. 118 lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea specială, de la acest inculpat, a sumelor de: 600 dolar S.U.A., 7400 euro, 2100 leva Bulgaria și 150,19 grivni Ucraina, precum și a sumelor de bani aflate în conturile bancare ale inculpatului Z.P.M., deschise la R. Bank S.A., respectiv: 10.827.148 (cont în euro) și 11.254.391 (cont în lei).

În baza art. 252 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1), lit. a) și c) raportat la art. 76 lit. e), teza penultimă C. pen. au fost condamnați inculpații F.M. la câte 5.000 RON amendă.

S-a atras atenția acestor doi inculpați asupra consecințelor prevăzute de art. 631 C. pen.

S-a dispus ca onorariul cuvenit interpretului de limbă bulgară, constând în contravaloarea a 5 ore prestate în instanță, să rămână în sarcina statului.

În baza art. 191, alin. (1) și (2), C. proc. pen. au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, a reținut instanța de fond că probele administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul cercetării judecătorești - în conformitate cu dispozițiile art. 62 C. proc. pen., art. 63 alin. (2) C. proc. pen., art. 4 și 287 din același cod, au fost legal administrate și concludente adevărului, fiind în concordanță cu situația de fapt reținută în rechizitoriu astfel:

- s-a arătat că urmare a unei sesizări clasificate, transmisă la data de 24 februarie 2009 de către S.R.I., materializată în procesul verbal din 26 februarie 2009 au fost declanșate cercetări față de inculpații A.F. - relativ la comiterea infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete și inculpatul Z.P.M. - relativ la comiterea infracțiunii de spionaj.

Astfel, inculpatul Z.P.M., specializat în operațiuni de tip „bussines intelligence" (activitate ce desemnează în argoul de specialitate obținerea clandestină de informații confidențiale - inclusiv a celor aflate în sfera „secret de stat" și vinderea lor către terțe puteri străine interesate) a reușit recrutarea și instruirea inculpatului A.F., de la care a obținut informații militare clasificate, în schimbul unor stimulente financiare.

Potrivit fișei matricole, transmisă de Ministerul Apărării Naționale, inculpatul A.F. a fost militar angajat pe bază de contract în perioada noiembrie 1990 - octombrie 1993 la U.M. XXX, iar începând cu luna octombrie 1995 și până în luna decembrie 2003 a fost militar angajat pe bază de contract al U.M. YYY.

La data de 01 decembrie 2003, a fost avansat la gradul de plutonier, cu funcția de comandant Centru Transmisiuni Speciale în cadrul R. 45 transmisiuni.

Cu ocazia reorganizării Regimentului, inculpatul a fost încadrat la 1 iulie 2006 în cadrul Batalionului 45 Comunicații și Informatică, iar la data de 15 noiembrie 2006 a fost numit în funcția de șef registratură al centrului de comunicații și informatică pe garnizoană din cadrul aceluiași batalion; potrivit adresei M.Ap.N din 27 februarie 2009, inculpatul A.F. a beneficiat, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 82/2002, de acces la informații clasificate „secret de stat", nivel „strict secret de importanță deosebită", ulterior, cu prilejul reevaluării, i-a fost acordat, prin autorizația nr. Dc 8951 din 06 octombrie 2006, acces la informații clasificate „secret de stat", nivel „secret".

Momentul inițial al întâlnirii și legării unei prietenii între cei doi, se situează în anii 1994-1995 când - potrivit declarației date de inculpatul Z.P.M., la data de 27 februarie 2009 - s-au împrietenit prin intermediul unui alt amic comun, cu care A.F. se deplasa în Bulgaria unde, în acea perioadă, locuia inculpatul Z.P.M.. Relațiile au fost apoi întrerupte datorită angajării inculpatului Z.P.M. într-o funcție oficială în Ambasada Bulgariei la București.

Din aceeași declarație a inculpatului Z.P.M. a rezultat că din perioada 2001 - 2002 era în relații de prietenie cu un reprezentant al Ucrainei la București care i-a spus că este interesat de informații militare pentru care plăteau 800-1000 de dolari SUA.

În vederea realizării de venituri suplimentare Z.P.M. a recurs la suportul lui A.F., cadru militar activ, iar în 2002, legăturile pre-existente s-au reluat, au fost dezvoltate și întreținute în plan infracțional.

Datorită interesului puterii străine Ucraina pentru atingerea țintei, respectiv obținerea informațiilor relevante din domeniul militar, preocuparea pentru evoluția profesională a inculpatului A. era evidentă și constantă, astfel cum rezultă în mod elocvent din discuția purtată de inculpatul Z. cu ofițerii S.R.I., martorii cu identitate protejată “G.” și „V.”, la data de19 iunie 2008:

„Z.: Știi de ce? Pentru că sursa asta am făcut-o eu! Am ridicat de la gunoi, de la țară pe băiatul acesta și acum funcția pe care e datorită mie și el e conștient de asta și lucrează pentru mine! Normal că îi dau și niște bani!

OFIȚER: O.K.

Z.: Dar povestea e de mulți ani!"

În ciuda faptului că ambii inculpați au ținut să sublinieze - în declarațiile date în fața instanței - că Z.P.M. nu s-a preocupat de cariera profesională a inculpatului A.F., acest lucru rezultă nu numai din discuțiile purtate de primul inculpat cu ofițeri S.R.I., dar mai ales din discuția purtată în data de 16 decembrie 2008, avansarea militarului român constituindu-se într-o condiție sine qua non pentru creșterea nivelului de acces la informații clasificate relevante pentru puterea străină Ucraina. Astfel, inculpatul A.F. a absolvit la finele lunii februarie 2008 cursul de specializare profesională a operatorilor din centrele RTP/ RMNC, consecința directă a acestei specializări fiind creșterea nivelului de acces la informații clasificate secret de stat de la nivelul „secret" la nivelul „strict secret", astfel cum rezultă din interpretarea dispozițiilor H.G. nr. S-87/2008 „informațiile, datele și documentele strict secrete sunt cele care se referă la:

- date, schițe, proiecte, programe referitoare la rețeaua RTP/ RMNC în integralitatea ei;

- date, schițe, proiecte, programe care conțin informații referitoare la asigurarea criptării rețelei RTP/RMNC în integralitatea ei.

Pe de altă parte, dorința ca inculpatul A.F. să aibă acces la un nivel cât mai înalt de securitate era justificată, deoarece, cu cât nivelul său de acces la informații de importanță militară deosebită devenea mai ridicat, cu atât valoarea celor doi ca surse ale puterii străine Ucraina creștea, evident direct proporțional crescând și gradul de periclitare a securității naționale.

De remarcat că inculpatul A.F. a participat la cursuri speciale de pregătire pentru domeniul informaților criptate, care i-au îmbogățit experiența profesională (nivelul de secretizare al informațiilor criptate este, potrivit standardelor naționale de protecție, „strict secret").

Din această perspectivă, obligația ce-i revenea inculpatului A.F. de a proteja informațiile clasificate la care avea acces, rezultată din prevederile Legii nr. 182/2002 și ale H.G. nr. 585/2002 era dublată de obligația ce-i revenea ca și militar al Armatei României, de a păstra cu strictețe „secretul militar, de stat și de serviciu, precum și caracterul confidențial al unor activități și documente" conform prevederilor art. 8 lit. f) din Legea nr. 80/1995.

Metoda de sustragere a documentelor folosită de inculpatul A.F. era una clasică, relativ simplă, facilitată și de neregulile existente în sistemul de protecție a informațiilor clasificate, existente în acea perioadă la nivelul Batalionului 45, respectiv Diviziei I Infanterie „D." [nereguli, cum ar fi: facilitarea accesului nerestricționat la informații clasificate de către superiori pe baza încrederii câștigate, prin încălcarea de către aceștia a reglementărilor privind protecția informațiilor clasificate și, în special, a celor privind accesul la sistemul informatic și de comunicații; acordarea accesului la documente cu destinație specială (operative, de mobilizare și cifru) altui personal decât cel nominalizat prin ordine de zi pentru lucrul cu acestea (nerespectarea principiului „need to know"); nerespectarea prevederilor referitoare la interzicerea accesului în zone de securitate cu medii de stocare personale și conectarea acestora la SIC-uri clasificate; inexistența, la nivelul Diviziei, a unor proceduri operaționale de auditare a copierii datelor informatice din SIC-uri pe suporți de memorie externă ș.a.].

Sustragerea propriu-zisă era efectuată, de către inculpatul A.F., conform probelor administrate în cauză, în două variante:

În timpul executării serviciului, pe parcursul unor schimburi, cu durata de 24 ore/ cu 72 ore, avea acces la unul dintre calculatoarele unității ce nu au putut fi individualizate în concret; în această împrejurare, desfășurându-și activitatea la un astfel de calculator, sustrăgea informațiile în mod direct, cu ajutorul unor suporți de memorie externă.

În a doua variantă, își crea singur oportunități de obținere a informațiilor militare din calculatorul inculpatului P.D., șeful său direct. Inculpatul nu avea acces autorizat la acest sistem informatic, legându-se pe parola și contul de utilizator aparținând inculpatului P.D., cu prilejul sprijinirii în întocmirea diferitelor documente. în acest context, și profitând de nesupravegherea ce ar fi trebuit să fie exercitată de inculpatul P.D., A.F. urmărea să nu fie nimeni în zonă, sustrăgând astfel informațiile regăsite. Totodată, inculpatul utiliza orice alt prilej ivit întâmplător, pentru a accesa și sustrage informații și din calculatoarele altor utilizatori.

În vederea realizării acțiunilor infracționale, inculpatul avea în permanență asupra sa un memory-stick neautorizat (personal), extrăgând pe acesta, „la întâmplare, la vrac", tot ce exista sau tot ce reușea să copieze.

Relevant pentru modul de operare al inculpatului sunt și susținerile sale făcute în cadrul discuțiilor purtate cu inculpatul Z.P.M., la data de 16 decembrie 2008:

A.: „Treaba e că sunt foarte puțini oamenii care ar accepta, care chiar pot face ceva pentru că lucrul acesta este foarte riscant, fiecare e pe bucățica lui și numai de lucrul acela a început, cum să spun eu, s-au restrâns activitățile oamenilor, nu mai e cum erau înainte, când făceai de toate, știi?"

Z.: „Da, da!"

A.: „Pentru că fiecare își protejează porțiunea și nu mai poți să te bagi. în general nu erau așa lucrurile"

La data de 28 ianuarie 2009:

Z.: „Dar așa în timpul, când ești la serviciu?"

A. : „Păi nu, nu a mai apărut.

Z.: „Nu sunt ?"

A.: „De când s-au făcut modificările, i-au comasat prin diferite camere..Și nu mai ai acces să te mai duci pe acolo, pe la calculator. Iar astea (n.n. calculatoarele) care sunt ale noastre nu au nimic pe ele. Sunt doar din alea tradiționale."

Este adevărat că în declarațiile date în fața instanței de judecată, ambii inculpați au încercat să adopte o altă poziție decât cea care rezultă din declarațiile inițiale, date în faza de anchetă penală, la datele de 27 februarie 2009 și respectiv, 28 februarie 2009; însă aceste prime declarații se coroborează cu toate celelalte probe administrate în cauză și explică parcursul activității infracționale într-o înlănțuire logică a evenimentelor, spre deosebire de cele relatate în fața instanței, când ambii inculpați au manifestat tendința de a ocoli adevărul și de a minimaliza efectul negativ al acțiunilor lor.

Cu toate acestea, chiar și în declarațiile date în fața instanței, inculpatul A.F. a recunoscut, parțial, că a comis faptele reținute în sarcina sa, subliniind că avea mereu asupra sa un memory stik., pe care copia informații și precizând că a predat coinculpatului Z.P.M. mai multe asemenea dispozitive conținând informații pe care le sustrăgea de pe diferite calculatoare aflate în dotarea unității militare la care era angajat, sugerând că a fost nevoit să recurgă la aceste acțiuni, deoarece Z.P.M. îl amenința.

Această susținere, însă, nu a fost dovedită și nicio probă produsă cauzei nu conduce la o atare concluzie.

La începutul anului 2009, pe fondul creșterii iminente a nivelului de acces la informații clasificate și a majorării sumelor de bani obținute de la puterea străină prin intermediul lui Z., inculpatul A.F. pregătea diversificarea variantelor de sustragere a documentelor cu caracter militar prin achiziționarea unui lap-top pe care să-l dețină în mașina personală (cu acest autovehicul realiza în mod efectiv transportul corespondenței militare, așa cum rezultă din procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit la 27 februarie 2009) cu ajutorul căruia să copieze eventualele date în format electronic. De asemenea și-a manifestat disponibilitatea inclusiv de a foto­copia cu un aparat integrat într-un telefon mobil, eventuale documente existente în formă scrisă, fiind relevante în acest sens, discuțiile purtate cu inculpatul Z., la data de 28 ianuarie 2009.

Locurile de întâlnire erau fixate în București, Zona 1 Mai și zona Stadionului Național (conform declarațiilor inculpatului Z.).

În contextul întâlnirilor, cei doi abordau chestiuni concrete privind reorganizarea unității militare din care făcea parte A.F., cariera acestuia, alte aspecte cotidiene legate de viața militară, după care, A.F. transmitea informațiile militare clasificate sustrase și stocate pe memory-stick, inculpatului Z.; dispozitivul în cauză era, de regulă, disimulat într-un parchet de țigări, iar ca element de securizare, împotriva unei deschideri accidentale a pachetului și pierderii stick-ului în cauză, peste capacul pachetului era „trasă" o folie transparentă ce împiedica deschiderea liberă. în plus, A.F. achiziționa, anterior întâlnirii realizate cu Z., un pachet de țigări identic cu cel transmis.

Toate aceste elemente particulare, ivite în contextul întâlnirilor, semnifică o conștientizare din partea inculpatului român a "valorii" documentelor sustrase, implicit a riscurilor majore la care se expunea în eventualitatea compromiterii operațiunii, așa încât susținerile inculpatului, în sensul că informațiile sustrase nu erau valoroase, sunt lipsite de temei. Cu privire la caracterul clasificat al documentelor, atât inculpatul A., cât și inculpatul Z. cunoșteau că datele militare sustrase sunt secrete, urmărind, în fapt, pe de-o parte, ca unele dintre acestea să poarte și marcajele corespunzătoare, iar pe de alta, ca volumul de informații sustrase să fie substanțial pentru valorizarea acestora față de puterea străină Ucraina. Această particularitate a elementului intențional rezultă atât din discuția purtată de cei doi inculpați, în data de 16 februarie 2009, cât și din declarațiile date de aceștia cu ocazia audierilor din 27 februarie 2009 și cele din fața instanței, când ambii au recunoscut că au predat și, respectiv, primit mai multe dispozitive memnory-stick, conținând informații cu caracter militar (caracteristici de lucru ale rețelelor radio, indicative chei și parole, date tehnice despre aparatură de transmisiuni, date despre exerciții tactice etc).

De altfel, însuși A.F. a arătat că știa despre informațiile copiate că au avut ca nivel maxim de secretizare nivelul „Secret" sau informații „Secrete de Serviciu", arătând că Z.P.M. nu a precizat niciodată expres despre ce fel de informații are nevoie, dar era nemulțumit dacă acestea nu aveau mențiunea cel puțin de „Secret de Serviciu" sau îi pretindea ca acestea să fie importante (declarație fila 232 dosar fond).

Relevantă, în ansamblul probator (datorită și situării ei în timp înainte de desistarea inculpatului Z.) este întâlnirea din data de 30 iunie 2008, dintre inculpații A.F. și Z.P.M., din incinta magazinului „Angst", aflat în zona intersecției bulevardului Nicolae Titulescu cu strada Griviței, împrejurare în care primul a predat celui de-al doilea un obiect de mici dimensiuni, tip memory-stick, prin predare-primire „fulger"; ulterior inculpatul Z. s-a întâlnit cu reprezentantul puterii străine Ucraina, tocmai pentru a-i transmite informațiile clasificate, primite în modalitatea descrisă mai sus.

Inculpatul Z.P.M. a fost contactat de către martorul cu identitate protejată „V.”, potrivit declarațiilor acestuia, în data de 29 martie 2005, acesta din urmă prezentându-se drept angajat al unei organizații non-guvemamentale, interesată de evaluări pe teme geo-politice, economice și sociale din spațiul ex-sovietic. Inițierea contactului a fost motivată de faptul că S.R.I., fără a cunoaște activitatea infracțională a inculpatului, deținea unele indicii privind posibilitatea existenței unor conexiuni stabilite de Z. cu exponenți ai unor servicii de informații străine. în cadrul întâlnirii menționate, „V.” a precizat inculpatului Z. că nu face parte din serviciile de informații române, însă a subliniat că are legături cu astfel de ofițeri, solicitându-i acestuia să-și declare intențiile eventuale de a intra în legătură cu un astfel de reprezentant. Propunerea a fost declinată explicit de inculpatul Z., raporturile dintre cei doi evoluând pe mai departe cu „V.” drept angajat al unui O.N.G. străin.

În aceiași ordine de idei, martorul cu identitate protejată „G.” l-a contactat pe inculpatul Z. în data de 03 aprilie 2007, prezentându-se drept un partener al lui „V.”, angajat la aceiași organizație non-guvemamentală.

În perioada de referință 2005-2007, inculpatul Z. a furnizat succesiv celor doi martori cu identitate protejată „V.” și „G.”, materiale olografe, conținând sinteze geopolitice pentru țări din spațiul ex-sovietic, bazate în general pe date publice și în unele cazuri pe opinii personale, dar care nu făceau nici o referire la activitatea infracțională legată de inculpatul A.F.

Ulterior, însă, în luna mai 2008, inculpatul Z.P.M., cunoscând faptul că „G.” este reprezentant al unui O.N.G., i-a relatat acestuia că „are o sursă de informații care îi oferă date și că împreună cu acesta, se străduiește intens să intre în rândul agenților de informații plătiți de o putere străină. Mi-a mai declarat că la locul de muncă al sursei sale se preconizează restructurări în toamna lui 2008, context în care speră ca persoana respectivă să capete un acces sporit la informații. Nu i-a precizat numele și nici locul de muncă, dar a menționat că primește lunar bani de la reprezentantul puterii străine, în cuantum de 1000 de dolari, pe care îi împarte cu sursa. " - a arătat martorul „G.”. Acest aspect, coroborat cu faptul că anterior îi solicitase „în mod explicit" aceluiași martor cu identitate protejată să îi obțină date clasificate cu privire la summit-ul NATO de la București, au generat imperativul realizării unei întâlniri comune a celor doi martori cu inculpatul Z., în scopul prezentării cu adevărata calitate de ofițeri ai S.R.I.

Acest fapt a fost realizat în data de 19 iunie 2008, prilej cu care martorul cu identitate protejată „V.” a prezentat legitimația și insigna serviciu, introducându-l și pe martorul „G.” drept colegul său din S.R.I.

În cadrul întâlnirilor realizate de reprezentanții S.R.I. cu Z., în 19 iunie; 03 iulie, respectiv 05 iulie 2008, acesta din urmă, intervievat fiind de ofițerii de informații, a relatat treptat o multitudine de aspecte referitoare la activitatea sa de natură infracțională. în sinteză, în data de 19 iunie 2008 a afirmat că are în legătură 4 (patru) surse umane, care îi oferă informații pe care le transmite agenților puterii străine Ucraina, descriind sistemul său de legătură informatică criptată cu reprezentanții acestui stat; mai mult, la întrebarea explicită adresată de ofițerii S.R.I. dacă aceste informații sunt clasificate, inculpatul a răspuns prompt că ele sunt „secrete" și „secrete de stat", ceea ce demonstrează că acest inculpat conștientiza faptul că informațiile militare, transmise clandestin puterii străine Ucraina au caracter clasificat „secret de stat"; pe aceeași linie, se înscrie și faptul că, printre documentele regăsite în mediile informatice ridicate de la inculpatul Z., s-a găsit și legislația actuală în materia protecției informațiilor clasificate. De altfel, cu privire la acest caracter, inculpatul a negat doar în fața instanței faptul că sunt clasificate, dar toate probele arată că știe că nu erau destinate publicității, având prin excelență importanță în domeniul apărării naționale a României și aliaților săi.

Cu ocazia întâlnirilor avute cu cei doi ofițeri, Z.P.M. a relatat o serie de aspecte privind modus-ul operandi folosit pentru sustragerea informațiilor militare de către sursa „K1", precum și despre identitatea cetățenilor ucrainieni ce preluau documentele în cauză. Reprezentanții SRI au expus în mod explicit inculpatului Z. că, în eventualitatea în care obține de la „K1" astfel de date, să semnaleze acest lucru în vederea predării lor către SRI, fără a le transmite agentului puterii străine Ucraina. De asemenea, din discuțiile purtate, rezultă insistența ofițerilor SRI de a afla identitatea sursei „K1", precum și locul său de muncă, întrebările ce vizau aceste aspecte fiind enunțate și reiterate obsesiv pe parcursul întâlnirilor sub diferite forme. Reticența constantă manifestată de inculpatul Z. cu privire la divulgarea identității sursei „K1" și a locului său de muncă a luat sfârșit în data de 05 iulie 2008,când a oferit ofițerului S.R.I., martorul cu identitate protejată „G.” o carte de vizită, pe spatele căreia menționase olograf numele și locul de muncă anterior al inculpatului A.F.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică (grafică) nr. 32 din 27 aprilie 2009,mențiunea olografă „A.F. Br. A. nt. 29 - Alexandria", aflată pe cartea de vizită anexată la dosarul cauzei, a fost scrisă de inculpatul Z.P.M.

În această perioadă, se cuvine a semnala întâlnirea conspirată a inculpatului Z.P.M. cu inculpatul A.F., în cadrul căreia, acesta din urmă i-a remis informații cu caracter militar pe care cetățeanul bulgar Ie-a transmis în aceiași formă unui agent al puterii străine Ucraina, fără a notifica intențiile sale reprezentanților SRI, ce-i atrăseseră atenția asupra acestui subiect.

În perioada 30 iunie 2008 - 16 februarie 2009, inculpatul A.F. nu a mai predat inculpatului Z.P.M. niciun memory-stick cu informații militare, numai pentru că a lipsit de la serviciu și nu a mai avut prilejul să sustragă astfel de informații; dar, și în această perioadă, rezoluția infracțională a inculpatului A.F. a rămas prezentă, așa cum rezultă din discuțiile purtate cu Z.P.M., căruia i-a remis, la data de 16 februarie 2009, cu ocazia unei întâlniri, un memory-stick marca “A.”, conținând documente militare între care și „Dispoziția pentru Comunicații și Informatică a Diviziei I Infanterie" aflată în vigoare, precum și anexe ale acesteia, înscrisuri clasificate secret de stat nivel „Secret" și „Secret de Serviciu".

Imediat după preluarea memory-stickului marca “A.”, Z.P.M. a predat acest mediu de stocare ofițerilor S.R.I., care - la rândul lor - l-au predat Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

S-a reținut de instanța de fond că aspectele activității ilicite a inculpaților se coroborează cu rezultatele tuturor constatărilor tehnico-științifice informatice realizate asupra mediilor de stocare ridicate de la inculpați cu ocazia activităților procedurale din data de 27 februarie 2009, precum și asupra stick-ului “A.”. Conform raportului de constatare tehnico-științifică numărul 1067070 din 17 martie 2009 al Institutului pentru Tehnologii Avansate, au fost identificate informații militare stocate, active șterse și recuperate prin programe informatice specializate (aplicații informatice de tipul En Case Forensic, FTK Imager, Forensic Toolkit, FREDL ș.a.), astfel:

Memory Stick “A.” (verificat și prin raportul de constatare tehnico-științifică informatică din 28 februarie 2009 al I.T.A.), predat anterior de Z.P.M. conține fișiere cu informații din domeniul militar, unele dintre ele fiind marcate cu clase de secretizare „nesecret", „secret de serviciu" și „secret de stat", nivel „secret". Documentele aflate pe acest mediu de stocare însumează aproximativ 600 de materiale, respectiv aproximativ 1200 de pagini de informații cu caracter militar, purtând nivelul de secretizare anterior menționat (vol.V al cauzei); printre fișierele găsite pe acest dispozitiv, apar unele de importanță majoră pentru siguranța României, cum ar fi: Lista abonați comandament D. 1 .xls; Schimbare chei Rt. COI.doc; Tabel cu IP.doc; tabele conducere in secret.xls; Reguli de folosire a telefoanelor M.doc; Strategia de securitate naționala.rar; Grila de corectare bazele comunicațiilor si informatici.doc. Printre fișierele regăsite în acest mediu de stocare se află câteva create și modificate în anii 2004 - 2007, cvasi-totalitatea acestora datând din anul 2008 -2009.

În cadrul percheziției corporale efectuate cu ocazia identificării inculpatului A.F., în data de 27 februarie 2007, asupra acestuia a fost găsit un memory-stick de culoare neagră, marca K., de capacitate 2 GB. Mediul de stocare în cauză conține infirmații cu caracter militar, atât în fișierele existente, cât și în cele recuperate (vol.VI d.u.p.).

Cu prilejul efectuării percheziției domiciliare, la locuința inculpatului A.F., din data de 27 februarie 2009, au fost găsite mai multe medii de stocare verificate conform aceluiași raport de constatare tehnico-științifică din 16 martie 2009, fiind identificate, de asemenea informații foarte importante astfel:

- pe un CD marca X., inscripționat „ST R.V." s-au găsit trei directoare, conținând documente ce cuprind informații militare cu un conținut referitor la o serie de dispozitive electronice, componente ale unor echipamente complexe, precum și referiri detaliate la echipamente de comunicație ale sistemului de transmisiuni al armatei României S. Componenta principală a echipamentului S. este rețeaua de transmisiuni permanente, aceasta asigurând în mod global infrastructura de bază (staționară) a armatei României pentru comunicații multicanal;

- pe hard-disk-ul marca M., componentă a unității de calcul PC cu inscripția pe panoul frontal „MSI - multimedia", având sistemul de operare instalat la data de 17 februarie 2006, s-au identificat o serie de documente ce conțin informații militare ce poartă marcajul „secret de serviciu" și „nesecret". De asemenea, s-au găsit memorate în directorul „Recent al sistemului de operare Windows instalat pe calculator, legături de tip shortcut către fișiere ce au fost accesate de pe suporți de memorie externi; în aceste din urmă cazuri, fișierele originale nu au putut fi vizualizate, dar denumirile acestora conțin termeni specifici cu caracter militar similare cu ale documentelor integrale regăsite, fiind identificate aproximativ 500 de materiale însumând peste 1200 de pagini de informații cu caracter militar. De remarcat că, majoritatea documentelor cu caracter militar identificate erau disimulate informatic în cuprinsul unui fișier intitulat „circulație rutieră".

Fișierele regăsite în acest mediu de stocare au fost create și modificate în anii 2006-2007, iar legăturile de tip shortcut se referă la fișiere datând din anul 2007 (voi. VIII, d.u.p.)

În plus, la domiciliul inculpatului A.F., în locuință, alături de mediile de stocare informatice cu interes au fost găsite mai multe înscrisuri în copie, conținând informații cu caracter militar ce poartă marcajele „nesecret" sau „secret de serviciu", însumând aproximativ 40 de pagini, sustrase și deținute fără drept de inculpatul A.F., în vederea transmiterii lor. în cuprinsul documentelor militare se regăsesc referiri la modul de rezolvare a unor situații tactice, semnale de înștiințare/alarmare, tabele cu chei și parole, precum și tabele cu codificarea marilor unități sau a funcțiilor.

Cât privește percheziția domiciliară efectuată la locuința inculpatului Z.P.M., în 27 februarie 2009 și la acest inculpat au fost identificate mai multe medii de stocare, verificate conform aceluiași raport de constatare tehnico-științifică din 16 martie 2009, după cum urmează:

- hard-disck-ul marca “H.”, componentă a laptopului marca A., având sistemul de operare instalat la data de 25 mai 2005; în memoria nevolatilă a acestui mediu informatic au fost identificate sau recuperate un număr total de 193 titluri de documente conținând referiri la Ministerul Apărării Naționale. Titlurile documentelor cu caracter militar descoperite în acest mediu atestă faptul că majoritatea au fost create și modificate în perioada ianuarie - martie 2008, dar și în cursul anilor 2006, 2007.

- memory stick, de culoare argintie, marca T., cu JFV85, capacitate 8 GB, care într-adevăr, nu conține documente cu caracter militar, dar pe acesta a fost identificat un fișier citabil „Otp. Exe" care, împreună cu alte fișiere Otp, formează un program de criptare; în plus, au mai fost găsite și fișiere de tipul „snd" sau'Ycv" ce reprezintă cheie de criptare - decriptare folosite de programul executabil „Otp.exe".

S-a constatat că programul informatic existent pe acest mediu de stocare putea fi utilizat de inculpatul Z.P.M. în vederea codificării informațiilor militare sustrase de inculpatul A.F. cu scopul de a fi înțelese doar de cei cărora le erau destinate, respectiv de către reprezentanții puterii străine Ucraina.

-memory stick, de culoare neagră, marca S., inscripționat stroy consult, capacitate 1 GB, care chiar dacă conținea fișiere active, a oferit posibilitatea recuperării unor fișiere șterse ce conțin informații militare ce poartă marcajele „nesecret", după caz „secret de serviciu", fiind astfel recuperate 42 de documente cu caracter militar, create și modificate în intervalul lunilor februarie-martie-aprilie-iunie 2008 (voi. X d.u.p.).

-memory stick marca S.D., acest mediu de stocare se remarcă prin faptul că au fost recuperate fișiere care au evidențiat existenta unor informații militare în documente editate în limba română, în documente editate în limba ucraineană cu referiri la activități militare (traduceri ale unor documente editate anterior în limba română), precum și documente Excel în limba română a căror denumire a fost modificată în limba ucraineană; aceste documente au fost create și modificate în perioada anilor 2005, 2006 și 2007 (partea a doua, voi. XI d.u.p.)

Aceste documente demonstrează fără îndoială, faptul că reprezentanții puterii străine Ucraina au prelucrat informațiile clasificate cu caracter militar sustrase de inculpatul A. și transmise prin modalitățile arătate de inculpatul Z.P.M., direct pe mediul în cauză, fără a-l transfera pe un alt suport.

- un dispozitiv de culoare neagră, având conector USB, inscripția MEDIUM, alimentat cu două baterii GPA 70 alkaline, constituind în fapt un memory stick disimulat artizanal în interiorul unei lanterne de buzunar, de pe care s-au putut recupera documente conținând informații militare, editate în limba română sau documente scrise cu caractere chirilice (probabil în limba ucraineană), conținând referiri directe la obiective militare ale armatei României; aceste fișiere au fost create și modificate în anii 2003 și 2007 (partea întâia, voi. XI d.u.p.).

- pe pe hard-disk-ul marca M., componentă a unității centrale cu carcasă de culoare albă, având sistemul de operare instalat la data de 30 decembrie 2007, s-au evidențiat memorate în directorul „Recent" al sistemului de operare Windows legături de tip shortcut către fișiere ce au fost accesate de pe suporți de memorie externi; au fost identificate 25 de astfel de legături ce au fost create și modificate, în majoritate în lunile ianuarie, mai și iunie 2008.

La data de 14 aprilie 2009, Institutul pentru tehnologii avansate a efectuat un ultim raport de constatare tehnico-științifică informatică, urmărindu-se corelarea din punct de vedere informatic a circulației/conectării mediilor de stocare de tip memory stick sau a informațiilor cu caracter miliar între unitățile de calculator ale inculpaților A.F. și Z.P.M.

Acest raport reprezintă o verigă importantă în sistemul probator, deoarece a furnizat date ce au putut fi coroborate cu cele existente în cuprinsul documentului înaintat de Ministerul Apărării Naționale, intitulat „Lista cu amprentele mediilor de stocate transmise de D.I.I.C.O.T și care au fost identificate în S.I.C., aparținând D.1I", materializat în procesul verbal din 23 aprilie 2009; astfel au putut fi depistate pe unitățile de calculator ale Ministerului Apărării Naționale, urmele informatice lăsate de memory stick-urile aparținând inculpaților, pe traseul M.Ap.N. - A.F. - Z.P.M..

În aceste condiții, mediile de stocare de tip memory stick ridicate, dar și ratificate prin aplicații software, ca fiind folosite în sistemele informatice ale inculpaților, atât cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la cei doi inculpați, cât și cu prilejul percheziției corporale realizate asupra lui A.F., cu ocazia flagrantului, au evidențiat următoarele:

l. Memory stick-ul de culoare argintie marca S.D., ridicat de la inculpatul Z.P.M., a fost introdus pentru prima dată într-un sistem informatic militar aparținând Ministerului Apărării Naționale în data de 23 iunie 2006 și pentru ultima orară a fost în hard-disk-ul marca M., aparținând inculpatului A.F. în data de 30 aprilie 2007, ora 08:29. Stick-ul în cauză a fost introdus în hard-disck-ul marca “H.”, componentă a laptopului marca A., respectiv în hard-disk-ul marca “M.”, componentă a unității centrale cu carcasă culoare albă aparținând inculpatului Z.P.M.; pentru hard-disk-ul “H.”, prima introducere s-a realizat în 07 noiembrie 2005, ora 10,37, iar ultima în 12 ianuarie 2008, ora 16:22, iar pentru “M.”, prima introducere s-a realizat în 30 ianuarie 2008, ora 21:25, iar ultima în 18 octombrie 2008, ora 09:55.

Aceste urme informatice conduc la concluzia certă că mediile de stocare arătate au circulat în toate sistemele informatice ce alcătuiesc traseul amintit: M.Ap.N. - A.F. - Z.P.M., iar documentul cu caracter militar recuperat de pe acest mediu de stocare, analizat mai sus, deoarece conține traduceri parțiale în limba ucraineană ale textului original din limba română, demonstrează că acest memory stick a fost introdus și în unitățile informatice aparținând puterii străine Ucraina.

2. Un memory stick marca O., ridicat de la domiciliul inculpatului A.F., cu ocazia percheziției de la 27 februarie 2009, a fost introdus pentru prima dată într-o stație informatică militară aparținând M.Ap.N la data de 02 septembrie 2006, ora 07:19, fiind folosit ulterior într-o altă stație informatică militară aparținând aceleiași instituții și la 27 octombrie 2006, ora 13:43 și acest stick a fost introdus prima oară în același hard-disk, marca M., aparținând inculpatului A.F. în data de 26 februarie 2000, ora 10:16 și ultima oară în data de 30 aprilie 2007, ora 08: 14; stick-ul în cauză a fost introdus și el în hard-disck-ul marca “H.”, componentă a laptopului marca A., aparținând inculpatului Z.P.M., prima dată la 30 ianuarie 2007, ora 23:50, iar ultima dată la 13 octombrie 2007, ora 16:41.

3. Două memory stick-uri Z și Q, au fost introduse pentru prima dată într-un sistem informatic militar, aparținând Ministerului Apărării Naționale în data de 01 august 2008, ambele la ora 08:55. Cu toate că nu au fost regăsite fizic, s-a putut stabili că aceste două memory stick-uri au fost introduse în sistemele de calcul ale inculpaților astfel:

- în hard-disck-ul marca M., aparținând inculpatului A.F., memory stick-ul Z, a fost conectat prima oară în data de 20 iunie 2000, 05:34 și ultima oară în data de 11 aprilie 2007, ora 03:58.

- în hard-disck-ul marca “H.” componentă a laptopului marca A., aparținând inculpatului Z.P.M., memory stick-ul Q, a fost conectat prima oară în data de 31 octombrie 2007, ora 16:19 și ultima oară în data de 12 decembrie 2007, ora 20:30. Memory stick-ul Z a colectat prima oară în data de 19 ianuarie 2008, ora 12.20 și ultima oară în data de 19 ianuarie 2008, ora 13:51; de remarcat că acesta din urmă a fost conectat și la hard-disk-ul marca “M.”, componentă a unității centrale cu carcasă de culoare albă aparținând inculpatului Z.P.M., prima oară în data de 19 ianuarie 2008, ora 11:08 și ultima oară în data de 18 octombrie 2008, ora 09:55.

4. Un memory stick marca K., ridicat cu ocazia percheziției corporale de la inculpatul A.F., a fost conectat la o stație informatică militară aparținând Ministerului Apărării Naționale în data de 10 februarie 2009, ora 12,50; acest memory stick a fost conectat și la hard-disk-ul marca “M.”, componentă a unității centrale cu carcasă de culoare albă, aparținând inculpatului Z.P.M., prima oară în data de 30 iunie 2008, ora 05:44 și ultima oară în data de 18 octombrie 2008, ora 09:55. Având în vedere datele informatice evidențiate, memory stick-ul marca K. a fost remis de inculpatul Z. inculpatului A. pentru a fi folosit în activitatea infracțională de sustragere de informații clasificate militare după data de 18 octombrie 2008 acesta nemaiaflându-se în posesia ultimului inculpat menționat.

S-a arătat că în mod cert, se impune a releva din perspectiva rapoartelor de constatare tehnico-științifică efectuate în cauză, că terminalul de telefonie mobilă marca S., având în componență cartela SIM a fost utilizat prin conectare la lap-top-ul marca A., ambele aflate în posesia inculpatului Z.P.M., pentru a fi folosite ca un ansamblu de transmitere a datelor informatice în formă criptată către puterea străină Ucraina. Conform celor constatate de către specialiștii în domeniul informatic, în laptop-ul examinat se află instalată aplicația „S. data swit", driver compatibil conectării cu terminalul de telefonie mobilă menționat, astfel încât se poate realiza o conexiune la internet, asigurată prin programele speciale de criptare-decriptare. Concluziile rapoartelor de constatare se coroborează cu datele transmise de operatorul de telefonie mobilă O. România SA, în baza autorizației a Curții de Apel București, emisă în conformitate cu prevederile art. 16 ale Legii nr. 298/2008. Conform acestor date, terminalul mobil în cauză a fost utilizat cu numărul de telefon ucrainean +38067506xxxx, fiind purtate o serie de comunicări.

Analiza științifică a conținutului mediilor de stocare demonstrează că toate acestea conțineau informații și date cu caracter militar, parte din acestea fiind clasificate, începând cu nivelul „secret", continuând cu „secret de serviciu" și „secret de stat".

În acest context, s-au relevat datele la care au fost instalate de către inculpați sistemele de operare pe mediile de stocare; datele respective au o importanță probatorie deosebită, pentru că audierea mediului informativ nu poate avea loc decât ulterior instalării mediului de operare.

De altfel, însuși inculpatul Z.P.M. - în concluziile scrise anexate de apărătorul său - dar și inculpatul A.F. au subliniat că o parte din informațiile și datele pe care le-au manipulat aveau nivel de secretizare „cel mult „secret de serviciu" și că nu constituiau „secret de stat".

Cu privire la aceste din urmă aspecte s-a arătat faptul că art. 15 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, definește aceste informații ca fiind cele care prezintă interes pentru securitatea națională și tocmai de aceea se impune protejarea lor.

În concret, cu referire la documentele și datele sustrase și transmise de cei doi inculpați s-au regăsit și cele care, având un grad de secretizare (secret de serviciu) sunt cuprinse în categoria celor de „siguranță militară,, obișnuită, supuse însă unui nivel de protecție și acces specific informațiilor militare.

S-a mai reținut de instanța de fond că acțiunile inculpaților au vizat documente sau date, altele decât cele care constituie secrete de stat, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută și pedepsită de articolul 157 alin (2) C. pen. (forma atenuată). Astfel, cei doi inculpați au sustras și transmis informații și date secrete de stat cum ar fi de exemplu documente având clasa de secretizare „secret de stat", identificate ca fiind înregistrate în evidențele Diviziei I infanterie „D." cu ocazia întocmirii procesului verbal din data de 27 februarie 2009, aceste documente constituindu-se în anexe ale „Dispoziției pentru Comunicații și Informatică a Divizie I infanterie"; datele, schițele, proiectele, programele referitoare la rețeaua de transmisiuni permanente/ rețeaua militară națională de comunicații sunt clasificate „secret de stat", astfel cum reiese din H.G. nr. S-87/2008, punctele 35, 36 și 74 (aceste informații au fost identificate pe CD-ul, marca X., inscripționat „S.+V.", găsit în locuința lui A.F., cu ocazia percheziționării acesteia) - a se vedea filele 1-270 voi.VII d.u.p, sau fișierul identificat în memoria nevolatilă a hard-disk-ului marca H., denumit „Dom diag și atr cdm D1- Doc.final.doc" corespunzător documentului militar „Domeniile de activitate, diagrama de relații și atribuțiile Comandamentului Diviziei „Infanterie", având 184 pag (voi.IX d.u.p.).

Prin urmare, documentele descrise anterior (atât cele care constituie secrete de stat, cele care constituie secrete de serviciu, cât și cele care reprezintă informații, date, documente militare curente) nu puteau fi accesate în alt cadru decât cel reglementat prin dispozițiile Legii nr. 182/ 2002, ale H.G. nr. 585/2002 pentru aprobarea standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, H.G. nr. S-87/2008 și Regulamentului de circulație a documentelor clasificate, acte normative ce cuprind normele de protejare a informațiilor militare.

În plus, după integrarea în NATO, legislația română în materie a fost adaptată legislației existentă în spațiul euro-atlantic, fiind astfel extinsă protecția informațiilor militare și asupra rețelelor informatice, în baza acestuia fiind asigurată protecția informațiilor și persoanelor, potrivit unui plan de protecție juridică, procedurală, fizică, a personalului care are acces la informațiile clasificate, ori este desemnat să asigure securitatea acestora și a surselor generatoare de informații (art. 9 din Legea nr. 182/2002).

Așadar, informațiile militare pe rețele informatice sunt accesibile pe niveluri de securitate, iar informațiile clasificate ori alte informații militare, chiar neclasificate, nu sunt accesibile pentru persoane obișnuite, adică nu există un acces liber la acestea; astfel, potrivit normelor ce reglementează protecția informațiilor militare, fiecare militar are acces la informații în cadrul unității unde lucrează, conform funcției, accederea la nivelurile de securitate fiind efectuată după o procedură strict reglementată, prin acte normative.

Documentele menționate clasificate ca secrete de stat, secrete de serviciu trebuie să-și păstreze circuitul conform gradului, nivelului, clasei de secretizare, în numele intereselor militare ale statului român.

S-a arătat că existența faptelor și vinovăția inculpatului A.F. capătă o consistență aparte și ulterior datei de 05 iulie 2008, când inculpatul Z.P.M. s-a desistat.

Astfel, în sfera actelor pregătitoare săvârșirii infracțiunii de spionaj de către acesta din urmă, acte ce au intrat sub beneficiul impunității, ca urmare a desistării sale, se situează acele demersuri întreprinse de inculpat, în conivență și sub coordonarea unor reprezentanți ai puterii străine Ucraina.

Cea mai mare parte a acestor acte pregătitoare, în special cele privind noile proceduri de sustragere a documentelor clasificate militare ca urmare a înăspririi condițiilor de securitate la nivelul D. 1 Infanterie, erau cunoscute și asumate de inculpatul A.F.

În intervalul 8 - 12 decembrie 2008, Z.P.M. a realizat o serie întâlniri cu agenți ai puterii străine Ucraina în vederea administrării instructajului specific bianual.

Agenții puterii străine Ucraina, cu prilejul întâlnirilor cu inculpatul Z.P.M. și-au manifestat interesul față de ultimele evoluții profesionale ale inculpatului A.F., cum ar fi: examenul de grad, cursul de perfecționare profesională a acestuia, perspectivele de avansare în funcție, implicit perspectivele creșterii nivelului de acces la alte informații clasificate.

Totodată, inculpatul Z. a fost instruit cu privire la viitorul sistem de legătură, stabilindu-se schimbarea procedurii clasice de predare-primire a informațiilor militare sustrase, cu un sistem de legătură impersonal, în cadrul căruia transmiterea datelor în cauză să se realizeze în două modalități:

În prima modalitate, într-o fază primară, inculpatul Z. trebuia să plaseze memory stick-urile conținând informațiile militare clasificate sustrase de inculpatul A., în locuri prestabilite cu semnalizarea anterioară a intenției, locului în cauză și orei de plasare a obiectelor, toate într-o modalitate criptată; în faza secundară, obiectele plasate de inculpatul Z. erau preluate de către un reprezentant al puterii străine Ucraina.

Ceea ce în terminologia de specialitate sunt cunoscute sub denumirea de "căsuțe poștale impersonale"/ "dead letter box", reprezintă în fapt locuri ascunse, plasate în diferite medii, unde pot fi lăsate în mod secret documente, mesaje, materiale, de către sursă cu scopul de a fi ridicate de către reprezentantul puterii străine. Acesta din urmă a stabilit două astfel de locuri, în două restaurante din zona centrală a Bucureștiului.

Sistemul era recomandat de puterea străină Ucraina în situația în care documentele sunt de importanță medie. Atunci când intenționa să apeleze la această modalitate, cetățeanul bulgar trebuia să anunțe reprezentanții puterii străine Ucraina, folosind vechiul sistem de comunicații - e-mail criptat -notificând precis locul și momentul alimentării căsuței poștale impersonale cu cel puțin două zile mai devreme.

Această stare de lucruri rezultă atât din documentele găsite cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la inculpatul Z.P.M., cât și din recuperarea și traducerea unor mesaje în limba rusă de tip e-mail ce reprezintă corespondența inculpatului cu agenții puterii Ucraina, redactate, respectiv primite de acesta pe memory stick-ul Samsung Stroy Consult, ridicat cu ocazia percheziției anterior menționate.

O a doua modalitate de transmitere a datelor în cauză, în același sistem de legătură (impersonal) era compusă tot din două faze:

- faza primară: criptarea informațiilor sustrase, utilizând soft-uri specializate (acestea regăsindu-se în principal pe memory stick-ul marca Transcend ridicat cu ocazia percheziției de la inculpatul Z.) încărcarea lor în memoria PDA-ului ridicat, de asemenea, de la inculpat, semnalizarea intenției realizării unei interconexiuni informatice cu perechea PDA-ului în cauză, a locului și timpului de desfășurare.

- faza secundară: plasarea celor două dispozitive PDA la o distanță optimă pentru realizarea unui transfer de date în formă Wl FI, respectiv transmiterea în forma criptată a informațiilor militare sustrase către reprezentantul puterii străine Ucraina ce se află în posesia PDA-ului pereche.

Cetățenii ucraineni i-au predat lui Z. un dispozitiv de tip PDA, marca A., precum și două memory-stick-uri, instruindu-l să utilizeze un software de tip Blocknote, prin care să proceseze și să transmită eventualele informații militare clasificate prin intermediul comunicațiilor WiFi, sistem ce realizează conexiuni de mare viteză între echipamente IT.

În cazul în care informațiile ar fi fost "sensibile" și pentru a nu risca descoperirea accidentală a acestora, inculpatul Z. a fost instruit să utilizeze acest nou sistem de transmitere a datelor. Ca și în cazul anterior (al sistemului căsuței poștale impersonale), Z. trebuia să notifice agenții puterii străine Ucraina cu două zile mai devreme, semnalând locația și ora de transfer; ca și locuri de legătură au fost propuse patru parcări aglomerate ale unor centre comerciale din București, unde reprezentantul puterii străine Ucraina trebuia să ocupe din timp un spațiu într-un anumit segment - al respectivei parcări.

Inculpatul Z. trebuia să se deplaseze cu autoturismul până în momentul în care localiza mașina ucraineanului, recomandându-i-se să parcheze pe o rază de 15 metri de acesta, după care trebuia să pornească sistemul WiFi și să aștepte "împerecherea" cu dispozitivul similar al ucraineanului.

Anterior livrării, inculpatul Z. trebuia să prelucreze, prin procesare și criptare cu ajutorul aplicației Blocknote existentă pe stick-ul marca Transcend, datele "vrac" primite de la inculpatul A., după care, prin cablu le transfera pe suportul PDA.

Instructajul pentru folosirea sistemului WiFi s-a realizat inclusiv prin simulări.

În eventualitatea în care inculpatul Z. sesiza contramăsuri, trebuia să abandoneze operațiunea, să trimită un mesaj scurt către una cele dintre cele două adrese de mail din Ucraina și să se deplaseze de urgență la Ruse, unde urma să se întâlnească cu un reprezentant al puterii străine Ucraina într-un loc prestabilit.

Potrivit instructajului primit la data de 20 ianuarie 2009, inculpatul Z.P.M. a efectuat o probă test, de semnalare a intenției de transmitere a unor informații "sensibile", realizând efectiv transmisia către P.D.A.-ul pereche, aflat în posesia unui reprezentant al puterii străine Ucraina, operațiunea derulându-se în parcarea hypermarketului C.O.; acest moment a fost documentat prin filmare, inculpatul Z. punând la dispoziția reprezentanților S.R.I. conținutul mesajelor schimbate cu exponenții ucrainieni.

În ultimele mesaje, părțile au pus la cale dotarea cetățeanului român A.F. cu o cameră foto-video miniaturizată, disimulată într-un pix sau cu un telefon mobil cu cameră foto de mare rezoluție, destinate captării de imagini din cadrul unității militare în care își desfășoară activitatea, respectiv imagini ale ecranului computerului. Agenții puterii străine Ucraina, propuneau folosirea și a telefoanelor mobile ca mijloace necesare pentru adaptarea acțiunilor de sustragere a informațiilor militare clasificate de către inculpatul A.F., întrucât se preconiza faptul ca la nivelul Diviziei I Infanterie acesta să nu mai aibă acces la sistemele informatice cu memory stick-uri, urmând a fotografia în schimb ecranul display-ul calculatorului ce conținea subiectele de interes.

Din conținutul mesajelor, se desprinde interesul reprezentanților puterii străine Ucraina de a cunoaște evoluțiile profesionale ale inculpatului A.F. vizându-se creșterea nivelului său de acces la documente militare.

Pentru informațiile transmise în cursul anului 2008, reprezentanți ai puterii străine Ucraina i-au plătit inculpatului Z. suma de 5000 de pentru acesta și inculpatul A.F. Din aceștia, Z. afirmă că lui A. i-a dat suma de 1.700 euro. De altfel, între cei doi a avut loc o întâlnire în data de 16 decembrie 2008, din care rezultă disponibilitatea lui A.F. de a continua sustragerea și furnizarea de informații din cadrul Ministerului Apărării, contra cost, vizând ocuparea unei noi funcții ce-i va conferi alte posibilități informative, probabil în cadrul secției de cifrare, inclusiv prin noua modalitate arătată, de fotografiere cu ajutorul unei camere integrată într-un telefon mobil.

S-a reținut că probele administrate în cauză au demonstrat, în mod indubitabil, faptul că inculpatul Z.P.M. a solicitat și a primit în toată această perioadă diferite documente sustrase de inculpatul A.F. din sistemul informatic aparținând Ministerului Apărării Naționale, multe dintre respectivele documente conținând informații clasificate a căror importanță fac ca divulgarea lor să pericliteze siguranța statului: sisteme de comunicații militare, frecvente radar, hărți standard NATO, scheme și hărți ale subunităților și tehnici militare etc; toate acestea inculpatul Z.P.M. le preda - contra unor sume de bani - reprezentanților puterii străine Ucraina.

Relațiile dintre cei doi inculpați au fost directe, aceștia lucrând organizat și coordonat, ambii urmărind în acest fel obținerea de venituri pentru „serviciile" pe care le efectuau.

În ce privește critica privind legalitatea probelor, s-a arătat că urmărirea penală fost începută și continuată cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în materie, sesizarea din oficiu, din 26 februarie 2009, având loc ca urmare a datelor și informațiilor strânse de organul competent (D.I.I.C.O.T. - structura centrală) în legătură cu activitatea infracțională a inculpaților A.F., Z.P.M., F.M.l, P.D., activitate descrisă pe larg la filele 1- 3 din voi. I dup, fiind demonstrată cu o serie de mijloacele de probă ca: mandatele emise la datele de 05 septembrie 2008 și 04 decembrie 2008 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-au autorizat interceptarea și înregistrarea comunicațiilor realizate de către cei doi inculpați, în anumite perioade (precizate în cuprinsul respectivelor mandate), notele de redare a discuțiilor purtate intre cei doi la datele de 16 decembrie 2008, 28 ianuarie 2009, 16 februarie 2009, etc. Toate aceste documente au fost declasificate, potrivit legii - de către organul emitent, și anexate la dosarul cauzei (filele 37 - 65, voi. I dup).

În plus, la solicitarea organului de anchetă penală, Ministerul Apărării Naționale a înaintat o serie de documente, relevante pentru anchetă și care sunt premergătoare datei de 26 februarie 2009 (filele 69 - 85 din voi. I dup).

Așadar, rezoluția de începere a urmăririi penale și procesul verbal de sesizare din oficiu au la baza elemente care oferă indicii suficiente cu privire la activitatea ilicită a inculpaților; mai mult, este de observat că organul de anchetă a întocmit chiar și un proces verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare (fila 26 voi. I dup), proces verbal care - potrivit art. 224 alin. 3 C. proc. pen. - constituie un important mijloc de probă.

Pe de altă parte, norma consacrată de dispozițiile art. 224 C. proc. pen. are caracter dispozitiv și nu impune obligația (în sarcina organelor de anchetă), constând în efectuarea de acte premergătoare, iar alin. 2 din articolul precizat prevede că, în vederea strângerii datelor necesare începerii urmăririi penale, pot efectua acte premergătoare și lucrătorii operativi din Ministerul de Interne, precum și din celelalte organe de stat, cu atribuții în domeniul siguranței naționale pentru fapte care constituie amenințări la adresa acestei siguranțe, așa încât, susținerea potrivit căreia actele (mai sus arătate) au fost efectuate de „structuri neabilitate", în acest sens, nu are temei.

Nici criticile privind modul de efectuare a perchezițiilor nu au fost primite de instanța de fond deoarece toate perchezițiile (domiciliare, corporale) au fost realizate cu respectarea strictă a prevederilor art. 100 și următoarele C. proc. pen.; iar cât privește constatările tehnico științifice referitoare la mediile informatice, calculatoare, acestea au urmat procedurile consacrate de art. 112 și art. 113 C. proc. pen., context în care se circumscrie și efectuarea constatării tehnico științifice asupra Note-book-ului, marca A. și asupra dispozitivului electronic, marca S., din care au fost extrase documentele arătate în cele ce preced, așa încât nu se poate susține că a fost încălcat în vreun fel dreptul la apărare al inculpaților.

În acest context, s-a subliniat faptul că organele judiciare au manifestat diligente deosebite pentru exercitarea în bune conditiuni a dreptului la apărare al inculpaților. Astfel, la filele 183-194 voi. III dup, se află adresele prin care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism face cunoscut apărătorilor inculpaților (inclusiv avocatului C.A.) zilele și orele la care urmează a fi efectuate acte de urmărire penală în legătură cu inculpatul pe care îl apără; de altfel, însuși acest din urmă apărător, nu a invocat faptul că nu ar fi fost încunoștiințat cu privire la actele de urmărire penală ce-l interesează pe inculpatul Z.P.M., ci s-a referit la învinuitul M.M. care - în momentul audierii - a fost asistat de propriul său apărător, respectiv avocatul N.C. (filele 91 - 100 voi. III dup).

În aceste condiții, nu se poate pretinde încălcarea vreunei dispoziții care reglementează asistența juridică și reprezentarea, nici faptul că probele ce-l încriminează pe inculpatul Z.P.M. au fost obținute cu încălcarea art. 68 alin. (2) C. proc. pen.

Astfel cum s-a dezvoltat pe larg în considerentele acestei hotărâri, probele ce-l încriminează pe inculpatul Z.P.M. sunt evidente și ele datează din perioada anterioară momentului desistării sale.

În lumina considerentelor expuse, instanța de fond a reținut că:

- fapta inculpatului A.F. - care, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, începând cu anul 2002 și până în februarie 2009, a transmis documente și date ce constituie informații de stat sau documente ori date care, prin caracterul și importanța lor, determină periclitarea siguranței statului, transmise prin intermediul inculpatului Z.P.M. în favoarea reprezentanților puterii străine Ucraina sau, după caz, a procurat ori deținut în același scop infracțional documente și date ce constituie informații secrete de stat sau documente ori ate care prin caracterul și importanța lor imprimă faptei aptitudinea de a periclita siguranța statului - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de: trădare prin transmitere de secrete prevăzută de articolul 157 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea articolului 41 alin. (2) C. pen.;

- fapta inculpatului Z.P.M. - cetățean bulgar, care, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, începând cu anul 2002 și până la data de 05 iulie 2008, a primit de ia inculpatul A.F. și a transmis documente și date ce constituie informații secrete de stat sau documente ori date care prin caracterul și importanta lor fac ca fapta să pericliteze siguranța statului român - în favoarea reprezentanților puterii străine Ucraina, precum și a procurat ori obținut în același scop infracțional documente și date ce constituie informații secrete de stat sau documente ori date care prin caracterul și importanta lor fac ca fapta să pericliteze siguranța statului de la același inculpat - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spionaj prevăzută de articolul 159 raportat la articolul 157 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea articolului 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea articolului 172 alin. (2) C. pen.

Sub aspectul laturii subiective, astfel cum s-a subliniat cu ocazia analizei probelor, s-a constată că sunt îndeplinite cerințele existenței intenției, astfel cum această formă de vinovăție este reglementată de art. 19, lit. b) C. pen.

În ceea ce privește infracțiunea de neglijență în păstrarea secretului de stat, prevăzută de articolul 252 C. pen., reținută în sarcina inculpaților F.M.l și P.D., din materialul probator s-a reținut că primul inculpat are gradul de locotenent colonel, ocupând de șef birou planificare și conducere sisteme de comunicații, iar din data de 01 noiembrie 2008, prin cumul, și funcția de șef secție comunicații și informatică, ambele în cadrul comandamentului D. 1 Infanterie „Dacica", iar cel de-al doilea inculpat are gradul de căpitan, ocupând funcția de șef al centrului comunicații și informatică de garnizoană, subordonat B. 45 comunicații și informatică din cadrul diviziei. Centrul de Comunicații și Informatică de Garnizoană se subordona secției de comunicații și informatică, iar în cadrul centrului își desfășura activitatea și inculpatul A.F., aflându-se în subordinea directă a lui P.D.

În cursul lunii august 2008, inculpatul F.M. a redactat documentul militar „Dispoziția pentru comunicații și informatică a D. 1 Infanterie „D.", clasificată „secret de stat", nivel de secretizare „secret".

Este adevărat că, marcajul existent pe documentul propriu-zis, ce conținea referiri teoretice legate de aplicarea „Dispozițiunii", era cel de „secret de serviciu", însă o serie dintre înscrisurile anexă ale documentului, ce conțineau modalitățile tehnice de implementare, erau clasificate „secret de stat", nivel „secret". Potrivit dispozițiilor H.G. nr. S-87/2008, pentru aprobarea „Listei cuprinzând informațiile secrete de stat, pe niveluri de secretizare, specifice Ministerului Apărării și termenele de clasificare ale acestora", capitol „B", punctele 35 și 36, respectiv „C", punctele 70, 71, 74 și 75, informațiile cuprinse în Dispozitiunea în cauză sunt clasificate „secret de stat", nivel „strict secret" după caz „secret".

În plus, sediul materiei în funcție de care sunt elaborate listele informațiilor clasificate „secret de stat", gestionate de instituții, respectiv articolul 17 literele c), d) și e) din Legea nr. 182/2002 stipulează faptul că cifrul de stat, elementele criptologice, organizarea sistemelor de apărare a obiectivelor sau rețelelor de calculatoare speciale ori militare, și datele, schemele, programele referitoare la aceste rețele, intră în categoria informațiilor „secret de stat".

In același sens, este și punctul de vedere exprimat de Ministerul Apărării Naționale, prin adresa nr. C/826/ din 10 aprilie 2009, referitoare la informațiile militare compromise, se arată faptul că documentele evidențiate la pozițiile 228-238 sunt clasificate „secret de stat", nivel „secret".

Potrivit normelor și regulamentelor militare, după redactarea dispozițiunii, aceasta se transmitea de la Comandamentul D. 1 infanterie la comandamentul B. 45 comunicații și informatică, fiind în continuare transmisă la centrul de comunicații și informatică. Toată această procedura necesita redactarea documentului pe suport de hârtie, cu respectarea normelor legale în materia protecției informațiilor clasificate, transfer urmat de o selecție a părților de interes efectuată la nivelul comandamentului B. 45 pentru centrul de comunicații.

Fără însă a respecta aceste norme, cei doi inculpați F.M. și P.D. au acționat astfel:

„Dispozitiunea" împreună cu anexele aferente au fost întocmite de către inculpatul F.M. pe SIC-ul utilizat de acesta, fiind transmise pe un stick, neacreditat pentru lucrul cu documente clasificate, către inculpatul P.D. Acesta din urmă l-a transferat ulterior, în luna august 2008, de pe stick-ul în cauză pe laptop-ul HDD 1656-676NS, de asemenea neacreditat pentru lucrul cu documente clasificate, aceste documente fiind păstrate, în acest condiții până la data de 27 februarie 2009.

Transferul „Dispoziției de comunicații și Informatică a D. 1 infanterie „D.", nu s-a realizat în baza ordinelor verbale sau scrise ale comandanților D. 1 infanterie sau B. 45 comunicații și informatică, așa cum a rezultat din probe.

La informațiile de pe lap-top-ul și calculatorul căpitanului P.D. avea acces permanent neautorizat și inculpatul A.F., acesta procedând, în timpul uneia din turele sale de serviciu, la sustragerea documentului în cauză și a anexelor acestuia pe care ulterior Ie-a transmis coinculpatului Z.

„Dispoziția pentru comunicații și informatică a D. 1 infanterie „D.", clasificată „secret" a fost compromisă în totalitate.

Acest document, de o importanță majoră, cuprinde în conținutul său principiile privind organizarea și realizarea sistemului de comunicații și informatică al Diviziei pe timp de pace, în situații de criză și la război, precum și elemente ale concepției de organizare a comunicațiilor radio de garnizoană a Statului Major General și a Statului Major al Forțelor Terestre, unele rețele radio ale acestor instituții, precum și unele rețele radio ale Statului Major al Forțelor Aeriene; acțiunea inculpatului A.F., prilejuită și de neglijența șefului său, a dus la compromiterea totală a concepției de organizare și realizare a sistemelor de comunicații în informatică în armata României.

Având în vedere volumul mare de informații, caracterul și importanța documentelor sustrase, se poate conchide că au fost aduse prejudicii întregului sistem de comunicații al D. 1 infanterie „D." și a fost periclitată securitatea națională.

Așadar, în concret, F.M. a încălcat din culpă prevederile articolelor 33 și 287 din H.G. nr. 585/2002, articolelor 20 alin. (1) din PIC-1 și art. 90, 102 din PIC-3, contrar principiului „need to know" (necesității de a cunoaște) prin facilitarea accesului la informații a unei persoane neautorizate și nerespectând protecția informațiilor la momentul transferului între diverse SIC, faptă ce a permis sustragerea de către inculpatul A.F. a unor documente ce constituie secrete de stat.

Tot din culpă, inculpatul P.D. a încălcat prevederile art. 33 și 287 din H.G. nr. 585/2002, art. 20 alin. (1) din PIC-1 și art. 90, 102 din PIC-3, contrar principiului „need to know" (necesității de a cunoaște) prin facilitarea accesului la informații a unei persoane neautorizate și nerespectând protecția informațiilor la momentul transferului între diverse SIC, faptă ce a permis sustragerea de către inculpatul A.F. a unor documente ce constituie secrete de stat.

Cei doi inculpați au ignorat atribuțiile lor de serviciu în ceea ce privește păstrarea cu strictețe a secretului militar și de stat și în ceea ce privește metodologia de transmitere a unor astfel de documente pe cale ierarhică facilitând, prin atitudinea lor culpabilă, sustragerea unor documente clasificate „secret de stat", de către inculpatul A.F.

Sub aspectul laturii subiective, inculpații F.M. și P.D. au acționat din culpă simplă. Astfel, F.M. nu a prevăzut că transmiterea unor documente militare, către inculpatul P.D., prin nerespectarea procedurilor legale aplicabile pentru astfel de acțiuni, respectiv înregistrarea acestora pe suporți de memorie neacreditați pentru lucrul cu documente secrete, va facilita sustragerea și compromiterea lor de către persoane neautorizate.

Având în vedere pregătirea militară, funcția deținută, experiența profesională și de viață, precum și abilitățile specifice, inculpatul trebuia și putea să prevadă aceste consecințe negative.

Inculpatul P.D., de asemenea, din culpă simplă, nu a prevăzut că înregistrarea unor documente militare clasificate, întocmite de inculpatul F.M. pe un suport de memorie externă, transferarea acestora în memoria unui sistem informatic neacreditat pentru lucrul cu documente secrete și lăsarea la dispoziția inculpatului A.F. calculatorul în cauză, va facilita sustragerea și compromiterea informațiilor de către acesta din urmă. Având în vedere pregătirea militară, funcția deținută, experiența profesională și de viață, precum și abilitățile specifice și acest inculpat trebuia și putea să prevadă consecințele negative ce sar fi putut ivi.

La individualizarea pedepselor, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 C. pen., ținând seama de dispozițiile părții generale din acest cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana fiecărui infractor și de împrejurările care atenuează răspunderea penală a acestora.

În favoarea inculpatului A.F., instanța a reținut circumstanța atenuantă consacrată de art. 74 lit. a) C. pen. (cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special), având în vedere împrejurarea că acesta nu s-a mai confruntat cu legea penală, iar din declarațiile martorilor D.O. și R.R. (filele 371, 372), rezultă că inculpatul A.F., înainte de săvârșirea faptei deduse judecății, a avut o atitudine corespunzătoare în relațiile de muncă, în familie și societate.

Referitor la inculpatul Z.P.M., ca urmare a aprecierii de ansamblu a faptelor săvârșite și a împrejurărilor în care acestea s-au desfășurat, a faptului că acest inculpat a fost inițiatorul, artizanul întregii activități infracționale, curtea s-a orientat către o pedeapsă egală cu maximul special prevăzut de textul de lege incriminator, evident, cu aplicarea dispozițiilor favorabile, prevăzute de art. 172 alin. (2), C. pen., reținute în favoarea sa și prin actul de sesizare a instanței.

Cât îi privește pe inculpații P.Ș.D. și F.O.M., din caracterizările emanând de la Unitatea Militară, la care cei doi își desfășoară activitatea, rezultă - de asemenea - că aceștia au o conduită ireproșabilă și o atitudine conștiincioasă, ambii manifestând interes pentru perfecționarea muncii lor, remarcându-se prin calitatea serviciilor prestate la locul lor de muncă, obținând cele mai bune calificative.

S-a apreciat că în cazul acestor inculpați, scopul pedepsei - astfel cum acesta este consacrat de art. 52 C. pen. - poate fi atins prin aplicarea unei sancțiuni cu amenda, al cărei cuantum să reflecte nu doar gravitatea faptelor, dar și împrejurările care au făcut posibilă săvârșirea acestora, cât și circumstanțele reale și personale ale celor doi inculpați.

Împotriva hotărârii instanței de fond au declarat recurs inculpații A.F., Z.P.M., P.D. și F.M.

Inculpatul A.F. a solicitat casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare la instanța de fond întrucât întreg probatoriul a fost administrat de S.R.I., posibil și de Serviciul de Informații al Armatei, organe care nu au calitatea cerută de lege pentru a efectua acte premergătoare decât în limitele și condițiile prevăzute de art. 224 alin. (2) C. proc. pen.

A mai arătat că în mod greșit nu s-a dispus efectuarea unei expertize de către un expert criminalist independent, cu privire la toate mediile de stocare a datelor găsite asupra sa și la domiciliul său întrucât constatarea făcută de Institutul pentru Tehnologii Avansate ale S.R.I este singurul mijloc de probă pe care instanța s-a întemeiat.

A solicitat schimbarea încadrării juridice din art. 157 alin. (1) și (2) C. pen. în art. 169 C. pen. resectiv divulgarea secretului care pericilitează siguranța statului, precum și redozarea pedepsei pe care o consideră exagerată față de faptele comise.

Inculpatul Z.P.M. a solicitat achitarea în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spionaj prevăzută de art. 159 raportat la art. 157 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; reținerea față de inculpat doar a infracțiunii prevăzută de art. 159 raportat la art. 157 alin. (2) C. pen.; reținerea infracțiunii prevăzută de art. 172 alin. (2) C. pen.; reindividualizarea pedepsei și restituirea sumelor indisponibilizate la urmărirea penală.

Inculpații F.M. și P.D. au solicitat achitarea în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. d) C. proc. pen. întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 252 C. pen.

Recursurile declarate de inculpații A.F. și Z.P.M. nu sunt întemeiate.

Din probele administrate în cauză rezultă că în perioada 2001 - 2002, inculpatul Z.P.M., cetățean bulgar, a relaționat cu cetățeanul român A.F., care avea funcția de subofițer în cadrul Ministerului Apărării, D. 1 infanterie „D." – B. 45 de informatică și comunicații, devoltând un sistem clandestin, în baza căruia, inculpatul A.F. procura din rețelele informatice ale unității militare unde își desfășura activitatea, informații secrete de stat sau documente ori date care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta să pericliteze siguranța Statului român, le transmitea inculpatului Z.P.M., iar acesta din urmă le înmâna reprezentaților puterii străine Ucraina.

în ce privește recursul declarat de inculpatul A.F., critica referitoare la legalitatea probelor, înalta Curte constată că urmărirea penală a fost începută și continuată cu respectarea dispozițiilor legale în materie, sesizarea din oficiu, din 26 februarie 2009, având loc ca urmare a datelor și informațiilor strânse de organul competent.

Potrivit dispozițiilor art. 224 alin. (2) C. proc. pen., în vederea strângerii datelor necesare începerii urmăririi penale, pot efectua acte premergătoare și lucrătorii operativi din Ministerul de Interne, precum și din celelalte organe de stat, cu atribuții în domeniul siguranței naționale pentru fapte care constituie amenințări la adresa acestei siguranțe, așa încât, susținerea potrivit căreia actele au fost efectuate de instituții care nu au calitatea cerută de lege pentru a efectua acte de urmărire penală, nu este fondată.

Nu este fondată nici critica referitiare la expertiza criminalistică în domeniul informațiilor militare efectuată de Institutul de tehnologii avansate al SRI întrucât concluziile acesteia se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, pe baza cărora s-a stabilit activitatea infracțională a inculpatului.

Instanța de fond, pe baza materialului probator existent la dosar a stabilit în mod corect atât situația de fapt, cât și încadrarea juridică dată faptelor.

Astfel, s-a făcut dovada că inculpatul A.F., datorită pregătirii militare și a funcției pe care o deținea, cunoștea importanța documentelor pe care le transmitea inculpatului Z.P.M. - un cetățean străin -respectiv sisteme de comunicații militare, frecvențe radar, hărți standard NATO, scheme și hărți ale subunităților și tehnici militare etc; toate acestea de natură să pericliteze siguranța statului, iar susținerea sa că nu a avut cunoștință despre faptul că inculpatul Z.P.M. le preda - contra unor sume de bani - reprezentanților unei puterii străine este cel puțin lipsită de temei. Transmiterea datelor a avut loc pe o perioadă de câțiva ani, cei doi inculpați urmărind obținerea unor sume de bani și este lesne de înțeles, mai ales pentru un militar, că inculpatul Z., cetățean bulgar, nu cumpăra informații militare pentru uzul personal.

Ca atare, în mod corect instanța de fond a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei comise de inculpatul A.F. în aceea prevăzută de art. 169 C. pen.

Și în ce privește pedeapsa aplicată inculpatului A.F., instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică, având în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., gradul de pericol social al infracțiunilor, limitele de pedeapsă și circumstanțele personale ale inculpatului.

În ce privește recursul declarat de inculpatul Z.P.M., Înalta Curte constată că vinovăția acestuia a fost în mod corect stabilită de instanța de fond.

S-a reținut că inculpatul Z.P.M., în perioada 2002 - 2008 a primit de la inculpatul A.F. și a transmis puterii străine Ucraina documente și date ce constituie informații secrete de stat sau documente ori date care prin caracterul și importanța lor fac ca fapta să pericliteze siguranța statului român, în favoarea reprezentanților puterii străine, precum și a procurat ori a obținut în același scop infracțional documente și date ce constituie informații secrete de stat sau documente ori date care prin caracterul și importanta lor fac ca fapta să pericliteze siguranța statului.

Probele din care rezută vinovăția inculpatului datează din perioada anterioară desistării sale, astfel că nu se impune achitarea, pentru perioada ulterioară, făcându-se aplicarea art. 172 alin. (2) C. pen.

S-a reținut fără dubiu, din analiza unui amplu material probator că inculpatul Z.P.M. l-a recrutat pe inculpatul A.F., a pus la dispoziția acestuia mijloacele tehnice necesare transmiterii secretelor de stat și a documentelor, s-a interesat de cariera sa profesională, a coordonat activitatea ilicită de sustragere, cunoscând caracterul clasificat al documentelor precum și calitățile de agenți ai cetățenilor ucraineni. A comis faptele cunoscând că va pune în pericol securitatea națională a României în schimbul sumelor de bani obținute de la agenții ucrainieni, sume din care îl remunera și pe inculpatul A.F. pentru activitatea de culegere de date și informații cerute.

Potrivit datelor existente la dosar, inculpatul avea un mod de operare foarte bine pus la punct, iar modalitatea în care a transmis documentele către agenții ucrainieni, după desistare, a demonstrat modul de colaborare al acestora și înainte de această dată.

Față de probele administrate în cauză, situația de fapt a fost corect reținută de instanța de fond, faptele săvârșite de inculpat întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 159 C. pen. raportat la art. 157 alin. (1) și (2) C. pen.

Ca atare, este lipsită de fundament susținerea inculpatului că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de spionaj în ambele forme ale art. 157 C. pen., raportat desigur la art. 159 din același cod, pe motiv că în realitate este vorba de două infracțiuni distincte în raport de caracterul documentelor care fac obiectul infracțiunii.

Nici critica privind indisponibilizuarea sumelor nu poate fi primită, din probele dosarului rezultând că măsura a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.

În ce privește recursurile declarate de inculpații F.M. și P.D., acestea sunt fondate.

S-a reținut din probele administrate că în perioada infracțională inculpatul F.M. avea gradul de locotenent colonel - șef Birou planificare și conducere sisteme comunicații prin cumul cu funcția de șef Secție comunicații și informatică, ambele în cadrul comandamentului D. 1 infanterie „D.", iar inculpatul P.D. avea gradul de căpitan, ocupând funcția de șef al centrului de comunicații și informatică de garnizoană care se subordona secției de comunicații și informatică, iar în cadrul Centrului își desfășura activitatea și inculpatul A.F., aflându-se în subordinea inculpatului P.D.

S-a reținut că în cursul lunii august 2008, inculpatul F.M. a redactat documentul militar „Dispoziția pentru comunicații și informatică a D. 1 infanterie „D." care avea unele înscrisuri anexă clasificate drept „secret de stat", nivel „secret". De pe SIC-ul acestuia, l-a transmis pe un stik neacreditat pentru lucrul cu documente clasificate către inculpatul P.D., iar acesta din urmă l-a transferat ulterior pe un laptop, de asemenea neacreditat pentru lucrul cu documente clasificate, fiind păstrate în aceste condiții până la 27 februarie 2009.

La informațiile de pe laptop-ul și calculatorul căpitanului P.D. avea acces permanent și inculpatul A.F., acesta procedând în timpul uneia din turele sale de serviciu, la sustragerea documentului în cauză și a anexelor, pe care Ie-a transmis inculpatului Z.P.M. în acest fel dispoziția a fost compromisă în totalitate.

S-a reținut în sarcina celor doi inculpați că au ignorat atribuțiile lor de serviciu în ceea ce privește păstrarea cu strictețe a secretului militar și de stat și în ceea ce privește metodologia de transmitere a unor asemenea documente pe cale ierarhică, facilitând prin atitudinea lor, sustragerea unor documente clasificate „secret de stat" de către inculpatul A.F.

Sub aspectul laturii subiective al conținutului constitutiv al infracțiunii de neglijență în păstrarea secretului de stat, prevăzută de art. 252 C. pen., Înalta Curte apreciază că în raport de probele existente la dosar și de împrejurările în care s-au comis faptele, cei doi inculpați nu trebuia și nu puteau să prevadă sustragerea de documente de către inculpatul A.F.

Astfel, s-a reținut de instanța de fond în baza actelor și lucrtărilor dosarului că, cu ocazia reorganizării Regimentului, inculpatul A.F. a fost încadrat la 1 iulie 2006 în cadrul B. 45 comunicații și informatică, iar la data de 15 noiembrie 2006 a fost numit în funcția de șef registratură al centrului de comunicații și informatică pe garnizoană din cadrul aceluiași batalion; potrivit adresei M.Ap.N din 27 februarie 2009, inculpatul A.F. a beneficiat, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 82/2002, de acces la informații clasificate „secret de stat", nivel „strict secret de importanță deosebită", ulterior, cu prilejul reevaluării, i-a fost acordat, prin autorizația din 06 octombrie 2006, acces la informații clasificate „secret de stat", nivel „secret".

Prin urmare, potrivit fișei postului, inculpatul A.F. avea acces la toate documentele Centrului de comunicații, inclusiv la dispoziția de comunicații și informatică, precum și la celelalte documente clasificate, iar potrivit prevederilor Legii nr. 82/2002, în calitate de subofițer al armatei Române, inculpatul avea la rândul său obligația păstrării secretului de stat în conformitate cu nivelul de acces la documentele clasificate, potrivit angajamentului semnat, așa încât nu cădea în sarcina inculpaților F.M. și P.D. să prevadă sustragerea de documente de către inculpatul A.F.

Așa fiind, Înalta Curte apreciază că nu se poate reține în sarcina inculpaților F.M. și P.D. că au facilitat accesul la informații a unei persoane neautorizate, că nu au respectat protecția informațiilor și au lăsat la dispoziția inculpatului A. calculatorul în care se aflau respectivele documente.

Față de cele menționate, se vor admite recursurile declarate de inculpații F.M. și P.D. împotriva sentinței penale nr. 189 din 18 iunie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, se va casa decizia atacată și rejudecând, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., vor fi achitați cei doi inculpați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 252 C. pen.

Totodată, se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații A.F. și Z.P.M. împotriva aceleiași decizii.

Se va computa prevenția pentru inculpații A.F. și Z.P.M. de la 28 februarie 2009 la zi și vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de inculpații P.D. și F.M. împotriva sentinței penale nr. 189 din 18 iunie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală.

Casează decizia penală atacată și rejudecând:

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achită pe inculpații P.D. și F.M. pentru infracțiunile prevăzute de art. 252 C. pen.

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații A.F. și Z.P.M. împotriva aceleiași decizii.

Compută prevenția pentru recurenții inculpați A.F. și Z.P.M. de la data de 28 februarie 2009 la 13 decembrie 2010.

Obligă recurenții inculpați A.F. și Z.P.M. la plata sumei de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul interpretului de limbă bulgară se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 13 decembrie 2010.