Military officer fails to overturn refusal of reserve-status transfer; appeal dismissed as unfounded
Legislator summary
AI generatedThe court dismissed the appeal as unfounded, upholding the lower court's rejection of the plaintiff's administrative action; the plaintiff, a military warrant officer, had sought a declaration of transfer to reserve status from 1 March 2009, but the Ministry of National Defence had instead reassigned him to a new post, which he contested. The decisive basis was that no unjustified refusal to resolve the plaintiff's request existed under Article 2(1)(i) of Law No. 554/2004, since the reassignment order was not challenged and was executed, and under Article 3 of Government Ordinance No. 7/1998, military personnel whose functions are reduced are to be placed in other units, not automatically transferred to reserve; the plaintiff therefore did not qualify for reserve status under Article 85(1)(e) of Law No. 80/1995, as he was not made redundant.
Legislator headnote
AI generatedart. 3041 C. proc. civ, art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, art. 85 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 80/1995; Military officer fails to overturn refusal of reserve-status transfer; appeal dismissed as unfounded: Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 31 august 2009, reclamantul V.M. a chemat în judecată Ministerul Apărării Naționale, solicitând a se constata trecerea sa în rezervă cu începere de la 1 martie 2009.
În motivarea cererii reclamantul a învederat că a funcționat ca maistru militar la UM Constanța, unitate care s-a restructurat de la 1 februarie 2009, funcția sa nemai regăsindu-se în noul stat de organizare.
Reclamantul a mai arătat că a solicitat trecerea în rezervă, în condițiile O.G. nr. 7/1998, însă, contrar voinței sale, a fost numit într-un alt loc de muncă, fiind îmbarcat pe nava școală Mircea de la 12 aprilie 2009.
Prin sentința civilă nr. 593 din 30 noiembrie 2009, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că nu s-a făcut dovada refuzului nejustificat al pârâtului de a soluționa cererea reclamantului de trecere în rezervă, cât timp acesta nu a contestat Ordinul nr. MM – 36 din 26 februarie 2009 prin care, începând cu 1 martie 2009 a fost numit ca specialist 2 în radioelectrică și observare pe nava școală Mircea, funcție în exercitarea căreia se află până la 3 noiembrie 2010 când încetează raporturile contractuale dintre părți.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul V.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, reclamantul a menționat că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că ordinul de numire în noua funcție nu i-a fost comunicat decât verbal și nici împrejurarea că nu a fost de acord cu mutarea în interes de serviciu, fapt pentru care a solicitat prin mai multe rapoarte trecerea în rezervă, în condițiile O.G. nr. 7/1998 pe care le îndeplinește.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, Curtea constată că instanța de fond a apreciat în mod corect că nu există refuz nejustificat de soluționare a cererii reclamantului de trecere în rezervă, astfel cum este reglementată această sintagmă în art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, exprimarea explicită, cu exces de putere a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane.
Potrivit art. 3 din O.G. nr. 7/1998, cadrele militare ale căror funcții se reduc vor fi încadrate, în limitele prevederilor statelor de organizare, în alte unități din garnizoanele de dislocare sau în alte garnizoane, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Apărării Naționale.
Astfel cum s-a arătat prin întâmpinare, reclamantul, maistru militar, nu a fost disponibilizat pentru a putea beneficia de măsurile de protecție socială prevăzute de ordonanță în urma trecerii în rezervă în temeiul art. 85 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 80/1995. El a fost numit într-o nouă funcție, specialist 2 la UM 02028 Constanța, ordinul de numire nr. MM 36 din 26 februarie 2009 fiind necontestat, ci executat reclamantul exercitând și în prezent noile atribuții.
În consecință, criticile formulate fiind neîntemeiate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul V.M. împotriva sentinței nr. 593/CA din 30 noiembrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iunie 2010.