Late criminal appeal dismissed for exceeding statutory deadline in rape and child abuse conviction

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 116 din 26 februarie 2010 Tribunalul lași a hotărât următoarele:

1. Condamnă pe inculpatul B.G., fiul lui V. și E., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- „viol", prev. și ped. de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b)1, alin. (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa principală de 20 (douăzeci) ani închisoare și la pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 10 ani, precum și a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen.;

- „incest", prev. și ped. de art. 203 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 33 lit. b) C. pen., la pedeapsa principală de 7 (șapte) ani închisoare și la pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 5 ani, precum și a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen.;

- „rele tratamente aplicate minorului", prev. și ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.I.L.), la pedeapsa principală de 15 (cincisprezece) ani închisoare și la pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 10 ani, precum și a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen.;

- „rele tratamente aplicate minorului", prev. și ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.C.) la pedeapsa principală de 15 (cincisprezece) ani închisoare și la pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 10 ani, precum și a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen.;

- „rele tratamente aplicate minorului", prev. și ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.G.) la pedeapsa principală de 15 (cincisprezece) ani închisoare și la pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 10 ani, precum și a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen.;

- „rele tratamente aplicate minorului", prev. și ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.P.V.) la pedeapsa principală de 15 (cincisprezece) ani închisoare și la pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 10 ani, precum și a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen.;

- „rele tratamente aplicate minorului", prev. și ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.A.M.) la pedeapsa principală de 15 (cincisprezece) ani închisoare și la pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 10 ani, precum și a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen.;

- „rele tratamente aplicate minorului", prev. și ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.M.G.) la pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 2 ani;

- „rele tratamente aplicate minorului", prev. și ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.l.A.) la pedeapsa principală de 6 (șase) ani închisoare și la pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 5 ani, precum și a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen.;

- „rele tratamente aplicate minorului", prev. și ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.M.N.) la pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 2 ani.

În baza art. 33 lit. a), b) C. pen. rap. la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, de 20 (douăzeci) ani închisoare, pe care o sporește cu 5 (cinci) ani închisoare, pedeapsa finală de executat fiind de 25 (douăzeci și cinci) ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (2), (3) C. pen. aplică inculpatului, alături de pedeapsa principală a închisorii, și pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 10 ani, precum și a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen.

Pe durata și în condițiile prev. de art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, de la 02 noiembrie 2009 la zi.

2. Condamnă pe inculpata B.A., fiica lui M. și E., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- „rele tratamente aplicate minorului", prev. și ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.I.L.), la pedeapsa principală de 12 (doisprezece) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 5 ani;

- „rele tratamente aplicate minorului", prev. și ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.C.) la pedeapsa principală de 12 (doisprezece) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 5 ani;

- „rele tratamente aplicate minorului", prev. și ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.G.) la pedeapsa principală de 12 (doisprezece) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 5 ani;

- „rele tratamente aplicate minorului", prev. și ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.P.V.) la pedeapsa principală de 12 (doisprezece) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 5 ani;

- „rele tratamente aplicate minorului", prev. și ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.A.M.) la pedeapsa principală de 12 (doisprezece) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 5 ani;

- „rele tratamente aplicate minorului", prev. și ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.M.G.) la pedeapsa principală de 4 (patru) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 2 ani;

- „rele tratamente aplicate minorului", prev. și ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.l.A.) la pedeapsa principală de 6 (șase) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 5 ani;

- „rele tratamente aplicate minorului", prev. și ped. de art. 306 C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) C. pen. (parte vătămată B.M.N.) la pedeapsa principală de 4 (patru) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 2 ani.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa principală cea mai grea, de 12 (doisprezece) ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen. s-a aplicat inculpatei, alături de pedeapsa principală a închisorii, și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 5 ani.

Pe durata și în condițiile prev. de art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen.

În baza art. 14, art. 17, art. 346, art. 348 C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat să despăgubească părțile civile minore după cum urmează:

- B.I.L., cu câte 15000 lei fiecare;

- B.C.,cu câte 12000 lei fiecare;

- B.G., cu câte 12000 lei fiecare;

- B.P.V.,cu câte 12000 lei fiecare;

- B.A.M., cu câte 12000 lei fiecare;

- B.M.G.,cu câte 10000 lei fiecare;

- B.I.A., cu câte 10000 lei fiecare;

- B.M.N., cu câte 10000 lei fiecare, toate sumele cu titlu de daune morale.

În baza art. 191 alin. (1), (2) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat să plătească statului câte 2500 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 3600 lei reprezintă onorariile avocaților din oficiu, ce urmează a fi achitată către Baroul lași din fondurile speciale ale M.J.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpații B.G. și B.A., locuitori ai satului Kogălniceanu, com. Al. I. Cuza, jud. lași, sunt în vârstă de 36 de ani. Din căsătoria celor doi au rezultat nouă copii, dintre care opt sunt în viață și la vârsta minoratului: B.I.L., B.C., B.G., B.P.V., B.A.M., B.M.G., B.l.A., B.M.N.

Unul dintre copii, B.A.M., a decedat în luna mai 2002, pentru că s-a înecat în timp ce era alăptat de inculpata B.A.

Nici unul dintre cei doi inculpați nu a avut o ocupație stabilă, dar în sat sunt cunoscuți ca fiind consumatori frecvenți și exagerați de alcool, pe acest fond, inculpatul B.G. manifestându-se agresiv în sânul familiei, dovedind instabilitate comportamentală concretizată prin ieșiri nervoase, atât la adresa soției, cât și a copiilor. Aceleași accese de furie materializate în lovirea copiilor se regăsesc și în comportamentul inculpatei B.A.

În acest sens, în repetate rânduri, inculpații au avut discuții contradictorii, finalizate deseori prin agresarea fizică a inculpatei B.A.

Nici unul dintre inculpați nu se ocupa de creșterea și de educarea celor opt copii ai lor, de îngrijirea și de întreținerea acestora. Banii deținuți, fie ca urmare a muncilor desfășurate ocazional, pe la diferiți consăteni, fie ca urmare a cumulării alocațiilor copiilor sau rezultați chiar de pe urma muncilor desfășurate la diferiți consăteni de copiii mai mari (B.I., B.C., B.G., etc.) erau cheltuiți, marea lor majoritate, pe băuturi alcoolice, care, odată consumate, le imprimau inculpaților un comportament deviant și deosebit de violent față de copii; aceștia erau bătuți, amenințați, dați afară din casă, dezbrăcați, indiferent de faptul că era noapte sau zi și indiferent de anotimp, nevoiți să se ascundă prin căpițe de fân, în grajd, în pod sau chiar să stea treji, așteptând ca lucrurile să se liniștească (B.P.V.:

„ambii părinți consumă băuturi alcoolice aproape zilnic, nu se ocupă de noi..se certau, mama fugea de acasă și dormea prin buruieni de frica tatălui meu"; „..eu și frații mai mari fugeam de acasă și dormeam prin podurile de la casele vecinilor sau prin beciuri, ultima dată eu dormind în beciul locuinței soților P.G. și M., în toamna anului 2008, unde am dormit trei zile.."; „mama și tata mă opresc frecvent să merg la școală pentru a sta cu frații mei mici"; suntem păruiți de mama, ambii părinți ne înjură și ne vorbesc urât";

„când părinții se îmbată și se ceartă, pe noi ne alungă afară din casă și dormim prin vecini"; pe părinți nu-i interesa unde dormeam și ne căutau după câteva zile"; etc; B.A.M.: „părinții mei consumă frecvent băuturi alcoolice..mama nu face mâncare, nu îi dă piept fratelui mai mic, noi ne facem singuri mâncare..vorbesc foarte urât, se înjură, ne alungă din casă, mama, când se îmbată, ..doarme prin buruieni sau prin grădinile vecinilor"; „am dormit trei zile în podul grajdului lui A.M."; „fugeam de acasă de frica părinților";

„furam din locuințe pentru a mânca"; „când părinții se îmbată, fără motive ne bat și ne alungă afară din casă" etc; B.C.: „părinții .. mai tot timpul sunt beți, ne alungă de acasă, noi suntem nevoiți să dormim pe unde apucăm...prin podurile caselor - vecinilor - prin grădini, grajduri pentru animale"; „cerșeam de mâncare deoarece părinții nu ne dădeau"; „pentru că le ceream de mâncare...părinții mă băteau foarte tare"; „tata mi-a spart capul și mi-a rămas o cicatrice la frunte, după ce m-a lovit cu un melesteu..era beat și motiva că nu am avut grijă de fratele meu mai mic" părinții nu se ocupau de noi, eram mai tot timpul flămânzi, ne spălam unul pe altul, ne găteam noi";

B.G.: „părinții ..mai tot timpul sunt beți, ne bat, ne alungă de acasă, noi fiind obligați să dormim pe unde putem..prin podurile caselor.prin glugile de strujeni, prin grajdurile animalelor vecinilor noștri"; „cerșeam de mâncare pe la vecini și la biserică", „o dată, tatăl meu a fugit după mama cu coasa să o taie", etc).

Dincolo de faptul că relatările minorilor ar putea fi privite ca subiective, având în vedere că se referă la viața dusă alături de inculpați - părinții lor, acestea sunt, totuși, în deplină concordanță cu alte declarații ale altor persoane care fac trimitere la violența manifestată pe fondul consumului zilnic de alcool al celor doi, aspecte asupra cărora instanța a revenit mai jos.

Imaginea vieții trăite sub umbrela fricii, a lipsurilor, neglijenței și violenței verbale, fizice și sexuale este confirmată, printre altele, și de către martorii audiați în cauză.

Martora P.M. (filele 43 și 75 ds. urm. pen. și 124 ds. fond), vecină cu inculpații, audiată în ambele faze procesuale, confirmă susținerile copiilor familiei B. audiați, respectiv faptul că erau nevoiți să părăsească locuința, fiind alungați de către inculpați, care consumau cantități mari de alcool; inculpatul B.G. devenea foarte violent în momentul în care consuma alcool, iar acest lucru se întâmpla indiferent de vremea de afară. Episodul prezentat de martoră, atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de cercetare judecătorească, conturează cu o deosebită claritate necesitatea intervenției legale în scopul încetării comportamentelor abuzive și violente ale părinților B.: în iarna anului 2007/2008, după sărbători, afară era foarte frig, era zăpadă și era într-o noapte, în jurul orelor 24.00, a găsit-o pe partea vătămată B.I. în grajd și a surprins-o în timp ce mulgea vaca într-o cană și le dădea fraților ei mai mici C. (de 9 ani), și G. (de 8 ani) să bea. Mai precizează martora că de mai multe ori i-a găsit pe copiii familiei B. dormind în grajd, în beci, în grădină, unde aveau mai multe culcușuri amenajate, fugăriți fiind de acasă.

Soțul martorei P.M., respectiv, P.G. (fila 78 ds. urm. pen. și 125 ds. fond), declară în plus că,personal, a găsit-o de mai multe ori pe minora I.L. dormind în beciul lui, de la aceasta aflând că inculpatul B.G. s-a îmbătat, i-a bătut pe toți și i-a alungat de la domiciliu, îi este frică de tatăl ei care este foarte violent.

Gestionarul A.V. (fila 80 ds. urm. pen. și 126 ds. fond) și administratorul H.R. (fila 81 ds. urm. pen. și 127 ds. fond) confirmă faptul că banii de pe alocațiile copiilor erau cheltuiți în special pe băuturi alcoolice, achiziționate mai ales de inculpata B.A. Chiar și copiii erau trimiși să cumpere vin la sticlă de 2 litri și tot în perioada în care se primea ajutorul social și alocațiile de stat.

Vecinul familiei B., martorul M.M. (filele 85 dos. urm. pen. și 130 ds. fond), susține aceleași circumstanțe ale traiului zilnic al minorilor, în sensul că aceștia erau violentați fizic și verbal de fiecare dată când inculpații consumau alcool (ceea ce se întâmpla aproape zilnic); astfel, victimele erau alungate de acasă, erau bătute, dormeau noaptea, indiferent de condițiile atmosferice, prin locuințele vecinilor, prin lanuri de porumb, prin grădini și prin căpițe de fân, aspecte percepute în mod direct. A văzut-o pe minora I., ca și pe ceilalți copii de altfel, neîngrijiți, desculți, cu hainele murdare, cerșind mâncare prin vecini. Martorul mai precizează că a văzut-o pe inculpata B.A. dormind în șanț, aflată fiind sub influenta băuturilor alcoolice.

Potrivit declarațiilor martorului S.A. (fila 87 ds. urm. pen.), vecin cu inculpații, „soții B. stau numai cu băutura în cap" și nu au cum să-și educe copiii.

Cadrul didactic l.A., fostă învățătoare a victimei B.I., a precizat că aceasta venea la școală cu hainele murdare, purta încălțăminte mai mare decât cea necesară vârstei ei, era flămândă, lipsea de la școală nemotivat, spunând că a fost nevoită să stea cu frații mai mici casă și să aibă grijă de ei. Martora cunoștea faptul că părinții Irinei consumau în mod frecvent băuturi alcoolice, că își trimiteau copiii la muncă pentru a face rost de bani; aceștia nu veneau la nici o ședință cu părinții, ci doar la momentul la care se întocmeau dosarele pentru ajutor social, burse, rechizite, dar și atunci se aflau sub influența băuturilor alcoolice; de la I. a aflat că aceasta a dormit prin vecini sau sediul C.A.P., din cauza tatălui care o bătea.

Un alt vecin al familiei B., martorul C.I., a declarat (filele 35 și 90 ds. urm. pen. și 132 ds. fond) că Irina fugea de acasă de frica părinților care o băteau; mama ei era mai dură cu ea, spune martorul, iar victima era mai tot timpul supărată, piânsă; de altfel, toți copiii familiei B. fugeau de acasă de frica părinților, dormeau prin porumb, beciuri, magazii, glugi; inculpata B.A. a fugit de mai multe ori de acasă, abandonându-și copiii.

Martorul P.C.P. (fila ds. urm. pen. și 134 ds. fond), vecin cu locuința familiei B., a văzut conflicte fizice între cei doi inculpați, pe fondul consumului de băuturi alcoolice. De asemenea, a văzut-o pe inculpata B. aurora dormind în șanț, ca urmare a consumului exagerat de alcool. Mai cunoaște martorul și faptul că minorii B. dormeau prin pod pe la P.G., că mai furau. Nu știe dacă cei doi inculpați își insultau copiii sai îi băteau, dar, „copiii nu fugeau de bine".

Un alt consătean de-al inculpaților, martorul P.A.A. (filele 94 ds. urm. pen. și 135 ds. fond) a declarat că, personal, a întrebat-o pe minora I.L. de ce fuge de acasă și doarme prin podurile caselor părăsite, prin grădinile oamenilor, prin porumb, iar aceasta a spus că face acest lucru de frică, fiind bătută de tatăl său. Și ceilalți copii, susține martorul, dormeau prin poduri, beciuri, pe lanuri, părinții lor fiind consumatori de alcool.

Martorul T.P., rudă spirituală cu familia B. (prin botezarea minorului B.C.), în declarația din fața instanței de judecată (fila 192 ds. fond), a precizat că soții B. sunt consumatori frecvenți de alcool, că minorii fugeau de acasă, munceau pe la diferiți consăteni.

Din cele prezentate, rezultă că abuzurile fizice și psihice ale inculpaților asupra părților vătămate minore erau cunoscute în sat, atunci când consumau alcool, ceea ce se întâmpla foarte des, aproape zilnic, copiii (victimele din prezenta cauză), erau agresați fizic, erau înjurați, alungați de acasă, înfometați, dezbrăcați, nevoiți să trăiască din cerșit și mila vecinilor sau să doarmă în beci, grajd, pod, în porumb, în grădină, indiferent de anotimp. Imediat după sesizarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului cu privire la abuzurile la care minorii erau supuși zilnic de părinții lor, s-a constatat faptul că o parte din părțile vătămate suferă de mai multe afecțiuni, acestea fiind atât consecința lipsurilor îndurate, cât și a frigului, a dezechilibrului nutrițional și afectiv. Astfel, partea vătămată B.I.L. este încadrată în grad de handicap mediu, în baza certificatului din 07 iulie 2009, astfel cum rezultă din adresa din 23 octombrie 2009 a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului - Centrul de Plasament C.A.R. - fila 99 ds. fond, minora remarcându-se printr-un profil psihologic marcat de tulburări afective și dificultăți de adaptare. Din fișa de examinare psihologică din data de 06 noiembrie 2008, rezultă că prezintă simptomatologie posttraumatică (coșmaruri, sentimentul de a sta de pază). Din raportul de evaluare psihologică - fila 207 ds. fond - rezultă că minora adoptă o poziție de cenzură, oscilează între stări de culpabilitate și momente în care reacționează impulsiv, prezintă vulnerabilitate, nehotărâre și manifestă reacții ale celui părăsit.

În ceea ce o privește pe partea vătămată minoră B.M.N., aceasta a fost dată în plasament Centrului de Plasament S.A. lași, din cuprinsul sentința civilă din 09 octombrie 2009 - fila 103 - ca și din analiza întregului dosar (nr. 6601/99/2009 al Tribunalului lași), rezultând faptul că minora a fost internată la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii S.M. lași, diagnosticată cu anemie carențială, malnutriție protein-energetică gravă, rahitism incipient, rinofaringită acută, diaree acută gravă (a se vedea și filele 106, 107 208 ds. fond).

Din fișele de examinare psihologică și de evaluare psihosocială rezultă următoarele:

- B.A.M. (filele 126 ds. urm. pen. 164 și 205 ds. fonf), rămasă la domiciliu, prezintă o simptomatologie fiziologică și psihică posttraumatică; trăiește o frică perpetuă de a nu-i fi citite gândurile, prezintă o slabă toleranță la frustrare și nu mai suportă suferința; prezintă dificultăți de relationare. În fata asistentului social a susținut că mama sa, inculpata B.A., manifestă un comportament agresiv, verbal și fizic (tras de păr,bătută cu bățul, înjurată), atât față de minoră cât și față de fratele ei B.l.A.; mai adaugă minora că, banii obținuți de sărbători, respectiv în luna decembrie - ianuarie 2010, au fost luați de mamă și cheltuiți pe băuturi alcoolice; prezintă o capacitate de asimilare a cunoștințelor dificilă, imaturitate socio-afectivă, instabilitate emoțională, tulburări de vorbire, abilități sociale reduse, restricții în planul structurilor lexico/grafice, conduită necivilizată;

- B.P.V. (filele 129 ds. urm. pen., 165 și 206 ds. fond), rămasă la domiciliu, trăiește o frică perpetuă de a nu-i fi citite gândurile, prezintă o slabă toleranță la frustrare și nu mai suportă suferința; prezintă dificultăți de relationare. în fața asistentului social a susținut că mama sa, inculpata B.A., manifestă un comportament agresiv, verbal și fizic (tras de păr, bătută cu bățul, înjurată); mai adaugă minora că, banii obținuți prin prestarea de munci ocazionale, au fost luați de mamă și cheltuiți pe băuturi alcoolice; în plus, de foarte multe ori, a fost nevoită să se refugieze la vecini pentru a nu mai fi bătută; prezintă o capacitate de asimilare a cunoștințelor dificilă, imaturitate socio-afectivă, instabilitate emoțională, tulburări de vorbire, abilități sociale reduse, restricții în planul structurilor lexico/grafice;

- B.M.G. (filele 163, 204, 210 ds. fond) a fost inclus în sistemul de protecție de la vârsta de 6 luni, când nu a putut conștientiza motivul scoaterii lui din familie, în prezent aflându-se în plasament la asistentul maternal profesionist H.M. Din declarațiile martorilor și ale inculpaților, rezultă că, la momentul la care avea aproximativ 5 luni, inculpata l-a părăsit, ca de altfel pe toți copiii pe care îi avea și a fugit la o soră în partea de vest a țării o perioadă de aproximativ patru luni; trebuie subliniat că, la momentul părăsirii domiciliului conjugal, B.A. îl alăpta pe minorul M.G.; inculpații nu s-au mai interesat de minor;

- B.l.A. (fila 124 ds. urm. pen. și referatul de anchetă socială) născut la ... 2007, aflat la domiciliu, astfel cum rezultă din analiza anchetei sociale întocmite în ceea ce-l privește (în acest sens a se vedea și Dosarul de plasament nr. 6605/99/2009 al Tribunalului lași), a trăit, împreună cu ceilalți frați, într-o familie aflată la limita condițiilor de sărăcie, cu o dinamică anormală, caracterizată prin cumul de abuz prin neglijare gravă și violență psihică și fizică; prezintă întârziere în dezvoltarea psiho-motrică și a limbajului, nu reacționează când este strigat pe nume, dificultăți de adaptare, de relaționare.

Modelul familial adoptat de inculpați a generat situații de risc iminent pentru fiecare dintre minori, pe termen lung putând determina eșecul personal și socio-profesional al acestora. Mai mult decât atât, stilul parental deficitar, lipsa surselor de venit, lipsa educației, neaccesarea serviciilor comunitare au determinat, pe lângă disfuncții în familie și adoptarea de către copii a unui comportament delincvent sau necesitatea intervenției specializate repetate pentru protejarea intereselor acestora. Astfel, părțile vătămate B.C. și B.G., ca de altfel și minora B.I., au fost cercetați penal pentru mai multe fapte de sustragere,față de primii doi luându-se măsura internării în Centrul de Plasament S.S. din loc. Tg. Frumos, lași. Din analiza referatelor aflate în dosarul de urmărire penală (filele 108 -123), rezultă că minorii au comis mai multe fapte de sustragere din locuințele vecinilor, din biserică sau din grădiniță, dar în special produse alimentare. Trebuie menționat faptul că, în data de 13 decembrie 2006, minorii au fost surprinși luând un cărucior de haine vechi de la numita D.A.; deasupra acestor haine aflate în căruciorul tras de C. și I.B. era inculpata B.A. beată (fila 117 ds. urm. pen.).

Aceste referate fac trimitere inclusiv la circumstanțele comiterii faptelor, prin împrejurarea că minorii au fost surprinși dormind prin grajduri, în luna februarie, pe timp de noapte, că au furat din frigiderele vecinilor parizer, mâncare, zahăr, ulei, mere, brânză de vacă, ouă de pasăre.

În directă legătură cu lipsa oricărui interes pentru creșterea copiilor din partea inculpaților, mai trebuie subliniate următoarele aspecte (extrase din referatele de evaluare a inculpaților):

- imobilul în care locuiește familia B. se află într-un stadiu avansat de degradare;

- condițiile de igienă sunt extrem de precare;

-pereții imobilului sunt tapetați de către inculpatul B.G. cu postere înfățișând femei dezbrăcate, nuduri;

- inculpata B.A., și în plină desfășurare a urmăririi penale, citată fiind să se prezinte pe data de 30 mai 2009 - ora 09.00 la postul de poliție din localitate pentru audiere, nu și-a făcut simțită prezența decât mai târziu, în jurul orelor 11.00, deoarece, în seara zilei de 29 mai 2009, după orele 19.30, i-a sustras inculpatului, care dormea, suma de 10 lei și s-a dus să cumpere băuturi alcoolice, s-a îmbătat și a dormit într-un șanț până a doua zi de dimineață, în jurul orelor 09.30, când s-a întors acasă, unde o așteptau copiii, inclusiv minora de 3 luni B.M.N., pe care încă o mai alăpta (fila 72 ds. urm. pen.).

I. Cu privire la infracțiunea de „viol":

Din întreg probatoriul administrat în cauză rezultă cu claritate data la care au început a fi comise faptele ce urmează a fi prezentate mai jos, respectiv din ziua de S.P. a anului 2007, respectiv 29 iunie 2007:

În ziua de 29 iunie 2007, în timp ce inculpata B.A. se afla în lași cu minorul B.C., inculpatul B.G., aflat în stare avansată de ebrietate, a constatat că acasă este doar partea vătămată I.L., ceilalți copii fiind la joacă, respectiv la bâlci, susține minora. La un moment dat, a închis ușa la casă, după care a început să o dezbrace până a rămas „goală pușcă", să o mângâie și a așezat-o pe pat. Realizând ce urmează a se întâmpla, victima l-a împins pe inculpat, a început să plângă, dar fără efectul de a-l opri din manifestările lui deviante. Între timp, inculpatul a rămas îmbrăcat doar cu tricoul. În acea zi, inculpatul a întreținut primul raport sexual cu fiica sa I.L., care, la acel moment, avea 13 ani neîmpliniți și, susține victima, era virgină. De altfel, descrierea faptei (fila 16 ds. urm. pen.) de către minoră este sugestivă în acest sens: „am sângerat murdărind pătura". Atât înainte de finalizarea actului sexual,cât și după, inculpatul a fost agresiv fizic, anihilând împotrivirea fetei sale, cât și verbal, amenințând-o că o va omorî pe ea, pe mama ei și se va omorî și el dacă spune cuiva ce s-a întâmplat. În fața instanței, victima a făcut trimitere la constrângerea morală exercitată de inculpat asupra ei: „de fiecare dată eu eram cuminte pentru că îmi era frică, iar tatăl meu mi-a spus să nu spun la nimeni" - fila 241.

În declarația olografă dată în prezența asistentului social, victima a afirmat că nu i-a adus la cunoștință mamei despre acțiunea inculpatului din acea zi, pentru ca, la data de 11 martie 2009, să precizeze că i-a făcut cunoscut mamei cele petrecute, că aceasta a stat de vorbă cu inculpatul, dar cel din urmă a negat. Pentru existența elementelor constitutive ale infracțiunii, este lipsită de relevanță această circumstanță, dar ar fi contribuit la conturarea profilului matern al inculpatei B.A.

După acea dată, prin folosirea de violențe și amenințări, inculpatul B.G. a continuat să întrețină raporturi sexuale cu fiica sa, declarația minorei fiind elocventă în acest sens: „după terminarea fiecărui raport sexual, ejacula jos, după care ștergea cu piciorul".

Pentru a-și pregăti condițiile propice realizării rezoluției infracționale, inculpatul B.G. își trimitea soția la magazin, în timp ce frații erau la școală sau se aflau prin vecini sau la joacă; altă dată, provoca scandal și îi alunga pe ceilalți membri afară din casă.

În fața instanței, minora I.L. a precizat că inculpata B.A., mama ei, și-a dat seama de acțiunile tatălui, întrucât începuse să o ia și pe fiica sa mare cu ea, respectiv pe victimă, peste tot.

În legătură cu această faptă, trebuie menționate următoarele:

- din declarația olografă a victimei rezultă și faptul că inculpatul a întreținut cu fiica sa I.L. și raporturi sexuale orale, aspect reținut și prin actul de sesizare a instanței; dar, indiferent dacă au avut loc și astfel de comportamente sexuale deviante, cert este faptul că, și în acest caz, inculpatul s-a folosit cel puțin de ascendentul dat atât de gradul de rudenie, cât și de frica imprimată în fiecare dintre copii pe parcursul a ani de zile, dacă nu chiar de violentă fizică;

- victima a susținut că, la momentul în care tatăl ei întreținea primul raport sexual cu ea, în casă a intrat martorul T.P.: „nanul meu - susține minora - care ne-a văzut dezbrăcați, ne-a întrebat ce facem, iar tata i-a răspuns că se freacă, după care a plecat și i-a spus altui veci, C.I."; deși martorul a negat acest aspect, atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței, o serie de alte declarații vin în sprijinul afirmației victimei. Astfel: martorul C.l. (fila 35 ds. urm. pen.) precizează că, în anul 2007, vecinii lui P.A., P.G. și alții discutau despre faptul că T.P. Ie-a spus că B.G. a fost prins de el având relații sexuale cu fiica sa I.L.; martorul P.A.A. (fila 41 ds. urm. pen. și 135 ds. fond) a declarat că, într-o zi, în jurul amiezii, a venit lângă el pe banca din fața casei T.P. care era speriat și i-a spus că a văzut ceva ce nu poate crede, respectiv că I-a surprins pe inc. B.G. în timp ce „trăia" cu fiica sa I.L. în cameră pe pat; martora P.M. a declarat (fila 43 ds. urm. pen.) faptul că fratele ei, C.I., i-a povestit ei și soțului ei P.G. cum T.P. I-a surprins pe inculpat cum întreținea relații cu fiica sa I. și, în plus, numitul T.P. a povestit în stradă, de față cu martora, și cu alte persoane aceiași „descoperire"; mai mult, însăși victima I.L. i-a povestit cele întâmplate; martorul P.G. susține aceleași aspecte; martorul P.C. (fila 47 ds. urm. pen.) precizează cum C.I. a povestit cum a fost prins inculpatul în timp ce întreținea relații sexuale cu minora I.L.;

- minora B.P.V., în cursul urmăririi penale (fila 56), a precizat că inc. B.A. îi reproșa inculpatului B.G. că „a trăit" cu I.; inculpatul o trimitea pe soția sa la magazin, pe ceilalți copii îi dădea afară din casă, rămânând doar cu I., dar, după un timp, I., în astfel de situații, își lua frații și fugea de acasă; pe părinți nu-i interesa unde dormeau și îi căuta după câteva zile;

- minora B.A.M. a precizat că, în ultima perioadă, părinții se ceartă des din cauza surorii lor I.L., dar „nu prea înțelege ce spun";

- minorul B.C., a declarat în ambele faze procesuale, că el cunoaște faptul că inculpatul întreținea raporturi sexuale cu sora lor I.L., care i-a spus ce se întâmplă, dar a vorbit numai cu frații ei, fiind amenințată de tată cu moartea dacă spune; mai precizează minorul că sora sa I. era mai tot timpul supărată, plângea din cauză că tatăl lor abuza de ea;

- minorul B.G. (doar în cursul urmăririi penale, întrucât în faza de cercetare judecătorească a încercat să contureze imaginea unei familii normale - a se vedea încheierea din data de 02 noiembrie 2009 - fila 140 verso, din care rezultă, în contradicție cu întreg materialul probator administrat, că minorul, cu o anumită doză de ilaritate, a precizat că părinții lui nu au consumat niciodată alcool, că a avut tort de ziua lui, că au avut tot timpul ce mânca și erau îngrijiți) a declarat că știe că inculpatul întreținea relații sexuale cu sora sa Irina de mai mult timp, iar aceasta le povestea doar lor, fraților, prin ce trece, fiind amenințată cu moartea de tatăl lor; mai precizează minorul, în aceeași fază procesual că personal l-a văzut pe inculpat dezbrăcându-se în pielea goală și intrând în pat lângă I., unde a întreținut relații sexuale; „îl vedeam pe tatăl meu când dădea din fund, fiind deasupra surorii mele; de asemenea, în alte rânduri dădea perdelele pe geam și încuia ușa pentru a nu fi văzut când o viola pe sora mea; sora mea plângea când tatăl meu făcea acest lucru";

- martorii: P.M. a mai precizat că soțul ei P.G. a intrat în casă la B.G. pentru a-l lua la muncă, ocazie cu care l-a găsit pe acesta doar în chiloți, în pielea goală, lângă pat, iar sub plapumă a văzut-o pe I., ce era îmbrăcată în pijamale; împrejurarea este relatată și de martorul P.G.; martorii mai afirmă că însăși I. Ie-a spus că fuge de acasă întrucât tatăl ei „trăiește cu ea"; de asemenea, a precizat că l-a întrebat pe inculpat dacă este adevărat ce se zvonește, iar acesta a spus că „dacă va ajunge la pușcărie tot va scăpa el și le va omorî pe fiica sa mare și pe soție";

-martorii A.V., H.R., V.C., Ș.I., M.M., S.A., l.A., R.B., P.C., P.A.A. au auzit prin sat despre ce a pățit I.L., respectiv despre faptul că tatăl ei, încă de la vârsta de 12 ani, a întreținut cu ea relații sexuale;

- în declarația olografă dată în data de 14 mai 2009 - fila 132 ds. urm. pen. - inculpatul B.G. a declarat că i-a cerut victimei să se dezbrace, dar nu a vrut, a început să plângă, după care a împins-o pe pat, a dezbrăcat-o de pantaloni și chiloți și a întreținut un raport sexual normal; recunoaște inculpatul că i-a cerut victimei să nu spună la nimeni ce s-a întâmplat, dar soția sa a aflat, ceea ce I-a determinat pe el să le bată pe amândouă;începând de atunci, de fiecare dată când nu era nimeni acasă, a întreținut raporturi sexuale cu fiica sa, deși aceasta nu era de acord; tot în această declarație, inculpatul recunoaște faptul că minorii lui fugeau de acasă;

- în ceea ce privește raportul de constatare medico-legală din 06 noiembrie 2008 al I.M.L. lași, din care rezultă că minora B.I.L. prezintă o deflorare incompletă, mai veche de 5 - 7 zile, neputându-se preciza de când anume datează, că pe corp nu prezintă semne de violență, trebuie menționat faptul că examinarea victimei a avut loc la data de 05 noiembrie 2008 (la mai bine de un an după primul raport sexual întreținu) și, în plus, așa cum rezultă și din declarația victimei dată în instanță, constrângerea exercitată asupra ei era una morală, în special: „de fiecare dată eu eram cuminte pentru că îmi era frică de tatăl meu";

- din raportul de primă expertiză medico-legală psihiatrică din 27 noiembrie 2008 al I.M.L lasi - filele 27 - 29 ds. urm. pen. - rezultă că minora B.I. prezintă dezvoltare dizarmonică a personalității în context negativ familial și socio-economic, are tulburări în sfera emoțională și afectivă specifice dezvăluirii incestului; ceea e domină manifestările psihologice sunt anxietatea, culpabilizarea sa, ambivalența afectivă față de tată, incertitudinea și insecuritatea față de viitorul său, evitarea povestirii incestului în care a fost antrenată;

- fișele de evaluare psihosocială aflate la dosar subliniază poziția de cenzură, oscilarea între stări de culpabilitate și momente în care reacționează impulsiv, vulnerabilitate, nehotărâre, parcurgerea unui moment de criză și manifestarea reacției celui părăsit; s-a remarcat printr-un profil psihologic marcat de tulburări afective și dificultăți de adaptare; prezintă simptomatologie post traumatică (coșmaruri, amintirea celor petrecute, sentimentul de a sta de pază, infantilism, angoasă față de viața reală).

Inculpații au adoptat o poziție procesuală necorespunzătoare, neasumându-și responsabilitatea faptelor, încercând să ascundă situația familială deosebit de grea creată și dând dovadă de lipsă de empatie față de copiii lor. Practic, aceștia au adoptat o atitudine de autovictimizare.

Pe întreg parcursul procesului penal, inculpații au desfășurat o activitate de denaturare a realității, de creare a unei imagini de părinți responsabili care-și educă pe principii morale copiii. În declarația olografă dată la data de 05 noiembrie 2008, minora B.I. a precizat că inculpatul a amenințat-o chiar în acea dimineață să nu spună nimic: „tatăl meu a observat că poliția se interesează de aceste aspecte și m-a amenințat din nou să nu spun nimic chiar și în dimineața zilei de 05 noiembrie 2008".

La data de 10 noiembrie 2008, în prima declarație dată, inculpata B.A. a negat faptul că în familia lor ar exista vreo problemă de natură comportamentală sau de altă natură, precizând că minora Irina a întreținut relații sexuale nu cu tatăl ei ci cu un băiat pe nume Ș. Este adevărat că minora a dormit câteva zile la familia Ș., fiind colegă cu sora celui menționat, dar nu există probe care să dovedească netemeinicia celor deja administrate și existente și care conturează situația de fapt mai sus expusă.

Inculpatul B.G. a dat declarație, pentru prima dată, în ziua de 17 noiembrie 2008, când a precizat că susținerile fiicei sale I. și ale martorilor sunt mincinoase, pentru ca, în data de 14 mai 2009 să revină, după cum am arătat mai sus. La data de 4 iunie 2009 a precizat că nu-și menține declarația anterioară, că în realitate nu se face vinovat de nici o faptă penală și, ca și soția sa, a încercat să acrediteze ideea că, în realitate, fiica sa a întreținut relații sexuale cu mai mulți băieți din sat.

În ceea ce privește infracțiunea de rele tratamente aplicate minorului, inc. B.G. a negat consumul de alcool, ca și faptul că ar fi achiziționat băuturi alcoolice personal sau prin intermediul copiilor. Precizează inculpatul că, singura vinovată de faptul că minorii plecau de acasă și stăteau prin podurile caselor vecinilor, prin grajduri, lanuri de porumb, beciuri, este minora I.L. care îi lua cu ea peste tot. Nu își explică de ce minorii au declarat că au fost agresați fizic sau că nu aveau ce mânca, întrucât ei le asigurau, cu greu, tot ceea ce aveau nevoie (cu privire la această susținere este suficient ca instanța să facă trimitere la declarațiile administratorilor audiați, din care rezultă că inculpații au cumpărat doar băuturi alcoolice, personal sau prin intermediul minorilor, precum și la declarațiile martorilor audiați în cauză din care rezultă că minorii erau înfometați, că furau de mâncare, că mai mâncau prin vecini, etc).

Inculpata B.A. s-a prevalat de disp. art. 70 alin. (2) C. proc. pen. și nu a dat declarații în cauză în cursul urmăririi penale.

Audiat fiind în cursul cercetării judecătorești, inculpatul B.G. - fila 120 - a negat orice agresiune sexuală sau fizică exercitată împotriva părților vătămate minore, admițând, însă, că minorii se ascundeau și fugeau de acasă, fie că era zi sau noapte fie că era vară sau iarnă, că dormeau în căpițe de fân, prin podul casei, și toate acestea doar pentru că se luau după minora I. care îi căra după ea peste tot; a continuat să susțină, în mod mincinos, că el, împreună cu soția lui, le asigurau strictul necesar și că le dădeau bani să-și cumpere dulciuri. Edificatoare sunt, în acest sens, declarațiile minorilor C.I., G.A.M., care precizează că ei nu cunosc banii. Precizează că posterele de pe pereți, înfățișând femei goale, nuduri, sau doar cu sânii dezgoliți, au fost lipite de el.

În cursul cercetării judecătorești, inculpata B.A. a acceptat să dea declarație, recunoscând că -fila 121 - nu s-a preocupat de creșterea și educarea celor opt copii în viață la acest moment. Recunoaște faptul că minorii dormeau prin grajduri, poduri ale caselor consătenilor, dar toate acestea se întâmplau din cauza I., care „îi lua și îi lăsa acolo ca să nu spună unde era ea plecată". Mai precizează inculpata că, deși mai lovea copiii din când în când, totuși le asigura hrana de zi cu zi de care aveau nevoie. Nu înțelege de ce Irina a făcut plângere, nu este adevărat că soțul ei a întreținut relații sexuale cu minora, nu știe de unde a pornit zvonul.

Inculpata recunoaște și împrejurarea că, pe data de 30 mai 2009, nu s-a putut prezenta la postul de poliție din localitate la ora 09.00, întrucât cu o seară înainte băuse, se îmbătase și adormise, negând orice efect asupra minorei de 3 luni la acea vreme M.N., pe care o alăpta, faptul că aceasta mâncase cu o seară înainte fiind suficient din punctul inculpatei de vedere.

Legat de consumul de alcool, recunoaște că mai bea, dar minimalizează efectele unei astfel de preocupări, după cum s-a mai arătat.

Apărările inculpaților sunt nefondate și sunt infirmate categoric de celelalte mijloace de probă administrate în cauză. Astfel, s-a probat indubitabil că fiecăruia din cei opt copii minori ai inculpaților, prin lovirile și violențele repetate exercitate asupra acestora, prin neasigurarea hranei, nerespectarea programului de alăptare și regimului corespunzător, inculpata B.A. consumând excesiv băuturi alcoolice și în astfel de perioade, prin neasigurarea îmbrăcămintei, a condițiilor corespunzătoare de locuit, nu numai că i s-a creat o stare de pericol grav pentru dezvoltarea fizică, intelectuală și morală a acestuia, dar faptele inculpaților, cu privire la anumiți copii, au materializat această stare de primejdie gravă. Astfel:

- din punct de vedere fizic, partea vătămată B.I.L. este încadrată în grad de handicap mediu, în baza certificatului din 07 iulie 2009, astfel cum rezultă din adresa din 23 octombrie 2009 a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului - Centrul de Plasament C.A.R. - fila 99 ds. fond; partea vătămată minoră B.M.N., a fost internată la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii S.M. lași, diagnosticată cu anemie carențială, malnutriție protein - energetică gravă, rahitism incipient, rinofaringită acută, diaree acută gravă (a se vedea și filele 106, 107 208 ds. fond); nu mai puțin adevărat este faptul că martorii audiați în cauză au declarat că toți copiii erau bătuți și înfometați;

- din punct de vedere intelectual, din fișele de examinare psihologică și de evaluare psihologică rezultă că minorii prezintă întârziere în dezvoltarea mintală și a limbajului pe fondul substimulării și privării senzoriale și informaționale, prezintă dificultăți de adaptare, nervozitate, instabilitate afectivă, o stare de furie fără motiv. Astfel, B.A.M. (filele 126 ds. urm. pen. 164 și 205 ds. fond), rămasă la domiciliu, prezintă o simptomatologie fiziologică și psihică posttraumatică; trăiește o frică perpetuă de a nu-i fi citite gândurile, prezintă o slabă toleranță la frustrare și nu mai suportă suferința; prezintă dificultăți de relaționare; prezintă o capacitate de asimilare a cunoștințelor dificilă, imaturitate socio-afectivă, instabilitate emoțională, tulburări de vorbire, abilități sociale reduse, restricții în planul structurilor lexico/grafice, conduită necivilizată;

B.P.V. (filele 129 ds. urm. pen., 165 și 206 ds. fond), rămasă la domiciliu, trăiește o frică perpetuă de a nu-i fi citite gândurile, prezintă o slabă toleranță la frustrare și nu mai suportă suferința; prezintă dificultăți de relaționare; prezintă o capacitate de asimilare a cunoștințelor dificilă, imaturitate socio-afectivă, instabilitate emoțională, tulburări de vorbire, abilități sociale reduse, restricții în planul structurilor lexico/grafice; B.M.G. (filele 163, 204, 210 ds. fond) a fost inclus în sistemul de protecție de la vârsta de 6 luni, când nu a putut conștientiza motivul scoaterii lui din familie, în prezent aflându-se în plasament la asistentul maternal profesionist H.M.

Din declarațiile martorilor și ale inculpaților, rezultă că, la momentul la care avea aproximativ 5 luni, inculpata l-a părăsit, aspect recunoscut și de către aceasta, ca de altfel pe toți copiii pe care îi avea și a fugit la o soră în partea de vest a țării o perioadă de aproximativ patru luni; trebuie subliniat că, la momentul părăsirii domiciliului conjugal, B.A. îl alăpta pe minorul M.G.; inculpații nu s-au mai interesat de minor; B.I.A. (fila 124 ds. urm. pen. și referatul de anchetă socială), aflat la domiciliu, astfel cum rezultă din analiza anchetei sociale întocmite în ceea ce-l privește (în acest sens a se vedea și Dosarul de plasament nr. 6605/99/2009 al Tribunalului lași), prezintă întârziere în dezvoltarea psiho-motrică și a limbajului, nu reacționează când este strigat pe nume, dificultăți de adaptare, de relaționare; partea vătămată B.I.L. este încadrată în grad de handicap mediu, în baza certificatului din 07 iulie 2009, astfel cum rezultă din adresa din 23 octombrie 2009 a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului - Centrul de Plasament C.A.R. - fila 99 ds. fond, minora remarcându-se printr-un profil psihologic marcat de tulburări afective și dificultăți de adaptare.

Din fișa de examinare psihologică din data de 06 noiembrie 2008, rezultă că prezintă simptomatologie posttraumatică (coșmaruri, sentimentul de a sta de pază). Din raportul de evaluare psihologică - fila 207 ds. fond - rezultă că minora adoptă o poziție de cenzură, oscilează între stări de culpabilitate și momente în care reacționează impulsiv, prezintă vulnerabilitate, nehotărâre și manifestă reacții ale celui părăsit; partea vătămată minoră B.M.N., a fost dată în plasament Centrului de Plasament S.A. lași, din cuprinsul sentinței civile nr. 1543 din 09 octombrie 2009 - fila 103 - ca și din analiza întregului dosar (nr. 6601/99/2009 al Tribunalului lași), rezultând faptul că minora prezintă, pe lângă diagnostice de natură fizică și întârziere în dezvoltarea psihomotorie; minorilor B.C.

și B.G., Ie-a fost afectată integritatea psiho-emoțională a acestora, dezechilibrele existente în familie pe mai multe planuri conducând la comiterea din partea acestora de fapte prevăzute de legea penală, respectiv furturi, în special, de alimente și îmbrăcăminte;

- din punct de vedere moral, prin agresiunile sexuale exercitate asupra minorei I.L. (de săvârșirea cărora au luat cunoștință și frații ei minori, C. și G., fie în mod direct, fie indirect), prin faptul că inculpatul B.G. a tapetat holul locuinței cu imagini având caracter erotic pronunțat, ne mai ținând cont de normele de morală, prin faptul că minorii (respectiv, cei ce puteau înțelege) au auzit vorbindu-se prin sat de comportamentele sexuale deviante ale tatălui lor față de sora lor I., prin faptul că minorii furau alimente de la vecini sau dormeau iarna în beciuri ale oamenilor, în culcușuri făcute din lână și furau lapte direct de la vacă pentru a mânca, se conturează tocmai o atingere gravă adusă dezvoltării morale a victimelor minore sub pragul acceptabil și tolerabil în cadrul unei comunități.

În ceea ce privește agresiunile sexuale exercitate asupra minorei I.L., declarațiile acesteia, coroborate cu declarațiile celorlalți frați, cu declarațiile martorilor audiați în cauză, cu fișele de examinare și evaluare psihologică, au probat dincolo de orice dubiu faptul că inculpatul și-a agresat sexual fiica cea mare. în drept s-a reținut că:

I. Faptele inculpatului B.G. care, pe parcursul unei lungi perioade de timp, prin folosirea de violențe în mod repetat, exercitate asupra fiecăruia dintre cei opt minori, respectiv asupra lui B.I.L., B.C., B.G., B.P.V., B.A.M., B.M.G., B.l.A., B.M.N., prin neasigurarea hranei, a îmbrăcămintei, a condițiilor corespunzătoare de locuit, a pus în primejdie gravă dezvoltarea fizică, intelectuală și morală a acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de „rele tratamente aplicate minorului", prev. de art. 306 C. pen., existând, în această cauză, opt de astfel de infracțiuni, aflate într-un concurs real, prev. de art. 33 lit. a) C. pen.

II. Faptele inculpatei B.A. care, pe parcursul unei lungi perioade de timp, prin folosirea de violențe în mod repetat, exercitate asupra fiecăruia dintre cei opt minori, respectiv asupra lui B.I.L., B.C., B.G., B.P.V., B.A.M., B.M.G., B.l.A., B.M.N., prin neasigurarea hranei, a îmbrăcămintei, a condițiilor corespunzătoare de locuit, a pus în primejdie gravă dezvoltarea fizică, intelectuală și morală a acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de „rele tratamente aplicate minorului", prev. de art. 306 C. pen., existând, în această cauză, opt de astfel de infracțiuni, aflate într-un concurs real, prev. de art. 33 lit. a) C. pen.

III. Faptele inculpatului B.G. care, începând cu data de 29 iunie 2007 - ziua de S.P. - a întreținut, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, relații sexuale, prin constrângere, cu fiica sa B.I.L., în vârstă de 12 ani la acea vreme, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de:

- „viol exercitat asupra unui membru al familiei ce nu a împlinit 15 ani", prev. de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b)1, alin. (3) C. pen.;

- „incest", prev. de art. 203 C. pen., ambele în formă continuată, prev. de art. 41 alin. (2) C. pen.

Se reține săvârșirea de către inculpat și a infracțiunii de „incest" întrucât victima este rudă în linie directă cu inculpatul. De altfel, prin actul de sesizare, s-a reținut și săvârșirea acestei infracțiuni.

În plus, s-a avut în vedere și Decizia în interesul Legii nr. 17 din 10 martie 2008 a I.C.C.J. - Secțiile Unite, obligatorie, ce relevă, în considerentele sale, faptul că, în măsura în care victima violului este "membru al familiei" în accepțiunea art. 197 alin. (2) lit. b)1, cu referire la art. 1491 C. pen., iar această situație este determinată de rudenie în linie directă, se impune ca, într-un atare caz, fapta să fie încadrată și în infracțiunea de incest prevăzută de art. 203 C. pen.

Procedându-se în acest mod, se răspunde cerințelor specifice de încadrare juridică în cazul concursului ideal de infracțiuni reglementat în art. 33 lit. b) C. pen.

Concluzionând, întreaga activitate infracțională a inculpatului B.G. se prezintă într-o pluralitate de infracțiuni, sub forma atât a concursului real, cât și a concursului ideal de infracțiuni, prev. de art. 33 lit. a), b) C. pen.

Față de aspectele de fapt și de drept expuse s-a dispus condamnarea inculpaților.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost stabilite și, ulterior, a pedepsei ce le va fi aplicată și a modului ei de executare, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv, dispozițiile generale ale C. pen., limitele de pedeapsă fixate în parte specială pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoanele infractorilor, precum și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Gradul de pericol social concret al faptelor comise de către inculpați este unul foarte ridicat, având în vedere atingerea importantă adusă valorilor sociale ocrotite de legea penală, modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, așa cum au fost descrise mai sus, împrejurările în care faptele au fost comise și, nu în ultimul rând, urmările produse, respectiv, încălcarea libertății sexuale și a integrității corporale, a bazelor morale pe care este clădită familia, atingerea gravă adusă dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a fiecăreia dintre cele opt victime minore.

Dacă textul incriminator al art. 306 C. pen. face trimitere, pentru a fi incident în cauză, doar la crearea unei stări de pericol pentru una din cele trei componente, respectiv, pentru dezvoltarea fizică, intelectuală sau morală a minorului, în speța de față, așa cum am arătat mai sus, prin faptele inculpaților nu numai că s-a creat o stare de pericol, pentru fiecare dintre acestea, dar, faptele chiar au avut urmări dintre cele mai serioase și mai grave, în planul dezvoltării intelectuale, fizice sau morale a fiecăruia dintre cei opt minori. Dacă mai subliniem și vârsta părților vătămate, lipsurile îndurate, chinurile suferite, intensitatea și frecvența foarte mare a acestora, toate acestea constituie împrejurări care imprimă faptelor de „rele tratamente aplicate minorului" un caracter grav, în sensul art. 75 alin. (2) C. pen.

În ceea ce privește infracțiunile de viol și incest, pentru comiterea cărora a fost cercetat doar inculpatul B.G., trebuie precizat faptul că acesta nu a ținut cont de circumstanțe, de împrejurarea că a fost surprins de către martorul T.P., continuând să comită astfel de fapte reprobabile, de faptul că a fost văzut de către copii, a se vedea declarația minorului B.G. în acest sens.

La rândul lor, inculpații prezintă un pericol social foarte ridicat, fapt dovedit de modalitatea și împrejurările în care au comis infracțiunile și de atitudinea acestora necorespunzătoare de după comiterea faptelor, negând orice agresiune fizică asupra minorilor, orice agresiune sexuală (în cazul inc. B.G.), motivând fuga și frica celor opt copii minori ai lor prin aceea că fiica mai mare, I.L., îi lua cu ea pentru a nu le spune părinților unde a plecat.

De asemenea, nu poate fi omisă declarația minorului B.C., potrivit căreia „tata mi-a spart capul și mi-a rămas o cicatrice la frunte, după ce m-a lovit cu un melesteu era beat și motiva că nu am avut grijă de fratele meu mai mic", după cum trebuie făcut trimitere și la împrejurarea că un alt copil al inculpaților a decedat în timp ce era alăptat.

Aceste aspecte conturează foarte clar consecvența inculpaților în exercitarea actelor de violență deosebită asupra membrilor familiei și, mai ales, lipsa lor de corijare.

Potrivit referatului de evaluare psiho-socială întocmit de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul lași (filele 238 - 240 ds. instanță), inculpata B.A., pe parcursul interviului, a încercat să demonstreze interes pentru creșterea copiilor la modul declarativ, dar atitudinea concretă față de copiii aflați de față a arătat contrariul (copiii erau îmbrăcați în haine extrem de uzate și murdare, condițiile din locuință erau insalubre). Chiar dacă fiica mai mare urma să plece la școală, la momentul interviului, inculpata se pregătea să meargă în sat; privarea fetei mari de educație a devenit o obișnuință din partea inculpatei, s-a mai subliniat prin referat. Singura modalitate de a face educație, cunoscută de inculpată, se referă la aplicarea de corecții fizice repetate. Și prin acest referat a fost subliniată indiferența față de intoxicarea copiilor cu alcool prin alăptare, precum și lipsa oricărei preocupări pentru asigurarea unui minim de hrană și îmbrăcăminte.

O dată în plus, inculpata a avut, cu ocazia interviului, o atitudine de respingere și blamare față de victima I.L., fără a-și asuma vreo responsabilitate pentru evoluția acesteia; a încercat să transfere vina asupra minorei.

Inculpata și-a neglijat total îndatoririle de mamă, a exercitat abuzuri asupra fiecăruia din cei opt copii ai săi,împreună cu soțul ei. A manifestat o atitudine lipsită de regret și empatie față de minora I., ca, de altfel, față de toți ceilalți copii.

Din referatul de evaluare psiho-socială întocmit de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul lași (filele 235 - 237 ds. instanță), rezultă că inculpatul B.G. în copilărie a fost agresat de tatăl lui, model pe care l-a internalizat și l-a aplicat, mai târziu, în propria familie. Semnificativă în acest sens este opinia sa cu privire la ce anume ar schimba dacă ar avea posibilitatea, și anume „i-ar bate mai bine pe copii ca să se învețe minte". Inculpatul s-a complăcut într-un stil de viață cu un contact sumar cu munca, marcat de consum de alcool și promiscuitate.

Pe parcursul interviului a dat dovadă de duplicitate și viclenie, pozând în victima împrejurărilor și, în special, a fiicei lui, L. Atitudinea față de victimă nu are nici o nuanță paternă. A construit o imagine „extrem de negativă" minorei, nu se consideră responsabil de evoluția fiicei sale sau a celorlalți copii, dar regretă faptul că nu se află lângă copiii săi!

Pe parcursul interviului s-a constatat o complicitate tacită între cei doi inculpați, ambii având un discurs de blamare a minorei I.L. Nu manifestă sentimente de jenă sau empatie față de victimă, ci doar de teamă față de consecințele juridice. Se concluzionează prin referat că nu au fost identificați factori pozitivi în cazul inculpatului.

Toate aceste date reflectă, o dată în plus, periculozitatea socială extrem de ridicată a inculpaților, ca și faptul că, atât acuzațiile, cât și derularea prezentului proces penal nu și-au pus amprenta asupra evoluției lor.

În funcție de aceste criterii, cât și de dispozițiile părții generale ale C. pen., precum și de limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială, ținând cont și de întreaga situație de fapt reținută în sarcina inculpaților, instanța a aplicat acestora câte o pedeapsă principală cu închisoarea orientată înspre maximul special prevăzut de lege, exceptând infracțiunile de rele tratamente aplicate minorilor M.G., I.A. și M.N., date fiind vârstele acestora, precum și momentele la care instituțiile statului au intervenit în ceea ce-i privește. S-a dat eficiență și disp. art. 78 C. pen., ca urmare a reținerii disp. prev. de art. 75 alin. (2) C. pen.

Alăturat de fiecare pedeapsă principală, instanța, în temeiul art. 65 alin. (2) C. pen., a aplicat inculpaților și pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. și a degradării militare în cazul inculpatului B.G. (care are stagiul militar satisfăcut), prev. de art. 67 C. pen. La individualizarea, în această modalitate, a fiecăreia dintre pedepsele complementare, instanța a avut în vedere tocmai perseverența comportamentului deosebit de violent al inculpaților, asupra fiecăreia dintre cele opt victime minore, atitudinea lor în familie, relevată de probele menționate mai sus, apreciind că aceștia sunt incompatibili cu calitatea de tutore sau curator. Modalitatea de săvârșire a faptelor pledează inclusiv pentru interzicerea drepturilor părintești, activitatea infracțională fiind îndreptată asupra propriilor copii, ceea ce denotă un comportament deosebit de nedemn, incompatibil cu autoritatea părintească. Din datele existente la dosar, rezultă că inculpatul B.G. este militar în rezervă, fiind incidente disp. imperative ale art. 67 alin. (2) C. pen., instanța apreciind că se impune, pentru identitate de rațiune și eficientizarea disp. art. 67 alin. (3) C. pen., prin raportare la pedepsele aplicate pentru infracțiunea de incest comisă.

Având în vedere că infracțiunile ce formează obiectul prezentei judecăți au fost comise, după cum s-a arătat mai sus, atât în concurs ideal, cât și în concurs real, în cazul inculpatului B.G., sau numai în concurs real, în cazul inculpatei B.A., s-a făcut și aplicarea acestor dispoziții, respectiv s-a aplicat pedeapsa principală cu închisoarea cea mai grea, ce a fost sporită cu 5 (cinci) ani închisoare, în cazul inculpatului B.G., având în vedere gravitatea fiecăreia dintre infracțiunile comise, perseverența în încălcarea relațiilor sociale ce ocrotesc familia, precum și lipsa oricărui resentiment cu privire la faptele comise și a oricărei evoluții date de derularea procesului de față, în direcția reintegrării sale sociale.

De asemenea, în baza art. 35 alin. (2), (3) C. pen. s-a aplicat inculpaților, alături de pedeapsa principală a închisorii, și pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen. (în cazul ambilor inculpați), precum și a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen. (în cazul inc. B.G.).

Pe durata și în condițiile prev. de art. 71 C. pen. s-a interzis inculpaților exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., existând identitate de rațiune în ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii și aplicarea pedepsei complementare a interzicerii acelorași drepturi, astfel că, motivele care au determinat și au impus aplicarea disp. art. 65 C. pen. sunt aceleași cu cele care reclamă incidența art. 71 C. pen.

Constatând că temeiurile ce au stat la baza luării, și ulterior menținerii stării de arest preventiv a inculpatului B.G. nu s-au modificat, ci, din contră, s-au consolidat, mai ales că s-a dispus condamnarea acestuia, în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., instanța a menținut această măsură preventivă.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, respectiv de la 02 noiembrie 2009 la zi.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, la termenul din data de 30 noiembrie 2009, părțile civile, prin apărător, au precizat că înțeleg să solicite suma de 10000 lei daune morale pentru minora B.I. și câte 1000 lei pentru fiecare dintre celelalte părți vătămate, cu același titlu (fila 171).

În ceea ce privește prejudiciul moral, este cunoscut faptul că acesta este rezultatul lezării unui drept nepatrimonial și, deși s-a considerat că este imposibilă o reparare pecuniară a acestuia, invocându-se caracterul arbitrar al acestei reparații, neputându-se stabili nici un fel de echivalență între durerea morală și o anumită sumă de bani, totuși prezența acestuia ca parte componentă a prejudiciului în ansamblu, potrivit disp. art. 998, 999 C. civ., și-a găsit o aplicare constantă în practica judiciară.

Despăgubirile acordate pentru prejudicii izvorâte din fapte ilicite trebuie să reprezinte întotdeauna o acoperire integrală și nu se stabilesc în raport cu posibilitățile materiale ale inculpatului sau ale victimei. Esențială este stabilirea concordanței dintre întinderea prejudiciului moral și cuantumul despăgubirii, nefiind admisă nici o diferență în plus, și nici o diferență în minus.

În cazul lezării relațiilor sociale referitoare la libertatea și inviolabilitatea sexuală a persoanei, la desfășurarea vieții sexuale a persoanei cu respectarea normelor morale și fără a pune în pericol, sub aspect biologic, specia umană, la conviețuirea socială în cadrul familiei, relațiilor care implică grijă față de dezvoltarea fizică, intelectuală și morală a minorului, pentru cuantificarea prejudiciului moral nu se poate apela la probe materiale, judecătorul fiind singurul care, în raport cu consecințele, pe oricare plan, suferite de părțile civile, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală, care să compenseze dezechilibrele morale, dificultățile în adaptare, lipsa de stimuli intelectuali și afectivi, carențele de la nivelul gândirii și limbajului, gradul de deficiență mintală la care au fost aduse, unele reversibile, altele nu, astfel cum rezultă din fișele de evaluare psihologică.

Astfel, este de reținut că această cuantificare nu este supusă unor criterii legale de determinare. în acest caz, cuantumul daunelor morale se stabilește, prin apreciere, urmare a aplicării de către instanța de judecată a criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de părțile civile în plan psihic, importanța valorilor lezate și măsura în care li s-a adus atingere, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care a fost afectată situația familială și socială a părților civile. Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului moral efectiv produs părților civile.

În cauză, instanța a fost în măsură să aplice aceste criterii, urmare a faptului că a fost produs acel minim de argumente și indicii din care să rezulte măsura afectării drepturilor nepatrimoniale prin acțiunile continue exercitate de către inculpat, de natură a duce la evaluarea echitabilă a despăgubirilor ce ar urma să compenseze prejudiciul moral și a apreciat, în cauză fiind posibil, dată fiind vârsta părților civile și obligația pe care o are în raport cu disp. art. 17 alin. (3) C. proc. pen., că sumele solicitate nu reprezintă o apreciere echitabilă, corespunzătoare prejudiciului moral efectiv produs fiecăreia dintre părțile civile.

Sunt evidente consecințele negative suferite de părțile civile în plan psihic, traumele psihice suferite, sechelele posttraumatice care afectează negativ participarea părților civile la viața socială și de familie și la care instanța a făcut referire de mai multe ori în cuprinsul prezentei hotărâri.

Față de cele arătate instanța a apreciat că, alături de pedeapsa aplicată fiecăruia dintre inculpați pentru faptele abominabile comise, sumele de:

- 15000 lei pentru B.I.L.;

- câte 12000 lei pentru B.C., B.G., B.P.V., B.A.M.;

- câte 10000 lei pentru B.M.G., B.l.A. și B.M.N., apar ca necesare și echitabile pentru acoperirea prejudiciului moral suferit de fiecare dintre părțile civile minore.

În consecință, în baza art. 14, art. 17, art. 346, art. 348 C. proc. pen. fiecare inculpat a fost obligat să plătească părților civile minore sumele mai sus menționate cu titlu de daune morale pentru fiecare dintre acestea.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen inculpatul B.G., invocând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii.

Motivându-și apelul, inculpatul a susținut că nu a comis infracțiunea de viol asupra fiicei sale I.L. și că aceasta a fost influențată de diverși cetățeni să facă afirmații mincinoase și acuzatoare la adresa sa.

A mai precizat că a muncit cu ziua la săteni pentru a aduce cele necesare copiilor, că își iubește familia și că se bucura de fiecare dată când i se mai năștea un copil.

Inculpatul a mai arătat că minora I.L. a stat o perioadă la vecinul P., în timp ce soția acestuia era internată în spital, că a întreținut relații intime cu acest vecin iar el îi dădea bani pentru discotecă.

Conținutul declarațiilor date de soții P. și prin care este acuzat de întreținerea unor relații intime cu fiica sa îl explică prin aceea că familia P. îi datora o sumă de bani, iar pe de altă parte, imobilul în care familia sa locuiește este construit pe un teren aparținând soților P.

A solicitat admiterea apelului promovat, desființarea sentinței pronunțate și pe fond, în urma rejudecării,,să se dispună achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.

În subsidiar a solicitat reducerea cuantumului pedepselor aplicate.

Prin Decizia penală nr. 132 din 17 august 2010 a Curții de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul B.G., fiul lui V. și E., împotriva sentinței penale nr. 116 din 26 februarie 2010 pronunțată de Tribunalul lași în Dosarul nr. 5622/99/2010, sentință penală pe care o menține.

S-a menținut starea de arest a inculpatului B.G., deținut în Penitenciarul lași, iar în baza art. 88 C. pen. s-a dedus arestarea preventivă a inculpatului de la 26 februarie 2010, la zi.

A fost obligat apelantul să plătească statului suma de 800 RON cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 500 RON onorariu apărătorilor din oficiu, suportat din fondurile statului.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, verificând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen. a constatat că sentința pronunțată este legală și temeinică.

În considerentele deciziei s-a reținut că inculpatul B.G. s-a căsătorit cu inculpata B.A., fostă V. la data de 19 ianuarie 1994, iar din conviețuirea lor au rezultat nouă copii și anume: B.I.L.; B.C.; B.G.; B.P.V.; B.A.M.; B.A.M., - în prezent decedat în luna mai 2002; B.M.G.; B.l.A. și B.M.N.

Probele administrate în cursul urmăririi penale și reconfirmate în faza cercetării judecătorești au dovedit împrejurarea că în perioada 29 iunie 2007 - 23 octombrie 2008 inculpatul B.G. în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale a întreținut prin constrângere acte sexuale cu fiica sa B.I.L. care la acea vreme avea vârsta de 12 ani și 11 luni.

La data săvârșirii primului act sexual inculpatul B.G. se afla în stare de ebrietate, soția sa era plecată de acasă, iar copiii se jucau afară; în acel context a chemat partea vătămată în casă, a închis ușa de la cameră pe dinăuntru și i-a cerut minorei I.L. să se dezbrace.

Minora a realizat ce urmează să se întâmple (întrucât probele relevă că toți copiii stăteau în aceeași cameră cu părinții) și a refuzat să se conformeze. Atunci inculpatul i-a aplicat lovituri, a dezbrăcat-o de toate hainele, a trântit-o pe pat și folosind forța fizică a întreținut cu aceasta un act sexual.

După această dată, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale inculpatul B.G. a întreținut cu minora B.I.L., fiica sa, acte sexuale, ultimul consumându-se la data de 23 octombrie 2008.

Că așa s-au petrecut faptele, rezultă din declarațiile constante ale părții vătămate B.I.L., din raportul de constatare medico-legală din 06 noiembrie 2008 întocmit de I.M.L. lași și care concluzionează că minora B.I.L. a prezentat la data examinării o deflorare incompletă, care este mai veche de 5-7 zile, timp după care, din punct de vedere medico-legal nu se mai poate preciza de când anume datează.

Comisia medico-legală pentru minori a examinat pe partea vătămată B.I.L. și a concluzionat la data de 27 noiembrie 2008 că aceasta prezintă dezvoltare dizarmonica a personalității în context negativ familial și socio-economic.

Minora are tulburări în sfera emoțională și afectivă specifice dezvăluirii incestului.

Susținerile părții vătămate se coroborează și cu depozițiile martorilor audiați în cauză și al căror conținut a fost amplu analizat de instanța de fond.

Astfel, martorul T.P., în cursul urmăririi penale a declarat că martorul C.D. i-ar fi povestit că mergând într-o zi în vizită la familia B., când a intrat în casă l-a surprins pe inculpat în timp ce întreținea relații intime cu fiica sa I.L.

Chiar minora - parte vătămată a relatat că în vara anului 2007, în timp ce tatăl său întreținea cu ea acte sexuale, într-o zi pe la prânz, a intrat în cameră nașul său de botez T.P.; acesta fiind șocat de ceea de văzuse l-a întrebat pe inculpat ce face și a plecat.

Deși acest martor nu a recunoscut pe parcursul cercetărilor că a perceput în mod nemijlocit această scenă, vecinul său C.I. a declarat că T.P. i-a povestit acest aspect, fiind șocat.

Și martorul P.A.A. a declarat în cursul urmăririi penale și în instanță că numitul T.P. i-a povestit că intrând într-o zi pe la prânz în casa inculpatului l-a surprins pe acesta în timp ce întreținea acte sexuale cu fiica sa I.L.

Minora B.I.L. a afirmat și față de vecinii săi P.M. și P.G. că este nevoită să fugă de acasă deoarece tatăl său o obligă să întrețină cu el acte sexuale.

Martorul P.G. l-a întrebat pe inculpat despre realitatea relației dintre el și fiică, spunându-i că și prin sat se discută acest aspect iar el a răspuns că dacă va ajunge la pușcărie, tot va scăpa și atunci va omorî atât pe soție cât și pe fiica mai mare, pe L.l.

Și frații părții vătămate B.C. și B.G. au declarat că știau despre relațiile pe care tatăl lor le întreținea cu I.L.; minora B.G. chiar l-a surprins odată pe inculpat într-o asemenea ipostază.

În cursul urmăririi penale, printr-o declarație olografă aflată la filele 132-133 dosar urmărire penală și dată în prezența martorului asistent C.F., inculpatul a recunoscut că începând cu luna iulie 2007 și până în noiembrie 2008 întreținut acte sexuale cu fiica sa I.L., fără acordul acesteia. Inculpatul a mai precizat că minora i-ar fi relatat mamei sale ce i s-a întâmplat iar când soția a încercat să discute cu el această problemă a negat realitatea celor afirmate de minoră și Ie-a bătut pe amândouă.

După această declarație, inculpatul a negat săvârșirea faptelor pe tot parcursul procesului penal.

Tot în cursul urmăririi penale, inculpatul a fost supus testului poligraf iar din raportul de constatare tehnico-științifică din 14 mai 2009 aflat la filele 102-104 rezultă că pentru răspunsurile numitului B.G., la întrebările relevante cauzei, au fost evidențiate reacții specifice comportamentului simulat.

S-a mai menționat în aceleași concluzii că în cadrul discuțiilor post-test, B.G. a recunoscut comiterea faptei.

Coroborând toate aceste date, instanța de apel a constatat că în mod corect prima instanță a reținut vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor de viol și incest, fapte aflate în concurs ideal și prevăzute de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b)1, alin. (3) și cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 203 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și cu referire la art. 33 lit. b) C. pen.

Pedepsele aplicare au fost dozate corespunzător, prima instanță având în vedere la stabilirea lor toate criteriile prev. de art. 72 C. pen. și motivând amplu și convingător necesitatea orientării cuantumului acestora spre maximul special în scopul realizării reeducării inculpatului și pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni - art. 52 C. pen.

Așa fiind, cererea inculpatului de a se dispune achitarea sau măcar reducerea cuantumului pedepselor aplicate apare ca nejustificată.

S-a constatat că și infracțiunile de rele tratamente aplicate celor 8 copii minori, prev. de art. 306 C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) C. pen. și cu referire la art. 33 lit. a) C. pen. au fost în mod corect reținute în sarcina inculpatului-apelant.

Același material probator administrat în cursul urmăririi penale și reconfirmat în faza cercetării judecătorești relevă că atât inculpatul cât și soția sa erau mari consumatori de băuturi alcoolice și pe acest fond se manifestau agresiv în sânul familiei; inculpatul avea instabilitate comportamentală concretizată în ieșiri nervoase atât la adresa soției cât și a copiilor. Banii obținuți din muncile ocazionale prestate la unii consăteni, precum și alocațiile celor opt copii erau folosiți, în cea mai mare parte, pentru cumpărarea de băuturi alcoolice.

După consumarea alcoolului atât inculpatul cât și soția sa deveneau deosebit de agresivi, atât unul față de celălalt, cât și față de minori; micuții erau bătuți, trași de păr, dați afară din casă dezbrăcați, murdari și flămânzi indiferent de timpul zilei sau al nopții și fără a se ține cont de anotimp.

Așa se explică împrejurarea că aceștia își căutau culcușuri prin căpițele cu fân, prin lanurile de porumb, prin podurile, grajdurile ori beciurile unor vecini.

Martorii au relatat că părțile vătămate fugeau de acasă de frica părinților și pentru a se hrăni cereau alimente de la vecini, mergeau la biserică pentru pomană, iar uneori chiar ajungeau să fure.

Martora P.M. - vecină a inculpatului a relatat că într-o noapte din iarna 2007/2008 a surprins-o pe minora I.L. la ea în grajd, în jurul orelor 24,00, în timp ce mulgea lapte de la vacă într-o cănită și le dădea fraților mai mici care o însoțeau, C. și G., să bea.

Aceste aspecte au fost relatate, atât în faza de urmărire penală, cât și pe parcursul cercetării judecătorești de către martorii: P.M., P.G., A.V., H.R., M.M., S.A., C.I., P.C.P. și T.P.

Datele relatate de către martori se coroborează cu cele menționate în fișele de examinare psihologică întocmite părților vătămate și cu cele inserate în referatul de anchetă socială.

Așa s-a constatat că o parte dintre părțile vătămate sufereau de mai multe afecțiuni, acestea fiind consecința lipsurilor îndurate, cât și a frigului, a dezechilibrului nutrițional și afectiv.

Potrivit certificatului din 07 iulie 2009, partea vătămată B.I.L. a fost încadrată în grad de handicap mediu, minora remarcându-se printr-un profil psihologic marcat de tulburări afective și dificultăți de adaptare.

Fișa de examinare psihologică întocmită la data de 06 noiembrie 2008 a menționat că sus-numita prezenta simptomatologie posttraumatică: coșmaruri, sentimentul de a sta de pază, adoptând o poziție de cenzură, oscilând între stări de culpabilitate și momente în care reacționează impulsiv, prezentând vulnerabilitate și adoptând reacții ale celui părăsit.

Partea vătămată B.M.N. a fost internată la Spitalul Clinic pentru Copii S.M. din lași, fiind diagnosticată cu anemie carențială, malnutriție protein-energetică gravă, rahitism incipient, rinofaringită acută și diaree acută gravă.

Minora parte vătămată B.A.M. a prezentat la data examinării o simptomatologie fiziologică și psihică posttraumatică; s-a mai consemnat în referatul întocmit că sus-numita trăiește o frică perpetuă de a nu-i fi citite gândurile, prezintă o slabă toleranță la frustrare, nu mai suportă suferința și prezintă dificultăți de relaționare.

Referatul de examinare psihologică și evaluare psihosocială întocmit pentru minora parte vătămată B.P.V. relevă că aceasta trăiește o frică perpetuă de a nu-i fi citite gândurile, prezintă o slabă toleranță la frustrare, nu mai suportă suferința, prezintă dificultăți de relaționare.

S-a reținut că important de subliniat este faptul că la data examinării, minorele A.M. și P.V. se aflau la domiciliu; cu toate acestea, în fata asistentului social au susținut că mama lor B.A. manifestă un comportament agresiv, verbal și fizic (tras de păr, bătut cu bățul, înjurat) atât față de ele cât și față de partea vătămată B.l.A. Au mai arătat minorele că banii obținuți de ele de sărbători - Crăciun, Anul Nou - au fost luați de mamă și cheltuiți pe băuturi alcoolice.

Minorul parte vătămată B.M.G. a fost părăsit de mama sa când avea vârsta de 5 luni și era alăptat; mama a plecat la o soră a sa în partea de vest a țării, unde a rămas timp de 4 luni; minorul a fost dat în plasament la asistent maternal profesionist, unde se află și în prezent. Minorul parte vătămată B.l.A. rămas la domiciliu, a trăit împreună cu ceilalți frați într-o familie aflată la limita sărăciei, cu o dinamică anormală, caracterizată prin cumul de abuzuri, prin neglijare gravă și prin violență fizică și psihică; s-a mai consemnat în referatul întocmit că minorul prezintă întârziere în dezvoltarea psiho-motrică și a limbajului, dificultăți de adaptare, de relaționare și nu reacționează când este strigat pe nume.

Părțile vătămate B.C. și B.G. au fost cercetați penal pentru săvârșirea unor fapte de sustragere din locuințele vecinilor, din biserică și din grădinița comunală de unde și-au însușit în special produse alimentare, obiecte de îmbrăcăminte și jucării.

Față de acești doi minori a fost luată măsura internării în Centrul de Plasament S.S. din localitatea Târgu-Frumos, jud. lași.

Din referatul de anchetă socială mai rezultă că imobilul în care locuiește familia B. se află într-un stadiu avansat de degradare, condițiile de igienă sunt extrem de precare iar pereții interiori au fost tapetați de inculpatul B.G. cu postere înfățișând femei dezbrăcate și nuduri.

Față de această situație de fapt, s-a apreciat că în mod corect prima instanță a reținut în sarcina inculpatului B.G. săvârșirea a opt infracțiuni de rele tratamente aplicate minorului - câte părți vătămate există în cauză.

Pedepsele aplicate au fost corect individualizate, în raport cu fiecare parte vătămată și cu tratamentul ce i-a fost aplicat de inculpat, unele fiind stabilite chiar la nivelul maximului special.

Instanța de apel a apreciat că doar păstrate la acest nivel pedepsele aplicate inculpatului își pot atinge scopul prev. de art. 52 C. pen., situație față de care, cererea inculpatului de reducere a pedepselor aplicate apare ca nejustificată.

S-a mai reținut că temeiurile care au impus luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat și nici nu au dispărut, ci dimpotrivă s-au consolidat prin probele administrate în faza cercetării judecătorești, astfel că în baza art. 350 raportat la art. 383 C. proc. pen. se impune a se menține starea de arest a inculpatului și a se deduce din pedeapsa ce urmează a fi executată și arestarea preventivă cuprinsă între 26 februarie 2010 - 17 august 2010.

Împotriva deciziei instanței de apel, a declarat recurs inculpatul B.G.

Examinând recursul inculpatului, în raport cu dispozițiile legale referitoare la condițiile exercitării căii de atac, Înalta Curte constată că recursul este tardiv, pentru considerentele următoare:

Potrivit art. 3853 C. proc. pen., termenul de recurs este de 10 zile și curge de la pronunțare dacă legea nu dispune altfel, dispozițiile art. 363 - 365 C. proc. pen., privind data de la care curge termenul, repunerea în termen și declararea peste termen a căii de atac a apelului, aplicându-se corespunzător.

Conform art. 363 alin. (3) C. proc. pen., la care face trimitere art. 3853 C. proc. pen., pentru partea care a lipsit atât la dezbateri, cât și de la pronunțare, termenul de declarare a recursului curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.

Din examinarea actelor dosarului (fila 120 dosar apel) rezultă că recurentului inculpat, aflat în stare de deținere, i s-a comunicat, în conformitate cu disp. art. 360 alin. (2) C. proc. pen., copia dispozitivului deciziei instanței de apel la 20 august 2010, dată de la care a început să curgă termenul de recurs.

Or, recurentul inculpat a declarat recurs la 6 septembrie 2010 (fila 3 dosar recurs), depășind termenul legal de 10 zile, prevăzut de lege.

În consecință, pentru considerentele expuse și ca urmare a admiterii excepției de tardivitate, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza I C. proc. pen., va respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul B.G. împotriva Deciziei penale nr. 132 din 17 august 2010 a Curții de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și a arestării preventive de la 02 noiembrie 2009 la 25 noiembrie 2010.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul B.G. împotriva Deciziei penale nr. 132 din 17 august 2010 a Curții de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive de la 02 noiembrie 2009 la 25 noiembrie 2010.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 25 noiembrie 2010.