Jurisdiction over administrative delay in property restitution evaluation: contestation of compensation title issuance under Law 247/2005 as exclusive administrative litigation
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, ordering that the case be heard by the Bucharest Court of Appeal, Administrative and Fiscal Section VIII, thereby reversing the lower court's initial declination to a local district court. The dispute arose when claimants sought to compel the state, through the Central Commission for Determining Damages, to designate a property evaluator and complete the assessment procedure required for obtaining restitution compensation under Title VII of Law No. 247/2005. While the local district court argued this was a simple "obligation to do" falling within its general civil jurisdiction, the appellate court and the High Court determined that the claim effectively challenged the administrative delay in issuing the final compensation title, a specific administrative act governed by Title VII of Law No. 247/2005 and Article 2(f) of Law No. 554/2004, which vests exclusive jurisdiction in the specialized administrative courts.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 554/2004, art. 2 lit. f) din Legea nr. 554/2004, art. 22 alin. (5) C. proc. civ; Jurisdiction over administrative delay in property restitution evaluation: contestation of compensation title issuance under Law 247/2005 as exclusive administrative litigation: Hotărând asupra conflictului negativ de competență ivit între cele două instanțe, în condițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a pricinii în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele în continuare arătate.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2517 din 11 iunie 2009, a admis excepția necompetenței materiale și pe cale de consecință a declinat în favoarea Judecătoriei Sector 1 București, soluționarea acțiunii formulate de reclamanții L.L.S. și B.L.A.D., în contradictoriu cu Statul Român, prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, cu motivarea că obiectul acțiunii îl constituie obligația de a face, în sensul desemnării unui evaluator al imobilului față de care reclamanții sunt îndreptățiți la despăgubiri și nu contestarea deciziei reprezentând titlu de plată pentru despăgubiri sau refuzul nejustificat de emitere a acesteia, situații în care ar fi fost incidente dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și prin urmare competența curții de apel.
Privind cauza spre soluționare, Judecătoria Sectorului 1 București a declinat la rândul său competența de soluționare a pricinii în favoarea Curții de Apel București și constatând existența unui conflict negativ a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unui regulator de competență.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut, prin sentința nr. 14396 din 27 noiembrie 2009, în condițiile în care procedura stabilită prin Titlul VII al Legii nr. 247/2005 presupune obligativitatea parcurgerii mai multor etape, între care și etapa evaluării, iar prin acțiunea formulată reclamanții se plâng de tergiversarea soluționării cererii lor, solicitând obligarea pârâtei să finalizeze ultima etapă a procedurii, cea referitoare la evaluare, nu este vorba, în speță, de o simplă obligație de a face ci de o cerere formulată în temeiul Legii nr. 247/2005, Titlul VII, pentru care competența revine instanței de contencios administrativ, în conformitate cu dispozițiile art. 2 lit. f) din Legea nr. 554/2004.
Hotărând asupra conflictului negativ de competență ivit între cele două instanțe, în condițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a pricinii în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele în continuare arătate.
În acțiunea introductivă de instanță reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la desemnarea unui evaluator în vederea întocmirii raportului de evaluare pentru stabilirea de măsuri reparatorii, prin echivalent, privind imobilul proprietatea acestora situat în București, sector 1, întemeindu-și cererea pe dispozițiile Legii nr. 247/2005, Titlul VII.
Ori, procedura administrativă reglementată de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 prevede parcurgerea mai multor etape, respectiv analizarea dosarelor sub aspectul corectitudinii cererii de restituire în natură și, trimiterea, în caz afirmativ, a dosarului pentru întocmirea raportului de evaluare și emiterea de către Comisia Centrală a deciziei reprezentând titlu de despăgubiri, act administrativ ce reprezintă finalizarea și totodată concretizarea într-un act final a acestei proceduri.
Pornind de la finalitatea acestei proceduri, rezultă că nu se poate reține ca obiect al acțiunii reclamanților obligația de a face constând în obligarea pârâtei la desemnarea unui evaluator, constatându-se totodată că reclamanții au supus controlului instanței judecătorești tergiversarea procedurii de emitere a titlului de despăgubire, prin netrimiterea dosarului la evaluator, litigiul fiind astfel, conform dispozițiilor art. 1, Titlul VII din Legea nr. 247/2005 de competența curții de apel.
Față de cele expuse, competența de soluționare a prezentei cauze revine Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe L.L.S., B.L.A.D. și Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 19 mai 2010.