Subject-matter jurisdiction for university administrative acts in administrative litigation under Law 554/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta M.Z. a chemat în judecată Universitatea București, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării prin Ministrul Educației, Cercetării și Inovării și pe L.M.V., solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâții, pe cale de ordonanță președințială, să dispună suspendarea executării Hotărârii Consiliului Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin hotărârea a cărei suspendare o solicită, Senatul Universității București a validat concursul organizat pentru ocuparea postului de profesor universitar, poziția 6, de la Catedra de Limba și Literatura Germană, din data de 1 iunie 2009.

A mai arătat că, a contestat această procedură prealabilă prevăzută atât de art. 62 din Legea nr. 128/1997, cât și de art. 7 din Legea nr. 554/2004, întrucât actul administrativ este nelegal, contrar art. 61 alin. (3) din Legea nr. 128/1997.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 3270 din 14 octombrie2009, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei de obiect a acesteia.

Totodată, a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantă.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că Ministerul Educației, Cercetării și Inovării are calitate procesuală pasivă, deoarece chiar dacă reclamanta s-a adresat cu o contestație Senatului Universității, conform art. 61 alin. (7) din lege, pârâtul emite un ordin în baza hotărârii Consiliului facultății, precum și a hotărârii de validare a concursului de către Senatul Universității.

Cu privire la excepția lipsei de obiect a cererii, s-a reținut că aceasta este neîntemeiată, deoarece împrejurarea că actul a cărui suspendare se cere a fost validat de Senatul Universitar la 11 iunie 2009 și în baza acestora Ministerul Educației, Cercetării și Inovării a emis Ordinul nr. 4694/2009, nu conduce la concluzia că acțiunea a rămas fără obiect.

Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii, s-a reținut că, deși în contencios administrativ nu sunt admisibile cererile de ordonanță președințială în temeiul art. 581 C. proc. civ., instanța nu va respinge acțiunea, întrucât reclamanta a menționat ca temei al acțiunii și Legea nr. 554/2004.

Analizând cererea de suspendare a acțiunii, instanța a arătat că acțiunea nu este întemeiată, întrucât în cauză nu sunt îndeplinite cerințele art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, referitor la cerința cazului bine justificat s-a reținut că, în speță, împrejurările relatate de reclamantă nu pot fi apreciate la o analiză sumară a actului a cărei suspendare se solicită, acestea necesitând o analiză din partea instanței, putând prejudicia fondul cauzei.

În privința pagubei iminente ce trebuie prevenită, s-a reținut că aceasta nu este ireversibilă, încât instanța, în cazul constatării nelegalității unor acte ce au stat la baza emiterii deciziei nr. 876 din 4 septembrie 2009, să poată dispune anularea actelor cu repunerea în situația anterioară.

Împotriva acestei sentințe considerată nelegală și netemeinică a declarat recurs reclamanta M.Z., întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recurenta a susținut, în esență, că urmare tergiversării judecării cererii sale, s-au încălcat dispozițiile art. 581 alin. (32) C. proc. civ. care dispune judecata de urgență și cu precădere.

Astfel, arată recurenta, prin prejudiciul produs de instanță a fost lipsită de exercitarea unui proces echitabil în conformitate cu dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Recursul este fondat și va fi admis pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 lei se soluționează în fond de către tribunalele administrativ fiscale.

Potrivit acestor dispoziții legale, rezultă că competența materială se stabilește potrivit criteriului poziționării autorității emitente în sistemul administrației publice, criteriu aplicabil în raport cu obiectul cauzei, în considerarea calității Universității București de autoritate cu caracter local.

Cum obiectul acțiunii de față îl reprezintă suspendarea executării Hotărârii Consiliului Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București conform dispozițiilor sus-menționate competenta soluționării cauzei revine Tribunalului București, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Z.M. împotriva sentinței civile nr. 3270 din 14 octombrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul București, secția contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 29 iunie 2010.