Review of maritime fraud conviction: absence of financial prejudice negates abuse in service and accessory offenses
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeals filed by the Public Prosecutor's Office and the civil party, thereby upholding the final acquittal of eight defendants and rejecting the civil claim, which stands as the definitive outcome following the procedural history of the case. The dispute, resolved through an extraordinary appeal procedure of revision based on new evidence under Article 394(1)(a) of the Code of Criminal Procedure, concerned charges of abuse in office, forgery, use of forgery, customs offenses, and breaches of commercial law related to the transfer of seven ships to a joint venture subsidiary without proper authorization or export licenses; the core material issue was whether these actions caused significant financial loss or disruption to the state-owned entity. The court decisively found that the required elements of abuse in office were absent because the state entity suffered no financial prejudice or serious operational disruption, having instead generated positive dividends and maintaining control over the assets, while the subsidiary charges failed because they were accessory or instrumental to the main offense; consequently, the prosecution's argument that the acts constituted crimes was rejected in favor of the defense's position that the economic context and final financial outcomes negated the criminal intent and result elements required for conviction.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 lit. d) C. proc. pen, art. 41 alin. (2) C. pen, art. 26 C. pen, art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990, art. 33 lit. a) C. pen, art. 40 Legea nr. 82/1991; Review of maritime fraud conviction: absence of financial prejudice negates abuse in service and accessory offenses: În baza art. 14 / art. 346 C. proc. pen., cu referire la art. 998 C. civ., a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea civilă (parte civilă SC C.N.M.P. SA Constanța).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursurilor de față,
În baza lucrărilor din dosar constată următoarele: judecata în fond și în căile ordinare de atac.
I. Prin sentința penală nr. 5/ MF din 9 decembrie 1996 a Tribunalului Constanța, secția maritimă și fluvială, au fost achitați, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) - art. 10 lit. d) C. proc. pen., inculpații:
1. S.S. (fiica lui G.G. și G.M.C.), pentru infracțiunile prevăzute de:
- art. 2481, cu aplicarea art. 13 și a art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 26 C. pen., combinat cu art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990 (două infracțiuni); cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
2. M.M. (fiica lui D.N. și I.), pentru infracțiunile prevăzute de:
-art. 40 Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 C. pen.;
-art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990 (trei infracțiuni); cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
3. D.M.E. (fiica lui G. și M.), pentru infracțiunile prevăzute de:
- art. 2481, cu aplicarea art. 13 și a art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 289 alin. (1) C. pen.;
- art. 291 C. pen.; cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
4. M.C.D. (fiul lui L. și M.), pentru infracțiunile prevăzute de:
- art. 2481, cu aplicare art. 13 și a art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 289 alin. (1) C. pen.;
- art. 289 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două activități infracționale continuate distincte);
- art. 25 / art. 289 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două activități infracționale continuate distincte);
- art. 26 / art. 289 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 291, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 291 C. pen.;
- art. 302 C. pen.;
- art. 25 C. pen. / art. 72 lit. a) C. vam., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990 (trei infracțiuni); cu aplicarea art 33 lit. a) C. pen.;
5. T.V. (fiul lui C. și M.), pentru infracțiunile prevăzute de:
- art. 2481, cu aplicarea art. 13 și a art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 289 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (trei activități infracționale continuate distincte);
- art. 291, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 72 lit. a C. vam., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 25 / art. 289 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 302 C. pen.;
- art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990 (două infracțiuni); cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
6. C.M. (fiul lui N. și M.), pentru infracțiunile prevăzute de art. 2481, cu aplicarea art. 13 și a art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 289 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (trei activități infracționale continuate distincte);
- art. 291, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 302 C. pen.;
- art. 72 lit. a) C. vam., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 25 / art. 289 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990 (două infracțiuni); cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
7. P.R.N. (fiul lui G. și P.), pentru infracțiunile prevăzute de:
- art. 2481, cu aplicarea art. 13 și a art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 289 alin. (1) C. pen.;
- art. 291 C. pen.;
- art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990 (două infracțiuni); cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
8. B.C. (fiul lui G. și L.), pentru infracțiunile prevăzute de:
- art. 2481, cu aplicarea art. 13 și a art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 26 / art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 26 C. pen. / art. 72 lit. a) C. vam., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 302 C. pen.;
- art. 26 C. pen. / art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990 (trei infracțiuni); cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
S-a luat act că inculpații au fost arestați (preventiv) după cum urmează:
- de la 13 februarie 1994 până la 14 aprilie 1994, inculpații T.V., C.M. și B.C.;
- de la 10 martie 1994 până la 11 iunie 1994, inculpatul M.C.D.;
- de la 12 aprilie 1994 până la 11 iunie 1994, inculpatul P.R.N.
În baza art. 14 / art. 346 C. proc. pen., cu referire la art. 998 C. civ., a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea civilă (parte civilă SC C.N.M.P. SA Constanța).
În consecință, numiții C.I., S.M., D.S., C.Z., I.C., P.V., B.A., D.G., Z.G. și Z.F. (acestea două din urmă, succesori ai numitului Z.N.) - având calitatea de părți responsabile civilmente - au fost scoși din cauză.
Conform art. 353 C. proc. pen., au fost ridicate măsurile asigurătorii (sechestru asigurător) luate în faza de urmărire penală cu privire la bunurile inculpaților și ale părților responsabile civilmente.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotăra astfel, instanța de fond a conchis (sentință, pag 28-29) - consecutiv "analizei juridice a tuturor faptelor imputate inculpaților" (analiză amplă, efectuată sub pct. 1-17, pag. 15-28 ale sentinței) că "fiecăreia îi lipsește unul sau altul din elementele constitutive ale infracțiunii, fie sub aspectul laturii subiective, fie sub cel al laturii obiective, așa încât nu se poate reține vreo infracțiune" și că "nu se poate face aplicarea art. 10 lit. a) C. proc. pen., întrucât au existat fapte materiale (negociere contract, încheierea acestuia, obținere și folosire împrumuturi, solicitări radieri nave, folosire nave din patrimoniul P. SA, neîregistrare în contabilitate a datelor privind M.S.L., înregistrare amortismente, întocmire documete de plecare peste graniță a navelor) săvârșite de către cei opt inculpați, dar cărora le lipsește unul sau mai multe din elementele constitutive ale infracțiunii".
II. Prin Decizia penală nr. 2/MF din 8 iulie 1997 a Curții de Apel Constanța, secția maritimă și fluvială, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curte de Apel Constanța, și de inculpații S.S., M.M., D.M.E., M.C.D., T.V., C.M., P.R.N. și B.C., cu obligarea acestora din urmă la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat (câte 200.000 lei vechi).
În motivarea deciziei sale, Curtea de Apel Constanța a reținut situația și împrejurările care confirmă sentința atacată, atât sub aspectul stării de fapt cât și în ce privește temeiul achitării - art. 10 lit. d) C. proc. pen., iar nu art. 10 lit. a) C. proc. pen. (cum - fără temei - au susținut inculpații în apelurile lor).
III. Prin Decizia penală nr. 1604 din 10 iunie 1998 a Curții Supreme de Justiție (în prezent, Înalta Curte de Casație și Justiție) - Secția Penală, admițându-se recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, secția maritimă și fluvială, sentința și decizia (rezumate mai sus, sub pct. 1 și 2) au fost casate și, rejudecându-se fondul cauzei, inculpații au fost condamnați după cum urmează:
1. M.C.D., la:
a) - 10 ani închisoare și 6 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 2481, raportat la art. 258, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 13 C. pen.;
b) - 6 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 302, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
c) - 4 ani închisoare, pentru instigare - art. 25 C. pen. - la infracțiunea prevăzută de art. 72 lit. a) Legea nr. 30/1978, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
d) - 4 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen.;
e) - 4 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 289 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
f) - 4 ani și 6 luni închisoare, pentru instigare - art. 25 C. pen. - la infracțiunea prevăzută de art. 72 lit. a) Legea nr. 30/1978, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
g) - 4 ani și 6 luni închisoare, pentru instigare - art. 25 C. pen. - la infracțiunea prevăzută de art. 289 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
h) - 4 ani și 6 luni închisoare, pentru pentru instigare - art. 25 C. pen. - la infracțiunea prevăzută de art. 72 lit. a) Legea nr. 30/1978, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.);
i) - 4 ani și 6 luni închisoare, pentru complicitate - art. 26 C. pen. - la infracțiunea prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen.;
În baza art. 2 și art. 10 Legea nr. 137/1997, s-a constatat că pedepsele de la lit. d), g), i) au fost grațiate condiționat;
j) - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
k) - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen.;
I) - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
m) - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
n) - 2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
În baza art. 1 lit. a) și a art. 10 Legea nr. 137/1197, s-a constatat că pedepsele de la lit. j) - au fost grațiate în întregime, condiționat.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare la care s-a adăugat „un spor de concurs” de 2 ani închisoare, în total, 12 ani închisoare și 6 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.; s-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.; a fost dedusă detenția preventivă.
2. T.V. la:
a) - 10 ani închisoare și 6 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 2481, raportat la art. 258, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 13 C. pen.;
b) - 6 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 302, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
c)- 4 ani închisoare, pentru instigare - art. 25 C. pen. - la infracțiunea prevăzută de art. 72 lit. a) Legea nr. 30/1978, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 13 C. pen.;
d) - 4 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 289, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
e) - 4 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 289, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
f) - 4 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 289, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
În baza art. 2 și a art. 10 Legea nr. 137/1197, s-a constatat că pedepsele de la lit. d) - f) au fost grațiate condiționat, cu 1/2.
g) - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 13 C. pen.;
h) - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
i) - 2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
În baza art. 1 lit. a) și a art. 10 Legea nr. 137/1997, s-a constatat că pedepsele de la lit. g) - i) au fost grațiate în întregime, condiționat.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedepsa cea mai grea, de 10 ani închisoare, la care s-a adăugat „un spor de concurs", de 1 an închisoare, în total, 11 ani închisoare, și 6 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.; s-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.; a fost dedusă detenția preventivă.
3. C.M., la:
a) - 10 ani închisoare și 6 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 2481, raportat la art. 258, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 13 C. pen.;
b) - 6 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 302, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
c) - 4 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 72 lit. a) Legea nr. 30/1978, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 13 C. pen.;
c) - 4 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 289, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
e) - 4 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 289, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
f) - 4 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 289, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
În baza art. 2 și a art. 10 Legea nr. 137/1197, s-a constatat că pedepsele de la lit. d) - f) au fost grațiate condiționat, cu 14.
g) - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 13 C. pen.;
h) - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
i) - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 13 C. pen.
În baza art. 1 lit. a) și a art. 10 Legea nr. 137/1197, s-a constatat că pedepsele de la lit. g) - i) au fost grațiate în întregime, condiționat.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare, la care s-a adăugat „un spor de concurs” de 1 an închisoare, în total 11 ani închisoare, și 6 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.; s-a făcut aplicarea art. 71 și a art. 64 a lit. a), b) și c) C. pen.; a fost dedusă prevenția preventivă.
4. P.R.N. la:
a) - 10 ani închisoare și 6 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 2481, raportat la art. 258, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 13 C. pen.;
b) - 4 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen., pedeapsă grațiată condiționat, cu 1/2, în baza art. 2 și 10 Legea nr. 137/1997;
c) - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen.;
d) - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
e) - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
În baza art. 1 lit. a) și a art. 10 Legea nr. 137/1197, s-a constatat că pedepsele de la lit. c) - e) au fost grațiate în întregime condiționat.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare, și 6 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.; s-a făcut aplicarea art. 71 și a art. 64 a lit. a), b) și c) C. pen.; a fost dedusă prevenția preventivă.
5. B.C., la:
a) - 10 ani închisoare și 6 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 2481, raportat la art. 258, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 13 C. pen.;
b) - 6 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 302, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
c) - 4 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 72 lit. a) Legea nr. 30/1978, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 13 C. pen.;
d) - 4 ani și închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 289, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pedeapsă grațiată condiționat, cu 14, în baza art. 2 și 10 Legea nr. 137/1997;
e) - 1 an și 6 luni închisoare, pentru complicitate art. 26 C. pen. - la infracțiunea prevăzută de art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
f) - 1 an și 6 luni închisoare pentru complicitate- art. 26 C. pen. - la infracțiunea prevăzută de art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
În baza art. 1 lit. a) și a art. 10 Legea nr. 137/1197, s-a constatat că pedepsele de la lit. e) - g) au fost grațiate în întregime, condiționat.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare, și 6 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.; s-a făcut aplicarea art. 71 și a art. 64 a lit. a), b) și c) C. pen.; a fost dedusă prevenția preventivă.
6. D.M.E., la:
a) - 7 ani închisoare și 5 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 2481, raportat la art. 258, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
b) - 4 ani și închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen., pedeapsă grațiată condiționat, în baza art. 2 și 10 Legea nr. 137/1997;
c) - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., pedeapsă grațiată în întregime, condiționat, în baza art. 1 lit. a) și a art. 10 Legea nr. 137/1997;
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 7ani închisoare, și 5 ani interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.; s-a făcut aplicarea art. 71 și a art. 64 a lit. a), b) și c) C. pen.
7. M.M. la:
a) - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 40 Legea nr. 82/119, raportat la art. 289 C. pen.;
b) - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
c) - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
d) - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
În baza art. 1 lit. a) și a art. 10 Legea nr. 137/1197, s-a constatat că pedepsele de la lit. a) - d) au fost grațiate în întregime, condiționat.
8. S. (G.) S. la:
a) - 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 2481, raportat la art. 258, cu aplicarea art. 13, art. 74 și art. 76 lit. b) C. pen.;
b) - 2 ani închisoare, pentru complicitate - art. 26 C. pen. - la infracțiunea prevăzută de art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
c) - 2 ani închisoare,pentru complicitate - art. 26 C. pen. - la infracțiunea prevăzută de art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 13 C. pen.;
În baza art. 1 lit. a) și a art. 10 Legea nr. 137/1197, s-a constatat că pedepsele de la lit. b) - c) au fost grațiate în întregime condiționat.
În baza art. 81 și a art. 82 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată, pe timp de 4 ani, a executării pedepsei de la lit. a).
A fost admisă acțiunea civilă cu privire la paguba efectivă și, în consecință, inculpații M.C.D., T.V., C.M., P.R.N., B.C., D.M.E., M.M. și S.(G.) S. au fost obligați în, solidar cu părțile responsabile civilmente C.Z., D.G., C.I., S.M., D.S., I.C., P.V. și B.A., precum și Z.F. și Z.G. (în limita acceptării succsesiunii defunctului Z.N.), la plata, în lei, a echivalentului sumei de 100.544.659 DOLARI SUA (sumă rectificată, printr-o încheiere ulterioară, în 100.540.659 DOLARI SUA), la data plătii, către partea civilă SC C.N.M.P. SA Constanța.
Conform art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., cauza a fost trimisă Tribunalului Galați, secția maritimă și fluvială, în vederea stabilirii beneficiului nerealizat.
Au fost anulate actele falsificate.
Au fost menținute măsurile asigurătorii luate, în faza de urmărire penală, împotriva inculpaților și părților responsabile civilmente.
Au fost respinse recursurile declarate de inculpați (8) împotriva aceleiași decizii, cu obligarea fiecăruia, în solidar cu părțile responsabile civilmente, la 175.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a decide astfel, Suprema Instanță a reținut cele ce se arată în continuare:
A. În latura penală:
1. Cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 2481, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 13 C. pen., privind pe inculpații M.C.D., D.M.E.V., C.M., P.R.N., B.C. și S.S., că această activitate infracțională a constat în:
a) încheierea contractului de asociere (J.V.A.) dintre SC C.N.M.P. SA (director general -inculpatul M.C.D.; director comercial - inculpata D.M.E.) și S.A.A.E.M.C. (din Liberia), pentru înființarea Companiei Mixte M.S., „fără aprobările legale impuse de legislația în vigoare la acea epocă" (27 februarie 1991 - 12 martie 1991), precum și în executarea acestui contract, în diferite faze, fără îndeplinirea unor condiții legale, de către inculpații C.M., P.R.N. și B.C., fapte care, din punct de vedere obiectiv cât și subiectiv, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută și pedepsită de art. 2481 C. pen. (considerente, filele 379-382);
b) înstrăinarea (vânzarea), fără drept, de către inculpatul M.C.D., către companii subsidiare- propietrar singular de navă - a celor 7 nave ce constituiau aportul în natură al părții române (SC C.N.M.P. SA) la Compania Mixtă M.S.L., în valoare de 100.500.000 DOLARI SUA - înstrăinare perfectată în două etape (8 iulie 1991, la București) unde s-a vândut una din nave, respectiv, tot 8 iulie 1991, la Pireu, unde s-au vândut celelalte 6 nave) de fiecare dată sus - numitul inculpat (M.C.D. - director din partea română al comaniei mixte - având împuterniciri și pentru inculpații S.S. și B.C., având și ei aceeași calitate (directori din partea română); vânzarea s-a realizat - din punct de vedere formal- prin semnarea - de către inculpatul M.C.D., în caliate de vânzător - a 7 documente denumite B.S., autentificate, fiecare în parte, de Notariatul de Stat Constanța și de notari din Grecia (în perioada 8 iulie 1991 - 20 octombrie 1991); s-a mai reținut că inculpatul M.C.D. - având împuternicirea din parte celorlalți inculpați (S.S. și B.C.) - a semnat actele de înstrăinare și în calitate de cumpărător (pentru Compania Mixtă M.S.L.); consecutiv acestor manopere", partenerul grec l.A. devine astfel coproprietar al celor 7 nave fără a plăti vreo sumă pentru a dobândi această calitate " (considerente, filele 382-385 verso).
c) neîntocmirea protocoalelor de predare - primire pentru reparații a fiecărei nave, protocoale în care se impunea să fie consemnate datele privind starea tehnică și, implicit, necesarul de reparații, omisiune imputabilă inculpaților cu funcții de conducere în perioada iulie - octombrie 1991, respectiv, directorii T.V., C.M. și B.C. (acesta din urmă având calitatea de director și al G. din care au plecat efectiv navele), precum și a inculpatului M.C.D., în dubla sa calitate de vânzător și cumpărător; protocoalele de predare - primire pentru reparații - indispensabile pentru evidențierea mișcărilor din activul SC C.N.M.P. SA - trebuiau să fie solicitate și înregistrate și de către inculpata M.M., director economic și membru al Consiliului de Administrație al acestei companii; s-a mai reținut, în context, că, prin însuși contractul de asociere, managementul și contabilitatea companiei mixte au fost cedate integral partenerului grec care, profitând de aceasta; "a angajat reparațiile cu firme la care avea interese personale" și că, în pofida unora dintre clauzele contractului, partenerul român nu a avut acces la evidențele contabile ale acestuia (considerente, filele 385 verso-386 verso);
d) acceptarea, în derularea contractului de asociere, de către inculpații M.C.D., C.M., B.C., P.R.N. și S.S., a obținerii de către partenerul grec l.A. a unor credite bancare (pentru reparații) însumând 61.000.000 DOLARI SUA (50.000.000 DOLARI SUA + 11.000.000 DOLARI SUA), exclusiv prin ipotecarea (integrală) a navelor românești, deși acesta, prin contractul de asociere (joint venture agreement) și printr-un "addendum" (semnat la 28 august 1992),își asuma întreaga responsabilitate cu privire la suportarea costurilor pentru reparații ("costurile de raparații vor fi plătite de E. și calculate de către conducerea M. navă cu navă " - clauza 9.5 din contract), reparații a căror finanțare nu putea fi, în consecință, solicitată nici de la partenerul român (P.) nici de la compania mixtă (M.S.); se menționează, în context, că "nu se cunoaște cu certitudine dacă și cât din sumele respective au fost investite pentru reparația navelor, l.A. interzicând accesul la orice fel de document atât partenerului român cât și firmei de cenzori M.S. din Pireu, deși clauza 5.5 din joint venture agreement prevedea că "fiecare acționar (și reprezentanții săi) va avea acces, la intervale rezonabile și cu o notificare anterioară rezonabilă, la registre, înregistrări, conturi, documente, activități comerciale în curs sau preliminare ale companiei"; s-a mai reținut că "prin ipotecarea celor șapte nave pentru garantarea împrumutului de 61.000.000 DOLARI SUA, se reduce capacitatea acestora de a genera profit, deoarece plata dobânzilor trebuie acoperită de fiecare companie subsidiară - proprietar singular de navă" (considerente, filele 386 verso - 391 verso).
S-a apreciat, totodată (considerente, fila 391 verso), că „faptele acelorași inculpați, de a dispune cu rea - credință, prin ipotecare, de cele șapte nave - aport în natură al SC P. SA la constituirea capitalului social al Companiei M. - în favoarea societății E., constituie infracțiunea prevăzută de art. 194 pct. 5 din Legea nr. 31/990, nemodificată.
2. Cu privire la infracțiunile (multiple) de fals intelectual (art. 289 C. pen.) și uz de fals (art. 291 C. pen.), că acestea au constat în:
a) înserarea, de către inculpații M.C.D. și D.M.E., în memoriul de fundamantare a oportunității asocierii cu partenerul grec - E.M.C. a unor date care nu corespundeau realității, din care rezulta -contrar relațiilor primite de la organismele internaționale de urmărire a fraudelor maritime (de exemplu, B.C.) și de la autoritatea engleză de resort (I.L.) - că aceasta (E.) este o societate cunoscută (prin navlosirea unor petroliere românești), cu un renume foarte bun pe piața internațională, cu o mare putere financiară și cu experiență în management (deși, din relațiile primite de la organizațiile menționate mai sus, rezulta că deținea doar trei nave de capacitate mică, nu avea o putere financiară mare și era cotat cu un grad mare -5- de risc); memoriul nu s-a bazat pe un studiu de piață și pe o analiză completă a ofertelor care să dea posibilitatea asocierii cu o firmă ce prezintă garanții serioase, reale (considerente, filele 391 verso-392 verso);
b) întocmirea și utilizarea de documete cu un conținut fals în procedura de radiere a navelor din Registrul Naval Român, imputabile inculpaților M.C.D., C.M. și T.V., documente în baza cărora au fost emise ordinele de radiere (și ele, necorespunzând adevărului) privind toate cele 7 nave în discuție (Bănisor, Baia Sprie, Basarabi, Ploiești, Baraolt, Prahova, Borcea, devenite, după înstrăinarea lor frauduloasă - si chiar mai înainte de a fi fost radiate - în aceeași ordine, T.F., T.F., T.G., T.I., T.S., T.P. și T.H.); în context, s-a reținut că se circumscriu conținutului infracțiunii de fals intelectual și:
- emiterea de către inculpații T.V. și C.M., pentru inculpatul M.C.D., a celor șapte împuterniciri “proxy” privind vânzarea celor șapte nave companiilor subsidiare;
- solicitarea radierii navelor (prezentată de inculpatul M.C.D.) fără prezentarea documentelor legalmente necesare;
- întocmirea documentelor de plecare "în voiaj internațional" a celor șapte nave care, în realitate, fuseseră întrăinate (vândute) acelor „companii subsidiare - proprietar singular de navă", și care erau însoțite, contrar reglementărilor legale în vigoare, doar de declarații vamale referitoare la proviziile de bord pentru echipaj (această activitate s-a realizat și cu complicitatea inculpatului B.C.);
- înserarea, de către inculpatul P.E.N., în actul intitulat "Situația economico - financiară a SC C.N.M.P. SA pe anii 1991-1992" a mențiunii - false în conținut - că cele șapte nave românești ar fi fost ipotecate de partenerul grec pentru garantarea unui împrumut de numai 11.000.000 DOLARI SUA, deși, în calitatea sa de director general, cunoștea faptul că, în realitate, acestea fuseseră grevate pentru un credit de 61.000.000 DOLARI SUA (considerente, filele 392 verso - 395 recto);
3. Cu privire la infracțiunile prevăzute de art. 302 C. pen., în corelație și cu infracțiunea prevăzută de art. 72 lit. a) Legea nr. 30/1978, că acestea au constat în:
- exportul fără licență de export (obligatorie potrivit Ordinelor Ministrului Comerțului nr. 48 din 15 decembrie 1990 și nr. 7 din 25 februarie 1991), al celor șape nave vândute companiilor subsidiare - proprietar singular de navă, operațiune frauduloasă- care a impus - ca premiză inevitabilă - radierea - tot frauduloasă a acelor nave din Registrul Naval Român și trimiterea lor într-un "voiaj internațional" în întregime fictiv," susținut" de acte false în conținut (a se vedea, rnai sus, pct. 2 lit. b));
- sustragerea, în consecință, a acelor nave de la operațiunea de vămuire la export (reglementată de art. 3 și 12 din Legea nr. 30/1978 și art. 31 din Regulamentul vamal, aprobat prin Decretul nr. 337/1981, în vigoare la acea dată).
Pentru eludarea reglementărilor mai sus arătate, "inculpații (M.C.D. - instigator în ce privește cea de a doua infracțiune – T.V., C.M. și B.C.) s-au înțeles să trimită cele șapte nave în Grecia pentru reparații iar nu ca vândute, deși erau obligați, potrivit îndatoririlor de serviciu pe care le aveau, ca, odată cu introducerea actelor de vânzare - cumpărare, să îndeplinească formalitățile vamale de export și să depună, la Vamă, declarația vamală de export, licența de export și actul de vânzare - cumpărare, iar la Căpitănia Portului Constanța, cererea privind transferul dreptului de proprietate, aprobarea departamentului transporturilor navale privind vânzarea și schimbarea pavilionului, precum și protocolul de predare- primire, ceea ce nu au făcut" (considerente filele 395-396 verso).
4. Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990 (în redactarea originară), reținută, în mod repetat, în sarcina inculpaților (autori) M.C.D. (3 fapte), T.V. (2 fapte), C.M. (2 fapte), P.R.N. (2 fapte) și M.M. (3 fapte) și a inculpaților (complici), B.C. (3 fapte) și S.S. (2 fapte), că aceasta a constat în (considerente, filele 397 recto-399 recto):
a) activitatetea infracțională analizată mai sus sub pct. 1 lit. d), prin care s-a produs în patrimoniul SC C.N.M.P. SA un prejudiciu de 100.500.000 DOLARI SUA, activitate imputabilă - și sub această încadrare juridică (art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990) - inculpaților M.C.D., C.M., T.V. și P.R.N. (autori) și inculpaților B.C. și S.S. (complici).
b) activitatea infracțională a inculpaților M.C.D., M.M. și P.R.N. (autori) și a inculpaților B.C. și S.S. (complici), privind modul de utilizare a unui credit însumând 30.200.000 DOLARI SUA, 23.000.000 DOLARI SUA + 7.200.000 DOLARI SUA, contractat de SC P. SA și pus la dispoziția firmei E., care urma să-l restituie, respectiv, partenerului grec l.A., credit din care suma de 4.800.358 DOLARI SUA nu au putut fi justificată cu acte concludente de SC P. SA, cu mențiunea (considerente, fila 398 verso, alin. (2)) că "suma de 4.800.358 DOLARI SUA nu constituie un prejudiciu efectiv produs în patrimoniul SC P. SA, el punând în pericol întregritatea acestuia (numai - n.r.) în situația, cu totul posibilă, în care firma E., ce s-a folosit de SC P. SA pentru a contracta împrumutul, nu ar fi în stare, conform clauzelor bancare, să-l achite";
c) modul fraudulos de aprobare și cheltuire, pentru deplasări repetate în Grecia ale unor prepuși ai SC P. SA, a sumei de 40.659 DOLARI SUA și de decontare a acestei sume, în condițiile în care acele deplasări au fost impuse de conduita - contrară stipulațiilor contractuale - a partenerului străin (reprezentat de l.A.), care, în consecință, trebuia să suporte aceste cheltuieli, faptă imputabilă inculpaților M.C.D., T.V., C.M., P.R.N. și M.M. (autori) și inculpatului B.C. (complice).
5. Infracțiunea prevăzută de art. 40 Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 C. pen. reținută prin Rechizitoriu în sarcina inculpatei M.M., în calitatea sa de contabil șef, a constat în (considerente, filele 399 recto-400 recto) omisiunea acesteia, cu știință, de a înregistra în contabilitate veniturile și chetuielile referitoare la cele șapte nave ce au reprezentat aportul în natură al SC P. SA la constituirea capitalului social al Companiei Mixte M.S.L., omisiune contrară art. 14 din aceeași Lege (nr. 82/1991), prin care s-au denaturat bilanțurile contabile (aceasta fiind urmarea socialmente periculoasă sancționată prin sus - citatul art. 40).
B. În latura civilă:
a) S-a reținut și motivat (considerente, filele 400 recto - 402 verso) că, prin activitatea infracțională expusă rezumativ în cele ce au precedat, partea civilă SC C.N.M.P. SA a suferit" un prejudiciu cert efectiv în valoare de 100.540.659 (DOLARI SUA - n.r.), compus din 100.500.000 DOLARI SUA, reprezentând contravaloarea celor șapte nave vândute Companiei Mixte M., și din 40.659 DOLARI SUA, reprezentând cheltuieli făcute de partenerul român și care reveneau în exclusivitate firmei E. din Grecia, partenerul străin "și că răspunderea pentru repararea prejudiciului revine - în solidar cu inculpații - membrilor Consiliului Împuternicilor Statului (enumerați la fila 401) care au, fiecare în parte, calitatea de parte responsabilă civilmente.
b) S-a mai reținut și motivat (considerente, file 403 recto) că beneficiul nerealizat (folosul de care a fost lipsită partea civilă - cf. art. 14 alin. final C. proc. pen.) - componentă a prejudiciului total- nu a fost stabilit (încât inculpații și părțile responsabile civilmente nu au putut fi obligați efectiv decât la repararea pagubei efective- damnum emergens) și, așa fiind, se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, "numai în vederea stabilirii beneficiului nerealizat de către SC P. SA", la Tribunalul Galați, secția maritimă și fluvială, instanță căreia i s-a dat îndrumarea de "a dispune efectuarea unei expertize financiar - contabile de către specialiști în domeniul transportului maritim, care să stabilească profitul pe care societatea l-ar fi avut din exploatarea celor sate nave de la înstrăinarea lor și până la momentul investirii primei instanțe", în același scop - evaluarea prejudiciului - urmând a se analiza documentele privind rezultatele financiare ale exploatării navelor, iar dacă acest lucru nu ar fi posibil, lipsind datele necesare, se vor avea în vedere rezultatele perioadelor de exploatare a navelor anterioare încheierii contractului de asociere, precum și beneficiile pe care le aduc nave similare cu cele care formează obiectul expertizei, la valoarea pe care o au în acest moment, respectiv, 100.500.000 DOLARI SUA, potrivit uzanțelor în condițiile concurenței pe piața internațională".
În fine, s-a apreciat (considerente, fila 403 recto) că, "având în vedere constatarea săvârșirii faptelor și a vinovăției acestora (a inculpaților - n.r.), motivarea respingerii acestora (a recursurilor inculpaților- n.r.) nu se mai impune.
Judecata în calea extraordinară de atac a revizuirii împotriva Deciziei penale nr. 1604 din 10 iunie 1998 a Curții Supreme de Justiție (în prezent, Înalta Curte de Casație și Justiție), Secția Penală (rezumată mai sus, sub pct. 3), condamnații M.C.D., T.V., C.M., D.M.E., M.M. și S.S. și părțile responsabile civilmente C.Z., D.G., C.I., S.M., D.S., I.C., P.V., B.A., Z.F. și Z.G. au formulat cerere de revizuire întemeiată pe prevederile art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. (dosar al Tribunalului Constanța, Secția Penală).
Prin încheierea (F.N.) din 9 septembrie 1998 a sus-identificatei instanțe (Tribunalul Constanța, secția penală), văzându-se și concluziile actelor de cercetare efectuate de procuror potrivit art. 399 C. proc. pen., s-a dispus admiterea în principiu a cererii de revizuire și suspendarea, în totul, a hotărârii atacate (Decizia penală nr. 1604 din 10 iunie 1998, mai sus menționată, fixându-se termen de judecată (29 octombrie 1998), cu citarea revizuienților (condamnații și părțile responsabile civilmente), "pentru discutarea probelor vizând acțiunea civilă a cauzei".
1. Prin sentința penală nr. 8/MF din 21 iulie 2000 a Tribunalului Constanța, secția penală, cererile de revizuire (formulate de subiecții mai sus nominalizați - condamnații, respectiv, părțile responsabile civilmete) au fost respinse ca nefondate, cu motivarea, în esență, că probele administrate după admiterea în principiu a cererii de revizuire "nu au fost de natură să demonstreze o altă situație decât cea constatată definitiv de Curtea Supremă de Justiție." (Sentință, pag. 34 - fila 116 recto dosar); în consecință, revizuienții au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
2. Prin Decizia penală nr. 3/PMF din 9 martie 2001 a Curții de Apel Constanța, secția penală, admițându-se apelurile declarate de revizuienți (condamnații / părțile responsabile civilmente), a fost desființată, în totalitate, sentința atacată (nr. 8/MF din 21 iulie 2000, identificată mai sus, sub pct. 2), dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, în vederea respectării dispozițiilor privind legala citare a părților; s-a avut în vedere (Decizie, pag. 15 - fila 132 recto dosarul Curții de Apel Constanța, secția penală) că „judecarea cauzei a avut loc în lipsa părții responsabile civilmente / revizuientă P.V.", care, "pe parcursul întregii cercetării judecătorești a fost citată la o altă adresă decît aceea de domiciliu".
3. Rejudecând cauza, prin Sentința penală nr. 1/ MF din 8 ianuarie 2002, aceeași instanță de fond (Tribunalul Constanța, secția penală) a respins, ca nefondate, cererile de revizuire, cu obligarea revizuienților (condamnații / părțile responsabile civilmente) la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat; s-a apreciat (sentință pag. 43- fila 274 recto dosar) că "actele depuse ia dosar, expertizele efectuate, declarațiile martorilor nu au fost de natură să demonstreze o altă situație de fapt decât cea reținută de Curte Supremă de Justiție, respectiv, că în cauză nu ar exista prejudiciu".
4. Prin încheierea nr. 2857 din 4 iunie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția penală, judecata apelurilor declarate de revizuienți împotriva sus - identificatei sentințe (pct. 4) - apeluri care au format obiectul dosarului Curții de Apel Constanța, secția penală - a fost strămutată la Curtea de Apel Galați; în consecință, prin încheierea de ședință din 21 iunie 2002 (filele 119-120 dosar), s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea acesteia la Curtea de Apel Galați.
5. Prin Decizia penală nr. 2/A/ MF din 25 noiembrie 2002 a Curții de Apel Galați, secția penală, apelurile revizuienților au fost respinse ca nefondate, reiterându-se considerentele sentinței apelate, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
6. Prin Decizia penală nr. 656 din 4 februarie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, admițându-se recursurile declarate de revizuienți, ambele hotărâri (sentința, rezumată la pct. 4, și Decizia, menționată la pct. 6) au fost casate, cu trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanța de fond - Tribunalul Galați (potrivit încheierii de îndreptare a erorii materiale din 19 aprilie 2004) - procedura urmând a fi reluată de la încheierea de admitere în principiu (menționată mai sus, sub pct. 1); totodată, s-a dispus punerea de îndată în libertate a revizuienților condamnați B.C., P.R.N., C.M., M.C.D. și D.M.E.
S-a apreciat (considerente, pag. 16) că, în privința ambelor hotărâri, sunt incidente cazurile de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1), pct. 9 și 10 C. proc. pen. - hotărârile nu cuprind motivele pe care se întemeiază soluția și instanțele nu s-au pronunțat cu privire la unele probe, administrate și asupra unor cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să infuențeze soluția procesului - în contextul în care, mai înainte, se afirmase (considerente, pag. 15) că: "este important de precizat că întreg materialul probator administrat după admiterea în principiu a cererii de revizuire a evidențiat fapte și împrejurări noi, într-adevăr necunoscute de instanță la soluționarea cauzei și care se impuneau a fi examinate si nu numai enumerate de instanța de apel - cât și cea de fond".
8. Consecutiv, în rejudecare, prin sentința penală nr. 2/ MF din 16 noiembrie 2007 a Tribunalului Galați, secția penală, admițându-se cererea de revizuire formulată de condamnați, a fost anulată Decizia penală nr. 1604 din 10 iunie 1998 a Curții Supreme de Justiție, secția penală (rezumată mai sus - pct. 3) și pe fondul cauzei, s-a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achitarea inculpaților:
- M.C.D., pentru infracțiunile prevăzute de:
- art. 2481, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art 13 C. pen.;
- art. 289 alin. (1) C. pen.;
- art. 289, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două activități infracționale);
- art. 25, raportat la art. 289 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două activități infracționale);
- art. 26, raportat la art. 289 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 291 C. pen.;
- art. 302 C. pen.;
- art. 25 C. pen., raportat la art. 72 lit. a) C. vam., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990 (trei fapte); cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
- T.V., pentru infracțiunile prevăzute de:
- art. 2481, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art 13 C. pen.;
- art. 289 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) (trei activități infracționale);
- art. 291, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 302 C. pen.;
- art. 72 lit. a) C. vam., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990 (două fapte); cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
- C.M., pentru infracțiunile prevăzute de:
- art. 2481, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art 13 C. pen.;
- art. 289 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (trei activități infracționale);
- art. 291, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 302 C. pen.;
- art. 72 lit. a) C. vam., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 25, raportat la art. 289, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
-art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990 (două fapte); cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
- P.R.N., pentru infracțiunile prevăzute de:
- art. 2481, cu aplicarea art. 42 alin. (2) și a art 13 C. pen.;
- art. 289 alin. (1) C. pen.;
- art. 291 C. pen.;
- art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990 (două fapte), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
- B.C.. pentru infracțiunile prevăzute de:
- art. 2481, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art 13 C. pen.;
- art. 26, raportat la art. 289, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 26 C. pen., raportat la art. 72 lit. a) C. vam., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- art. 302 C. pen.;
- art. 26 C. pen., raportat la art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990 (trei fapte); cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
- D.M.E., pentru infracțiunile prevăzute de:
- art. 2481, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art 13 C. pen.;
- art. 289 alin. (1) C. pen.;
- art. 291 C. pen.; cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
- M.M., pentru infracțiunile prevăzute de:
- art. 40 Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 C. pen.;
- art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990 (trei fapte), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
- S.S. pentru infracțiunile prevăzute de:
- art. 2481, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art 13 C. pen.;
- art. 26 C. pen., raportat la art. 194 pct. 5 Legea nr. 31/1990 (două fapte); cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
S-a dispus, în consecință, scoaterea din cauză a părților responsabile civilmente C.I., S.M., C.Z., B.A., D.G., Z.G., H. (Z.) F., P.A.R. (succesoare a părții responsabile civilmente P.V. - decedat), I.A.L., I.A. și I.E. (succesori ai părții responsabile I.C. - decedat), ale căror recursuri nu au mai fost examinate.
În conformitate cu dispozițiile art. 346 C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea civilă exercitată de partea civilă SC C.N.M.P. SA Constanța, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 35.000 RON, din care suma de 33.600 RON reprezintă onorariul de expertiză tehnico - economico - judiciară.
Spre a hotărî astfel, Tribunalul a apreciat și motivat-observând, preliminar, că nu putea "ignora considerentele Deciziei de casare în revizuire (nr. 656 din 4 februarie 2003, rezumată mai sus, sub pct. 7) care a stabilit în mod definitiv că în cauză există fapte și împrejurări noi, specifice procedurii revizuirii" (considerente, fila 21) - că "împrejurările invocate de revizuienti în ciclul procesual anterior sunt de natură să ducă la netemeinicia hotărârii de condamnare, și la o reapreciere asupra problematicii prejudiciului în cauză", sub acest din urmă aspect reținându-se că, "raportat la documentele existente la dosarul cauzei, din analiza globală a înființării, exploatării și transferului activ și pasiv al Companiei M. către N. (rezultă că - n.r.), SC C.N.M.P. SA Constanța nu a înregistrat nici un prejudiciu; or, în materia unei infracțiuni de rezultat, așa cum a fost reținut abuzul în serviciu prin hotărârea de condamnare, reaprecirea prejudiciului este de esența angajării răspunderii penale, cu atât mai mult cu cât s-a demonstrat prin probatoriile pe care s-a întemeiat prezenta procedură penală (și în mod deosebit printr-o expertiză complexă tehnico-comercial - maritimă - cea mai importantă probă în materia infracțiunilor de rezultat) faptul că societatea mixtă M. s-a dizolvat din motive străine voinței și puterii de decizie a revizuientiior "(considerente, fila 23); în context, în cuprinsul sentinței s-a mai observat că, "după reparații și retehnologizări, valoarea comercială a celor 7 nave a crescut la peste 123 milioane DOLARI SUA" și s-a apreciat ca "semnificativ faptul că băncile finanțatoare nu au trecut la executarea garanțiilor pentru creditele acordate întrucât contractul de credite nu a permis aceasta, astfel încât navele nu au fost executate", precum și că "nu se poate reține în sarcina revizuientilor nici că ar fi efectuat operațiuni de export fără autorizație cu cele 7 nave, navele nefiind nicicând vândute ori pierdute în frauda P. SA, ori că aceste nave au fost trecute peste graniță fără declarație vamală și cu folosirea unor documente false ori că s-au folosit (revizuienții - n.r.) de bunurile sau creditul societății în frauda intereselor acesteia".
Cât privește infracțiunile - multiple - de fals și uz de fals reținute în sarcina revizuienților s-a conchis că, întrucât sunt subsumate - ca infracțiuni "mijloc "- infracțiunii de abuz în serviciu - infracțiunea „scop" (n.r.) - "ele nu subzistă dacă nu este săvârșită infracțiunea scop".
9. Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și partea civilă C.N.M.P. SA Constanța, apeluri soluționate prin Decizia penală nr. 2 /A/MF din 11 decembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială.
a) În apelul Parchetului s-a susținut că sentința atacată este netemeinică și nelegală cât privește admiterea cererii de revizuire și achitarea inculpaților, soluție ce se întemeiză pe o expertiză „lapidară" și care "răspunde (doar) pe scurt la întrebările puse, fără a lua în calcul materialul probator administrat în cauză", inclusiv cel de la urmărirea penală; cu această motivare, Parchetul apelant a solicitat desființarea sentinței apelate și respingerea cererilor de revizuire ca nefondate, deoarece condamnații revizuienți se fac vinovați de producerea prejudiciului, urmând a se dispune, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), cu referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen., încetarea procesului penal, dată fiind împlinirea termenului prescripției speciale a răspunderii penale.
Apelul Parchetului a fost apreciat ca nefondat și respins ca atare - menținându-se, ca temeinică și legală, sentința atacată- cu motivarea că în mod corect prima instanță, în baza probelor administrate în cauză, a considerat că nu sunt întrunite, nici sub aspectul laturii obiective și nici sub aspectul laturii subiective, elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu (contra intereselor publice - n.r.), deoarece, pe de o parte, faptele inculpaților nu au produs nici una dintre urmările prevăzute de art. 248 C. pen., iar pe de altă parte, aceste fapte nu au fost comise cu intenția directă sau indirectă de încălcare a atribuțiilor de serviciu (considerente, fila 26), soluția impunându-se în raport cu "probele administrate în procedura revizuirii, după admiterea în principiu, coroborate cu numeroase probe administrate în cursul judecății în fond și în căile ordinare de atac", probe care au relevat "fapte și împrejurări noi, necunoscute de instanță la pronunțarea hotărârii de condamnare, care sunt de natură să formeze convingerea că faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată nu au cauzat nici una dintre urmările care intră în conținutul laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu" (considerente, fila 23);
în context, s-a reținut (considerente, fila 25) că cele 7 nave în discuție nu au fost vândute-așa cum s-a reținut în actul de inculpare - ci au fost transferate, cu titlu de aport în natură către subsidiarele companiei M., locul lor în patrimoniul P. fiind luat de titlurile de participare (acțiunile) dobândite de aceasta din urmă, că ipotecarea acelorași 7 nave în contul creditelor bancare contractate nu a avut drept consecință prejudicierea patrimoniului P., deoarece partenerul străin și-a executat în mod corect obligațiile din contractul de credit bancar, astfel că nici una dintre ipoteci nu a fost executată, că, după transferarea navelor către Compania Mixtă M., P. a avut în permanență controlul asupra acestora, a primit dividende și a avut dreptul de dispoziție aferent titlurilor sale de participare atunci când a decis lichidarea Companiei M.
și transferarea navelor către o nouă companie mixtă - N. - formată din aceleași partenere și pe aceeași schemă, precum și că, din concluziile rapoartelor de expertiză efectuate pe parcursul judecății, coroborate cu adresele depuse de partea civilă în revizuire și cu raportele de audit, rezultă că, în perioada 5 iulie 1991 - 1 ianuarie 1994, compania M. a înregistrat un profit net de 10.489.306 DOLARI SUA, din care revine C.N.M.P. SA, sub formă de dividente, suma de 5.039.036 DOLARI SUA, rezultată din înțelegerea cu firma E. la 4 iulie 1995, și că, în final (până la lichidarea companiei M.), C.N.M.P. SA a primit efectiv suma de 6.984.727 DOLARI SUA, suma restantă de 3.504.579 DOLARI SUA fiind „reglementată" ulterior între părți prin înțelegerea din 12 octombrie 2000;
în ce privește celelalte infracțiuni pentru care revizuienții fuseseră condamnați, s-au reiterat aprecierile și constatările primei instanțe (considerente, filele 26-27); în fine s-a considerat că examinarea motivului de apel privind surveniența prescripției speciale (cu consecința încetării procesului penal, conform art. 10 lit.
g) C. proc. pen.) este de prisos din moment ce soluția de achitare - pronunțată înainte de împlinirea termenului prescripției speciale (n.n.) - este mai favorabilă revizuienților.
b) în apelul părții civile C.N.M.P. SA Constanța, sentința a fost criticată numai cât privește cunatumul cheltuielilor de judecată la plata cărora aceasta a fost obligată (35.000 RON), cheltuieli la plata cărora trebuia obligată și Autoritatea Națională a Vămilor, care ar fi avut - și i-a calitatea de parte civilă în cauză.
Și acest apel - care nu a fost susținut la dezbateri, apelanta lipsind - a fost apreciat ca nefondat și respins ca atare (cu obligarea acestei apelante la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat - 50 lei), reținându-se că, în realitate,"Autoritatea Națională a Vămilor" - care a fost citată în mod eronat ca parte civilă - nu s-a constituit și nu a determinat efectuarea unor cheltuieli judiciare, astfel că nu poate fi obligată la plata a jumătate din cheltuielile judiciare." (considerente, filele 27-28).
Împotriva acestei din urmă decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și partea civilă C.N.M.P. SA Constanța.
a) în recursul Parchetului, învocându-se cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., s-a susținut că atât sentința (pronunțată în procedura revizuirii, cu prilejul rejudecării fondului) cât și Decizia (în apel, în aceeași procedură) sunt netemeinice și nelegale, prima (sentința), cât privește admiterea cererii de revizuire și achitarea inculpaților (revizuienții), iar cea de a doua (Decizia), cât privește respingerea apelului Parchetului și confirmarea, în acest mod, a soluției de achitare, apreciindu-se că probele administrate în procedura revizuirii nu au relevat date și împrejurări de natură a dovedi (demonstra) netemenicia hotărârii de condamnare, ci, dimpotrivă, au confirmat, odată în plus, temeinicia acelei hotărâri, rezultând, fără nici un dubiu, din coroborarea acestor probe ce cele administrate în primul ciclu procesual, vinovăția inculpaților în săvârșirea faptelor pentru care a intervenit condamnarea, încât singura soluție ce se impune este admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și, în consecință, (re) confirmarea hotărârii de condamnare (Decizia penală nr. 1604 din 10 iunie 1998); în considerarea acestei finalități, au fost invocate considerentele expuse pe larg în încheierea (de dezbateri) din 26 martie 2010 (care este parte integrantă a prezentei Decizii).
Pentru considerentele ce vor succeda, recursul Parchetului se apreciază ca nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Preliminar, Înalta Curte observă, mai întâi, că în motivarea recursului său, Parchetul a reiterat, pe de o parte, considerente din motivarea apelului în revizuire, iar pe de altă parte, considerente din rechizitoriu și din motivarea apelului împotriva sentinței (de achitare) pronunțată în primul ciclu procesual - toate găsite neîntemeiate de instanțele în fața cărora au fost invocate - precum și din recursul declarat împotriva sentinței (de fond) și Deciziei (în apel) și din însăși decizia de condamnare (direct, în recurs - n.r.), decizie suspendată, în totul, prin încheierea de admitere în principiu din 9 septembrie 1998 a Tribunalului Constanța, secția penală (rezumată mai sus, sub. pct. 1) și, în cele din urmă, anulată prin sentința de achitare în revizuire (rezumată sus sub pct. 8), dominantă evidențiindu-se, așadar, voința Parchetului de a obține rediscutarea - în calea extraordinară de atac a revizuirii (întemeiată pe cazul prevăzut de art. 394 lit. a) C. proc. pen.) - a stării de fapt, în ansamblul său, cu preferință vădită pentru probatoriul administrat la urmărirea penală (probatoriu „validat„ abia de instanța de recurs), preferință asociată - inevitabil - cu ignorarea probatoriului administrat la cercetarea judecătorească efectuată de instanța de fond și cu minimalizarea, prin simple alegatiuni, a probatoriului administrat la rejudecarea cauzei în revizuire; Înalta Curte observă, apoi, că orice discuție asupra existenței / inexistenței acelor fapte și împrejurări noi, specifice procedurii revizuirii, este subordonată statuării din considerentele deciziei de casare în revizuire - deja evocată mai sus, sub pct. 7 - care afirmă categoric existența lor, aspect la care s-a referit și prima instanță (sentință, considerente, pag. 21).
Abstracție făcând de sus - arătatele simple observații, Înalta Curte, examinând cu rigoare toate actele și lucrările dosarului și, în special, cuprinsul rechizitoriului și considerentele hotărârilor (sentință / decizie) criticate în recursul Parchetului, în raport cu criticile explicite formulate în scris și susținute oral cu prilejul dezbaterilor ce s-au urmat în acesta fază a procesului (critici care s-ar subsuma cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen.), apreciază că:
- soluția de achitare adoptată de prima instanță la rejudecarea fondului în revizuire este temeinică și legală, precum și îndestulător și convingător motivată, atât, în ce privește infracțiunea “regens” - abuzul în serviciu (contra intereselor publice) cu consecințe deosebit de grave (art. 2481 C. proc. pen.), consecințe rezidând, potrivit rechizitoriului (pag. 50), într-o „tulburare gravă a bunului mers al activității unității cu capital integral de stat (C.N.M.P. SA Constanța) - cât și în ce privește toate celelalte infracțiuni menționate în dispozitivul rechizitoriului, infracțiuni aflate cu prima, fie într-un raport de conexiune etiologică (infracțiunile - multiple - de fals intelectual și uz de fals), fie într-un raport de simplă accesorietate sau consecuție (toate celelalte infracțiuni), încât existența lor de sine stătătoare, este, cel puțin în prezenta cauză, imposibilă (sentință, considerente, pag. 23);
în realitate, după cum judicios și convingător se arată în considerentele sentinței, C.N.M.P. SA Constanta, care, pe toată durata procesului a negat existența vreunui prejudiciu sau vreunei tulburări a bunului mers al activității sale (cu atât mai puțin, a unei perturbări deosebit de grave a activității - cf. art. 146 C. pen.) - indispensabilă, una sau alta, realizării conținutului obiectiv al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, încriminată de art. 2481 C. pen., nu numai că nu a suferit, potrivit, în special, raportului de expertiză (compexă) administrat pe durata procedurii revizuirii, raport necontestat de partea civilă și de procuror și care se coroborează cu celelalte probe - tehnico- științifice și testimoniale - administrate în aceeași procedură, vreuna din consecințele vizate de textul de lege încriminator (prejudiciu sau tulburare), dar a obținut rezultate financiare pozitive, în condițiile în care colaborarea externă - realizată prin inființarea Companiei Mixte M. - era singura soluție accesibilă și viabilă pentru repararea, retehnologizarea și modernizarea, la standarde intemațioanale, a celor 7 nave aparținând C.N.M.P. SA Constanța și pentru reintroducerea lor în exploatare potrivit destinației constructive, în condiții de competitivitate și eficiență (performanță) financiară / comercială (sentință, considerente, pag. 21-23);
în context, în aceleași considerente se reține că cele 7 nave „nu au fost nicicând vândute ori pierdute în frauda P. SA, ceea ce semnifică, neîndoielnic, absența prejudiciului de 100.500.000 DOLARI SUA, reprezentând contravaloarea acelor nave), prejudiciu despre care Parchetul continuă să afirme - și în susținerea recursului de fată - că a existat.
- respingerea apelului Parchetului de către instanța de control judiciar (Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială) se învederează a fi, de asemenea, temeinică și legală; în motivarea soluției, instanța de control judiciar, reiterând, cu justificat temei, considerentele sentinței, a concluzionat (Decizie, considerente, pag. 25-26) că:
- în perioada premergătoare încheierii contractului (de asociere) cu firma E., cele 7 nave, reprezentând aportul în natură al C.N.M.P. SA Constanța la constituirea Companiei Mixte M., prezentau numeroase defecțiuni tehnice, erau (unele) scoase din exploatare sau (altele) exploatate sub capacitatea lor, înregistrând rezultate financiare nefavorabile (pierderi);
- datorită rezultatelor financiare negative și contextului economic din acea perioadă, C.N.M.P. SA Constanța nu era capabilă să asigure finanțarea reparării și repunerii navelor în stare de funcționare performantă, din surse proprii sau din credite bancare interne, singura cale fiind aceea a colaborării externe;
- cele 7 nave nu au fost vândute, așa cum se reținuse în actul de inculpare, ci au fost transferate, cu titlu de aport în natură, către subsidiarele Companiei Mixte M., locul lor în patrimoniul P. fiind luat de titlurile de participare (acțiuni) dobândite de aceasta din urmă (acțiuni purtând asupra capitalului social al companiei mixte - n.r.);
- ipotecarea celor 7 nave în contul (pentru garantarea - n.r.) creditelor bancare contractate nu a avut drept consecință prejudicierea patrimoniului P., deoarece pertenerul străin și-a executat în mod corect obligațiile asumate prin contractelele de credit bancar, astfel că nici una dintre ipoteci nu a fost executată;
- după transferarea navelor către Compania Mixtă M., P. a avut în permanență controlul asupra acestora, a primit dividende și a păstrat dreptul de dispoziție aferent titlurilor sale de participare (acțiuni) atunci când s-a decis lichidarea Companiei Mixte M. și transferarea acelorași nave către o nouă companie mixtă - N. - formată din aceleași partenere (E. / P. - n.n.) și pe aceeași schemă;
- faptele inculpaților nu au cauzat părții civile P. SA nici un prejudiciu, ba dimpotrivă, din concluziile rapoartelor de expertiză administrate pe parcursul judecății, coroborate cu relațiile scrise depuse de partea civilă în revizuire și cu rapoartele de audit, rezultă că partea civilă a realizat profit;
- expertiza efectuată în cursul urmăririi penale- singura care afirmă existența unui prejudiciu în dauna C.N.M.P. SA Constanța - este contrazisă de toate celelalte exepertize efectuate în diverse faze ale procesului, precum și de concluziile rezultate din coroborarea întregului material probator, astfel că în mod corect a fost înlăturată de către prima instanță .
Așa fiind, a conchis instanța de apel, în mod corect prima instanță, în baza probelor administrate în cauză, a considerat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, deoarece faptele inculpaților nu au produs nici una dintre urmările prevăzute de art. 248 C. pen., adăugând că „faptele inculpaților nu întrunesc, nici sub aspectul laturii subiective, elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, deoarece ele nu au fost comise cu intenția directă sau indirectă de încălcare a atribuțiilor de serviciu, care să aibă drept conseciță producerea uneia dintre urmările prevăzute de art. 248 C. pen., ci, așa cum s-a arătat, ei (inculpații) au acționat în singura modalitate care putea duce la eliminarea pierderilor și la rentabilizarea exploatării navelor, în contextul economic de la acea dată".
Și în ce privește achitarea inculpaților / revizuienți pentru celelalte infracțiuni - soluție pe care a confirmat-o - instanța de apel a reiterat - apreciindu-le temeinicia - considerentele primei instanțe (pag. 26-27).
Față de considerentele expuse urmează a se conchide că prevedrile art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. - cazul de casare invocat de parchet - nu sunt incidente, soluția de achitare (la fond) și confirmarea ei (prin respingerea apelului Parchetului) fiind temeinice și legale.
b) în recursul părții civile C.N.M.P. SA Constanța, motivat în scris (filele 3-4) dar nesusținut la dezbateri (recurenta lipsind) a fost reiterat motivul de reformare invocat în apel - potrivit cu care la plata cheltuielilor judiciare (35.000 lei) trebuia obligată, în mod egal, și partea civilă Autoritatea Națională a Vămilor.
Și acest recurs este nefondat și urmează a fi respins ca atare, obligarea părții civile recurente – singură - la plata cheltuielilor judiciare (în sumă de 35.000 lei) învederându-se corectă din moment ce - astfel cum temeinic s-a demonstrat în considerentele deciziei în apel - Autoritatea Națională a Vămilor, citată din eroare ca parte civilă, nu a avut, în realitate, această calitate întrucât „nu s-a constituit parte civilă și nu a determinat efectuarea unor cheltuieli judiciare (Decizie, considerente, fila 27-28); în consecință recurenta parte civilă va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și de partea civilă C.N.M.P. SA Constanța împotriva Deciziei penale nr. 2/A/MF din 11 decembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială.
Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru revizuienta B.S., în sumă de 400 lei se va plăti din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 7 mai 2010.