Peremption of cassation appeal for one-year procedural inactivity following suspension of land restitution proceedings
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice confirmed the peremption of the appeal in cassation filed by the local council and municipality, thereby leaving the appellate decision in force which ordered the public entities to compensate the claimants with a land plot of 151 square meters of the same category as the expropriated property. The dispute concerned the procedural status of a cassation appeal against a civil judgment ordering land restitution under Law No. 10/2001, where the hearing had been suspended in 2002 and subsequently restarted by the court in 2010 after the claimants submitted the final administrative decision. Relying on Article 248(1) of the Civil Procedure Code, the court held that the appeal was peremptory because the case remained in a state of inactivity for over one year due to the fault of the parties following the finalization of the administrative procedure, and applied Article 252(1) to exonerate the claimants from further action by constatting the peremption ex officio.
Legislator headnote
AI generatedart. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, art. 248 alin. (1) C. proc. civ; Peremption of cassation appeal for one-year procedural inactivity following suspension of land restitution proceedings: Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții, timp de un an, în materie civilă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Curtea de apel Constanța, secția civilă, prin decizia nr. 234 din 16 octombrie 2000, a respins ca nefondate apelurile declarate de pârâții Consiliul Local Constanța și Municipiul Constanța prin Primar, precum și de Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P. Constanța împotriva sentinței civile nr. 1051 din 15 decembrie 1999 a Tribunalului Constanța, fiind obligați pârâții să restituie reclamantelor L.E.S. și N.L., în compensare, un teren în orașul Constanța, în suprafață de 151 mp de aceeași categorie de folosință ca cel situat la intersecția Bd. M. și str. T.
Împotriva deciziei de apel au formulat cerere de recurs pârâții Consiliul Local Constanța și Municipiul Constanța prin Primar.
Prin încheierea de ședință din data de 2 aprilie 2002, judecata recursului a fost suspendată în baza art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, la cererea intimaților reclamanți în cauză.
Măsura suspendării judecății a fost menținută prin încheierea din ședința publică de la data de 19 ianuarie 2006, în urma repunerii cauzei pe rol din oficiu, pentru verificări.
La termenul de judecată din 11 noiembrie 2010, urmare repunerii cauzei pe rol, conform rezoluției din 04 mai 2010, Înalta Curte a invocat excepția perimării cererii de recurs, rămânând în pronunțare cu privire aceasta.
Analizând această excepție, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru considerentele ce succed:
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții, timp de un an, în materie civilă.
Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părții.
Altfel spus, perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit nici un act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligență a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă.
Aceasta este și situația în speță, unde suspendarea judecății recursului, pe temeiul art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, s-a dispus la termenul de judecată din data de 2 aprilie 2002.
În cadrul verificărilor efectuate, urmare repunerii cauzei pe rol din oficiu la data de 4 mai 2010, intimatele reclamante L.E.S. și N.L. au depus la dosar, în copie, sentința civilă nr. 2684 din 18 decembrie 2006 a Tribunalului Constanța, cu mențiunea irevocabilă, prin care s-a finalizat procedura administrativă inițiată în baza Legii nr. 10/2001, ca urmare a notificării nr. 265 din 30 mai 2001 comunicată prin B.E.J. D.V., cu privire la imobilul situat în municipiul Constanța, la intersecția Bd. M. și str. M.T. nr. 78 B, jud. Constanța.
Cum de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești mai sus menționate, părțile au lăsat să treacă un interval de timp mai mare de un an, fără să fi săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății recursului, până la data de 4 mai 2010, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) și (5) C. proc. civ., din oficiu, Înalta Curte a invocat excepția perimării cererii de recurs.
Reținând, așadar, întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., constatând, totodată, că potrivit aceluiași text de lege, perimarea operează de drept și că, potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc. civ., ea se poate constata și din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează să constate perimată cererea de recurs cu a cărei judecată a fost învestită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de pârâții Consiliul Local Constanța și Municipiul Constanța prin Primar împotriva deciziei nr. 234 din 16 octombrie 2000 a Curții de Apel Constanța, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 noiembrie 2010.