Unproven payment of judicial stamp fee resulting in annulment of appeal for non-compliance with procedural formalities
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (High Court of Cassation and Justice) rejected the appellant-defendant's appeal, leaving in force the Court of Appeal’s decision that annulled the defendant’s initial appeal for lack of judicial stamping. The dispute arose from a civil action filed by a local council seeking the eviction of a company from public property (including a social block and concrete platform) and the removal of abusive constructions, following a lower court ruling that granted the eviction and awarded compensation for loss of use. On remand, the Court of Appeal dismissed the defendant’s appeal against the first-instance judgment on procedural grounds, finding that although the defendant claimed to have paid the required judicial stamp fee, they failed to provide the mandatory receipt or fiscal invoice to prove payment, and rejecting arguments that the summons was invalid because it was issued to a previously registered address. The High Court upheld this procedural dismissal, applying the Civil Procedure Code provisions regarding the obligation to prove the payment of the judicial stamp and the sufficiency of service to the address indicated in the appeal, thereby confirming that the defendant’s substantive arguments were not reviewed.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ, art. 105 alin. (2) C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Unproven payment of judicial stamp fee resulting in annulment of appeal for non-compliance with procedural formalities: Recurenta pârâtă a mai arătat că, nu a fost legal citată pentru termenul la care a fost soluționat apelul, instanța încălcând formele de procedură, prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
La data de 21 iulie 2003, reclamantul Consiliul Local Jilava a chemat în judecată pe pârâta SC P.D.N.S. SRL București, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună evacuarea acesteia din blocul social al fostului CAP Jilava, platforma betonată din incinta fostului CAP Jilava și de pe drumul de exploatare DE/DS 240; desființarea lucrărilor de construcție efectuate abuziv de pârâtă și obligarea acesteia la plata contravalorii lipsei de folosință pe ultimii 5 ani.
Judecătoria Buftea prin sentința civilă nr. 2164 din 4 septembrie 2003 a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București, avându-se în vedere valoarea obiectului cauzei precum și incidența art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ.
Tribunalul București, secția a V-a civilă, prin sentința nr. 715 din 1 iulie 2005 a respins acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Prin decizia civilă nr. 491 din 18 septembrie 2006, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, a admis apelul declarat de reclamant, a desființat sentința civilă nr. 715 din 1 iulie 2005 și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Prin decizia nr. 3590 din 3 mai 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a constatat nul recursul declarat de pârâtă împotriva deciziei nr. 491 din 18 septembrie 2006 a Curții de Apel București.
In rejudecare, prin sentința civilă nr. 1661 din 27 decembrie 2007, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a respins, ca neîntemeiată, excepția calității procesuale pasive, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Local al Comunei Jilava; a dispus evacuarea pârâtei din imobilele constând în construcție - blocul social al fostului CAP - Jilava, a respins ca neîntemeiată cererea privind evacuarea drumului de exploatare/servitute DE/DS 240 și demolarea unor construcții; a respins ca neîntemeiată cererea privind plata lipsei de folosință pentru perioada anterioară datei de 21 iulie 2000; a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 468.290 lei, contravaloare lipsă de folosință pentru perioada 21 iulie 2000 - 31 decembrie 2005; a respins ca neîntemeiată cererea formulată de pârâtă reprezentând contravaloarea lipsei de folosință aferentă drumului de exploatare; a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1.900 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în esență, că în ceea ce privește fondul cauzei, prin decizia civilă nr. 491 din 18 septembrie 2006, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, a constatat că probele dosarului fac dovada dreptului de proprietate publică asupra bunurilor ceea ce înseamnă că reclamantul justifică calitatea procesuală activă și dreptul de a solicita evacuarea pârâtei.
Împotriva acestei decizii a declarat apel pârâta SC P.N.D.S. SRL București solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În dezvoltarea motivelor de apel, a arătat că sentința a fost dată fără a se intra în cercetarea fondului și cu lipsa acesteia la judecata cauzei întrucât din neglijență și din nestudierea dosarului, apelanta nu a fost citată legal la sediul societății din București, sector 4.
La termenul de judecată din data de 18 noiembrie 2008, curtea de apel, din oficiu, a invocat excepția netimbrării apelului.
Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr. 832 A din 18 noiembrie 2008 a anulat ca netimbrat apelul formulat de apelanta-pârâtă SC P.N.D.S. SRL, reținând în considerentele deciziei că, deși a fost legal citată, la sediul indicat în cuprinsul cererii de apel, cu mențiunea timbrării apelului cu o taxă de timbru în cuantum de 8 lei, respectiv 0,15 lei timbru judiciar (dovadă fila 23) punându-i-se în vedere și sancțiunea corelativă aceasta nu a făcut dovada îndeplinirii obligației procesuale de achitare a taxelor de timbru aferente apelului.
Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs pârâta SC P.N.D.S. SRL București susținând că, cererea de apel a fost timbrată, așa cum rezultă din cuprinsul acesteia, unde la pag. 9 a menționat „anexăm chitanța de plată a taxei de timbru, în valoare de 8 lei, timbru judiciar de 1,5 lei".
Recurenta pârâtă a mai arătat că, nu a fost legal citată pentru termenul la care a fost soluționat apelul, instanța încălcând formele de procedură, prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
In raport de cele expuse pârâta recurentă a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și a deciziei atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel.
La termenul de judecată din data de 22 aprilie 2010, intimatul-reclamant Consiliul Local al Comunei Jilava prin avocat G.A.M. a învederat că pârâta-recurentă se află în procedura falimentului fiind numit lichidator judiciar T. și A.S.P.R.L.
Ulterior, a fost depusă la dosar, copia sentinței comerciale nr. 3527 din 18 iunie 2009 a Tribunalului București, secția a VII-a comercială, din care rezultă că a fost desemnat lichidator firma T. și A.S.P.R.L.
Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate care pot fi modificate în motivele prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Determinarea cuantumului taxei judiciare de timbru s-a făcut de către curtea de apel, recurenta-pârâtă fiind citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru de 8 lei, așa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 23, dosar apel.
Este adevărat că, în conținutul cererii de apel pârâta face vorbire despre depunerea taxei judiciare de timbru, însă din actele dosarului nu rezultă că ar fi fost depusă și chitanța sau factura fiscală care să ateste acest fapt.
Este nefondată și critica referitoare la nelegala citare a pârâtei la noul sediu social respectiv în București, sector 4.
Așa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 23 dosar apel, recurenta-pârâtă a fost citată în București, str. G. nr.184, sector 4.
Așa fiind, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta SC P.N.D.S. SRL, prin lichidator judiciar T. și A.S.P.R.L. împotriva deciziei civile nr. 832 A din 18 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2010.